4,238 matches
-
mai complexe. Imediat după accident marginile pielii se retractă îndepărtându-se, sângele se adună și umple cavitatea, formând cheagul, și hemoragia se oprește. Apare superficial o crustă care unește cele 2 margini ale plăgii constituind un strat protector împotriva contaminării bacteriene. Dacă după 8-10 zile această crustă se ridică, se remarcă o proliferare epitelială și o micșorare evidentă a plăgii printr-un fenomen de retracție. 12.3.3.2. Fazele vindecării Acestea au fost amănunțit studiate: anatomic, histologic și biochimic. S-
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
a introdus de asemenea, controlul nivelului maxim de reziduuri de pesticide în plante și produse vegetale. Nesiguranța alimentară este determinată pe de o parte de utilizarea pesticidelor în obținerea producției agricole, iar pe de altă parte de prezența unor specii bacteriene și micotice, care au capacitatea de a produce micotoxine. Nesiguranța alimentară datorată pesticidelor. Pesticidele fac parte integrantă din tehnologia de obținere a producției agricole asigurând securitatea alimentară, dar nu și siguranța alimentară. Produsele chimice pot avea un efect toxic direct
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
proporțional cu gravitatea infectării hameiului cu Pseudoperonospora humuli. Grosimea și rezistența pereților celulelor din interiorul țesuturilor constituie, uneori, o barieră eficientă. De asemenea, xilemul din celulele sclerenchimatice ale nervurilor foliare blochează eficient extinderea unor agenți patogeni de natură fungică sau bacteriană, care produc pătări unghiulare pe frunze, prin limitarea dezvoltării acestora numai în zonele dintre nervuri, dar nu și dincolo de ele. Rezistența structurală postinfecțională. Chiar dacă agenții patogeni au reușit să învingă "barierele structurale" superficiale sau interne, plantele pot să manifeste diferite
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
mărește rezistența lor la atacul bacteriei Erwinia carotovora în timpul depozitării. Folosirea radiațiilor (radioterapia). Succesele obținute până în prezent dovedesc că folosirea radiațiilor va căpăta o deosebită importanță în deceniile următoare. Iradierea cu raze X s-a dovedit eficace în combaterea cancerului bacterian (Agrobacterium tumefaciens) la pomii fructiferi, a ciupercii (Ustilago nuda) din sămânța de orz (Bobeș, 1963). Razele gamma, beta, infraroșii, ultraviolete au fost, de asemenea, experimentate cu succes în combaterea unor agenți patogeni. Radiațiile vor putea fi folosite în practică în
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
important. Combaterea biologică a agenților fitopatogeni se poate realiza în prezent prin bacteriofagie, hiperparazitism, antagonismul dintre microorganisme, prin distrugerea agenților fitopatogeni de către insecte, prin utilizarea antibioticelor și fitoncidelor și prin premunizarea plantelor împotriva bolilor virotice. Folosirea bacteriofagilor. În combaterea bolilor bacteriene se folosesc bacteriofagii, care sunt virusuri ai bacteriilor. S-a stabilit că bacteriofagii pot fi specifici (ex. bacteriofagul bacteriei Agrobacterium tumefaciens) sau polivalenți, capabili să distrugă mai multe bacterii (ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens etc.). Folosirea hiperparaziților. Hiperparazitismul
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
datorită factorilor de favorabilitate (temperatură, umiditate relativ constante, lipsa aerației). Agenți patogeni principali:I În faza de răsad - Pythium de Baryanum - căderea răsadurilor; - Phytophthora parasitica - putregaiul rădăcinii, tulpinii și fructelor (mana de sol). În timpul vegetației Corynebacterium michiganense pv. michiganense - ofilirea bacteriană a tomatelor; - Phytophthora parasitica - putregaiul rădăcinii, tulpinii și fructelor (mana de sol); - Phytophthora infestans - mana tomatelor - la ciclul II; Botrytis cinerea - putregaiul cenușiu; Fulvua fulva - pătarea cafenie a frunzelor; Fusarium oxysporum f.sp. lycopersici - ofilirea sau fuzarioza. Alți patogeni ai
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
frunzelor; Fusarium oxysporum f.sp. lycopersici - ofilirea sau fuzarioza. Alți patogeni ai tomatelor Cucumber mosaic virus in tomato - mozaicul castraveților la tomate (boala frunzelor de ferigă); Stolbur disease mycoplasma - stolburul tomatelor (se manifestă în câmp); Xanthomonas campestris pv. vesicatoria - pătarea bacteriană a tomatelor (în câmp); Leveilulla taurica - făinarea tomatelor; Didymella lycopersici - putrezirea coletului; Septoria lycopersici - pătarea albă a frunzelor; Sclerotinia sclerotiorum - putregaiul alb; Alternaria dauci - pătarea brună a frunzelor. Combaterea integrată a agenților patogeni la tomatele cultivate în seră Eficiența măsurilor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
aplicate cât mai exigent și la momentul optim. Agenți patogeni principali: · Venturia inaequalis - pătarea cafenie a frunzelor și fructelor și rapănul merilor; · Podosphaera leucotricha - făinarea mărului; · Monilinia fructigena - monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor. Alte boli ale mărului · Focul bacterian sau arsura merilor - Erwinia amylovora; · Cancerul bacterian - Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens; · Putregaiul amar al merelor - Glomerella cingulata; · Putregaiul fructelor și coletului - Phytophthora cactorum; · Rugina mărului - Gymnosporangium juniperinum; · Boala petelor de muscă Schizothyrium pomi; · Cancerul rugos - Diaporthe perniciosa; · Cancerul negru al
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
optim. Agenți patogeni principali: · Venturia inaequalis - pătarea cafenie a frunzelor și fructelor și rapănul merilor; · Podosphaera leucotricha - făinarea mărului; · Monilinia fructigena - monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor. Alte boli ale mărului · Focul bacterian sau arsura merilor - Erwinia amylovora; · Cancerul bacterian - Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens; · Putregaiul amar al merelor - Glomerella cingulata; · Putregaiul fructelor și coletului - Phytophthora cactorum; · Rugina mărului - Gymnosporangium juniperinum; · Boala petelor de muscă Schizothyrium pomi; · Cancerul rugos - Diaporthe perniciosa; · Cancerul negru al ramurilor - Physalpora cydoniae; · Ulcerația deschisă a ramurilor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Erwinia, se vor îndepărta toate organele cu simptome caracteristice, iar dacă pomul este grav atacat, va fi eliminat în întregine. Dezinfecția instrumentelor cu care se fac tăierile (foarfece, fierăstraie), se impune în special, pentru prevenirea transmiterii virozelor și a focului bacterian. Se utilizează alcoolul etilic 70 %, hipocloritul de sodiu 10 % sau permanganatul de potasiu 5 %. Distrugerea plantelor din fam. Rosaceae (Cotoneaster sp.), situate în vecinătatea livezilor, care sunt gazde ale bacteriei Erwinia amylovora. De pe aceste plante inoculul poate ajunge foarte ușor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
și în condițiile unui potențial mare de infecții cu rapăn și făinare (pre-floral și post-floral). În condițiile unor infecții puternice, favorizate și de factorii climatici se recomandă asocierea fungicidelor sistemice cu cele de contact (ziram, tiuram, captan, mancozeb). Pentru focul bacterian la măr se folosesc fungicide pe bază de cupru, printre care Champion WP 0,3 %, aplicat înainte de înflorit, Alcupral 50 PU 0,2 - 0,04 % (pre și postfloral), Aliette 80 WP 0,3 % (în timpul înfloritului) s.a. Agenții patogeni ai bolilor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
tehnologice cu măsurile profilactice și curative specifice pentru fiecare boală în parte. Alegerea terenului. La înființarea plantațiilor de viță de vie, se va ține cont de faptul că solurile grale, argiloase și cu exces de umiditate, favorizează atacul de cancer bacterian, mana, antracnoză și putregai cenuțiu. Terenurile defrișate, care sunt infestate cu nematozi se vor cultiva 4-5 ani cu plante leguminoase, după care se va reveni cu viță de vie. Utilizarea materialului liber de viroze. La producerea materialului de plantat, se
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
proceselor fermentative, corelată cu o scădere a pH-ului; apariția unor substanțe specifice fitoalexine. II. Modificări anatomo-morfologice În cursul patogenezei apar modificări structurale sesizabile cu ochiul liber: hipertrofiile (datorate acțiunii unor substanțe de tip auxinic eliberate de agenții patogeni cancerul bacterian al viței de vie (Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens); atrofiile (sunt cauzate de agenți patogeni care pot distruge în întregime un anumit organ al plantei sau aceasta rămâne într-un stadiu incipient de dezvoltare (atrofia endocarpului lemnos la fructele de prun
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
decolorările (datorate scăderii numărului de cloroplaste sau dispariția lor (Plumpox virus la prun); petele colorate (cauzate de ciuperci cu un miceliu pigmentat (pătarea roșie a frunzelor de prun Polystigma rubrum). necrozele (datorate modificării țesutului atacat într-o fază finală (focul bacterian al rozaceelor Erwinia amylovora); ciuruirile (datorate desprinderii țesutului parazitar sub acțiunea plantei gazdă (ciuruirea frunzelor la pomii sâmburoși Stigmina carpophyla); putregaiurile umede (caracterizate organelor suculente fiind produse în principal de bacterii (putregaiul umed al bulbilor sau tuberobulbilor puși la păstrare
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ciupercii Polymyxa betae. Păsările sunt agenți vectori ocazionali ai bacteriilor, ciupercilor și fanerogamelor parazite în măsura în care inoculul infecțios consumat odată cu părți din plantă rămâne viabil după trecerea prin tubul lor digestiv. Păsările migratoare au adus în Franța agentul patogen al focului bacterian al Pomoideelor, la 10-15 km în afara zonelor cunoscute ca fiind contaminate din Anglia. Semințele de vâsc sunt deplasate de către păsări care consumă fructele și datorită viscinei semințele se lipesc de ciocul lor și vor fi duse la distanțe mari. Plantele
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
celui de-al doilea război mondial datorită circulației necontrolate a tuberculilor infectați aduși de armata germană pe teritoriul țării. CARACTERELE GENERALE ALE AGENȚILOR PATOGENI 4.1. Virusuri și viroizi-vioroze ale plantelor de cultură L. PASTEUR stabilește natura infecțioasă a bolilor bacteriene, dar la acea dată a rămas neelucidată originea unor boli produse de agenți ce nu se puteau identifica prin observații la microscoapele obișnuite și nu erau reținuți de filtrele bacteriene. Abia la sfârșitul sec. XIX, A. MAYER, reușește să transmită
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
plantelor de cultură L. PASTEUR stabilește natura infecțioasă a bolilor bacteriene, dar la acea dată a rămas neelucidată originea unor boli produse de agenți ce nu se puteau identifica prin observații la microscoapele obișnuite și nu erau reținuți de filtrele bacteriene. Abia la sfârșitul sec. XIX, A. MAYER, reușește să transmită agentul infecțios al mozaicului tutunului (V.M.T.) prin inoculare de la o plantă la alta iar IVANOWSKI (1892) consideră acest virus ca fiind o bacterie de dimensiuni foarte mici, deoarece trece prin
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
câte un cil la ambele capete sunt monotriche bipolar; cu grupuri de cili la un capăt sunt lophotriche monopolar, iar la ambele capete sunt lophotriche bipolar; cu mai mulți cili dispuși pe întregul bacilului sunt peritriche. Constituția chimică a celulei bacteriene este alcătuită din apă 75 80 %, substanțe minerale 2-30 %, acizi nucleici, proteine 50 % (din greutatea uscată), glucide 12-28 % (din greutatea uscată), lipide 10 % (din greutatea uscată), pigmenți (majoritatea carotenoizi) și bacteriocine, ce sunt proteine nereplicative cu un rol deosebit în
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
carotovora. Epidemiologia bacteriilor În ciclul de viață al bacteriilor fitopatogene se disting două faze care alternează și anume: o fază patogenă cu activitate biologică intensă în sezonul de vegetație și faza nepatogenă saprofită care are loc în timpul iernii când populația bacteriană perenează și va constitui inoculul primar pentru declanșarea bolilor bacteriene din anul următor. Transmiterea bacteriilor patogene se face pe mai multe căi și anume: prin semințe (transmitere generativă), la care bacteriile pot fi aderente la suprafață sau în interiorul semințelor; prin
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se disting două faze care alternează și anume: o fază patogenă cu activitate biologică intensă în sezonul de vegetație și faza nepatogenă saprofită care are loc în timpul iernii când populația bacteriană perenează și va constitui inoculul primar pentru declanșarea bolilor bacteriene din anul următor. Transmiterea bacteriilor patogene se face pe mai multe căi și anume: prin semințe (transmitere generativă), la care bacteriile pot fi aderente la suprafață sau în interiorul semințelor; prin material vegetativ de înmulțire (altoi, bulbi, rizomi, tuberculi); prin sol
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de melanină; necrozarea țesuturilor ca stadiu final al distrugerii țesuturilor, urmată de desprinderea zonelor afectate sub formă de ciuruiri; uscarea lăstarilor ; deformări sau tumori ce apar pe diferite organe ; ofiliri datorate putrezirii sistemului radicular sau obstruării vaselor conducătoare de către coloniile bacteriene; putreziri umede la organele suculente când bacteriile distrug pereții celulari, dezorganizează țesuturile și apare în zona atacată un exudat mucilaginos. 4.3.1. Cancerul bacterian-Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens Cancerul, datorită aspectului său caracteristic, este cunoscut din cele mai vechi timpuri
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
celulari, dezorganizează țesuturile și apare în zona atacată un exudat mucilaginos. 4.3.1. Cancerul bacterian-Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens Cancerul, datorită aspectului său caracteristic, este cunoscut din cele mai vechi timpuri, dar abia în 1985, F. Cavara a demonstrat etiologia bacteriană a bolii, izolând din tumorile de la vița de vie o bacterie cu care a reușit să reproducă tumori. E.F.Smith, părintele bacteriologiei fitopatogene, a introdus termenul de cancer la plante, considerând că etiologia acestei boli este similară cu cancerul de la
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
et Townsend) Kerr, Young et Panagopoulos. Bacteriile populează în cea mai mare parte țesuturile periferice ale tumorii. Ele sunt Gram negative, lofotrihe și formează pe mediu nutritiv după 2-3 zile de la însămânțare colonii albicioase, mici, circulare și lucioase. Unele tulpini bacteriene produc o bacteriocină, numită agrocină. Virulența sau oncogenitatea unei tulpini este guvernată de gene care se află pe o plasmidă mare numită Ti (tumor inducing). Aceste gene pot fi potențate sau inhibate de factori externi ca temperatura și nutriția. Unele
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
conceptul existenței unui principiu inductor de tumori (PIT) pe care bacteria doar îl vehiculează și care odată ajuns în țesutul gazdei poate acționa independent. Timp îndelungat PIT-ul a constituit o enigmă, fiind considerat fie un virus, fie un metabolit bacterian sau o fracțiune a ADN etc. Odată cu dezvoltarea posibilităților de investigare a materiei vii, s-a constatat că de fapt PIT este o plasmidă a bacteriei, purtătoare la rândul ei de gene care codifică tumorogeneza, fiind denumită plasmida Ti. Această
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pe portaltoi rezistenți la cancer. Cercetările privind chimioterapia cancerului au avut rezultate limitate, uneori neconcludente, majoritatea neconfirmate de alți cercetători. Rezultate deosebite au fost obținute prin folosirea metodei biologice. În 1972, I.New și A Kerr au semnalat un izolat bacterian nepatogen de Agrobacterium radiobacter pv. radiobacter, care a inhibat formarea de tumori la migdal, piersic și tomate, denumindu-l tulpina K-84, Confirmându-se prin numeroase cercetări eficacitatea ridicată a acestei tulpini folosită în prevenirea cancerului, în anii următori s-a
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]