7,201 matches
-
dacă la mijloc sunt alții, din sfera simpatiilor noastre. De cele mai multe ori, în spatele acestui tablou foarte colorat și care ne este cât se poate de familiar se ascund interese obscure, sesizabile la o atentă și consecventă citire a presei. Un banal fapt divers, corelarea unor întâmplări care la prima vedere nu au nimic în comun, urmărirea faptelor și declarațiilor unor personaje politice într-un interval de timp mai lung, refuzul de a înghiți pe nemestecate ideile de-a gata ale unor
Supușii regelui rating by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8985_a_10310]
-
de rang național, i-ar îndreptăți să fie priviți cu mai mult respect și onorați cum se cuvine. Nu se întâmplă așa, pentru că, la noi, oriunde te-ai afla (excepțiile întăresc regula), cultura e tratată ca biata Cenușăreasă. Un adevăr banal, privit ca o fatalitate. În altă ordine de idei, o remarcă preluată de la o muzeografă: investitorii veniți în cetatea Sighișoarei - salutări binemeritate! - nu vor decât să câștige rapid banii investiți, ignorând tradițiile săsești, inclusiv, în materie de gastronomie. Așa se
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
antichitățile (ele însele mitologizate) unei admirații convenționale, stereotipe, restituindu-le aspectul lor inițial, genuin, fără interpolările și stilizările ulterioare: "Avem oare o viziune corectă, măcar, asupra a ceea ce a rămas? Dați-mi voie să vă atrag atenția asupra unui detaliu banal. Statuile grecești pe care ne-am obișnuit să le vedem, prin muzee, albe, de o desăvârșită simplitate, nu arătau deloc așa inițial. În vechime, ele aveau obrajii fardați cu roșu. Aveau gene artificiale și pupile de cuarț. Ploile și timpul
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
simplul motiv că există din ce în ce mai puțini oameni obișnuiți să gândească cu propria minte. Pentru mine, primul mare semn de îngrijorare privind drumul greșit spre care se îndreaptă dacă nu umanitatea, măcar societatea în care trăiesc a fost când - exemplul e banal - din școlile de șoferi s-au scos așa-numitele "ore de mecanică". În acel moment, șoferii au acceptat să fie simpli musafiri în propriile mașini. Când dispare interesul pentru ceea ce se află dincolo de aparențe, lucrurile se deteriorează galopant. Probabil că
Ultimul zâmbet al cărților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9022_a_10347]
-
devreme cu cîțiva ani, atunci cînd Asachi însuși ținuse primele sale cursuri în românește. Renașterea speranței e celebrată într-un limbaj dintre cele mai tradiționale, legat prin toate firele de secolul precedent. Mitologia greco-romană (Aheronul) este chemată să formeze personificări banale și cuminți ( Cele neguri, născute în rîpa Aheronului, întinsăse a lor aripi); epitetele rămîn, toate, abstract-noționale (noapte oarbă, pronie îndurată, fatale fere, doritul Luceafăr). Suntem la distanță imensă de limbajul romantic ce ar fi trebuit să celebreze deschiderea spre o
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
edificiu, imaginea globală nu se întrezărește. Pactul ideologic, abia bănuit, nu-i mai folosește celui de-al treilea Poantă decât pentru a-și câștiga existența (adică o funcție modestă). Scriitura, noua lui scriitură, îl refuză, fie și sub forma unei banale implicări publicistice. Are loc o transformare de profunzime a criticului, echivalentă cu o reabilitare discretă și o șansă de supraviețuire demnă. Petru Poantă postdecembrist se îndreaptă spre o sociologie culturală a provinciei, ingenioasă în reconstrucția unei atmosfere sau a coerenței
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
adevărata esență a fenomenului. Este o greșeală să credem că seducția nu înseamnă decît o ispitire frivolă, fatal trivială, în urma căreia cineva, îndrăgostindu-se, cade victimă unui rapt sufletesc. Pe scurt, seducția nu este nici simpla cădere în ispită, nici banala tentație erotică și nici vinovata ademenire psihologică grație căreia sufletele naive cad pradă escrocilor sentimentali. În realitate, seducția are un înțeles mult mai adînc și mult mai uman. Cum ne sugerează etimologia latină a cuvîntului, seducerea este se-ducere, adică
Fatalitatea seducției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9023_a_10348]
-
comprehensiune, Irina Petraș reprezintă o personalitate în oglinda căreia actualitatea se reflectă și se regăsește plenar, în toate complicațiile și subtilitățile ei. Într-un mod simplu (dar nu simplist) criticul poate fi definit ca un cititor profesionist. E o definiție banală, dacă nu punem accentul pe profesionalism. Ce înseamnă profesionalismul lecturii? Ritmicitatea săptămânală sau lunară a cronicii literare. Gust estetic verificat. Judecată exigentă. Perspectivă critică judicioasă asupra prezentului și asupra trecutului literar. Verificare a valorii prin comparatism și teorie literară. Interpretare
O cititoare profesionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9053_a_10378]
-
a spune totul, raportarea la câteva personaje-blazon, finul umor bărbătesc sunt câteva din mărcile certe ale autorului Limbii comune. Iar consensul recenzenților în a le depista și expune, la fiecare nou, neașteptat, volum, nu e nici pe departe rezultatul unei banale întâmplări probabilistice. Desigur, ne putem întreba, ca de fiecare dată în asemenea cazuri de dispariție prematură, cum ar fi evoluat și cum s-ar fi schimbat scrisul lui Sorin Stoica. Știm din experiență că, oricât de seducător etalate sau de
Același Sorin Stoica by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9073_a_10398]
-
accentuat al acestor gesturi nu trebuie să ne inducă în eroare. Fiecare în sine pare o tâmpenie, dar însumate pot să arate că dușmanii democrației, ai economiei de piață, ai libertății de a-ți arăta chipul se înmulțesc. Faceți exercițiul banal de a urmări comentariile de pe internet și veți observa că nouăzeci și nouă la sută dintre cei ce-și dau cu părerea o fac folosind nume de împrumut. E o nouă formulă a lașității, a lipsei curajului de a-ți
Comunismul cu șalul pe figur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9071_a_10396]
-
este o cursă foarte grea, solitară, astfel că depinde numai și numai de mine să fiu mai bun decât sunt. În rest, am rămas, cu puține excepții, cu prietenii pe care-i avusesem și înainte. Sigur, unii m-au dezamăgit. Banali iepurași în epoca abia apusă, s-au transformat peste noapte în lei sau tigri necruțători schimbându-și biografiile și adăpostin-du-se sub drapelele unor partide câștigătoare. Nu mai contau faptele, cărțile adică, ci apartenența la un anumit grup de interese care
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
soți înainte de proiectata întîlnire cu șeicul Mubarak Ali Gilani este realuată obsesiv. Din ea se revarsă angoasa și un fel de tandrețe furtivă pentru ceea ce n-ai avut cum să știi că este o scenă de adio. Filmul demarează lent, banal și se dezvoltă alert într-un crescendo ce nu te face să simți imediat viteza. Regizorul a ales o serie de decupaje razante, o alternare de planuri în casacadă, personajele sunt introduse în scenă ex abrupto, prezentările se fac în
Un memento Daniel Pearl by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9106_a_10431]
-
democrație și dictatură însă atrage atenția asupra relativizării criteriilor care despart umanitatea de bestialitate, statul de drept de satrapiile orientale. Victime există și de o parte, și de alta, așa cum relevă într-un discurs echilibrat văduva ziaristului decapitat, oamenii simpli, banali, suportă consecințele unor decizii luate din rațiuni de stat, iar onestitatea lui Daniel, contează prea puțin în raport cu calitatea de evreu devenită stigmat într-un stat islamic. Nenumărate cadre îl prezintă pe mezinul familiei de pakistanezi care se ocupă de menajul
Un memento Daniel Pearl by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9106_a_10431]
-
de așteptat, prin urmare, ca permutarea socială să se producă pe liniile freatice ale unei concordanțe interioare: Ion își însușește - puțin spus - mașina, cardurile, identitatea agentului de vânzări elvețian și se repede dezinvolt către Europa vestică. Ceea ce pare o escrocherie banală, însă, are stil și șarm. Scrisoarea de adio are aparența unui eseu adnotat: "Fii binevenit, Godot! Beckett s-a înșelat. Câteodată așteptarea nu e zadarnică. Ai venit tu. Plecăm cu mașina ta în Elveția ca s-o vedem cu ochii
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]
-
alcătui, pe bani tot atât de puțini, chestiunea relativ misterioasei CopyRo (societate de gestiune colectivă a drepturilor de autor), permisiunea de a cita și antologa texte ale unor autori importanți, selecția având în plus un caracter critic și diferind, prin aceasta, de banala republicare. O chestiune care intrigă este a operelor rămase "orfane", adică aparținând unor autori fără moștenitori și pe care drepturile le încasează, de la edituri, CopyRo, chiar când e vorba de texte din manuale (Ion Barbu e un exemplu). Apoi problema
A cui este literatura română ? by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/9112_a_10437]
-
ciudat: să contestăm evidența și să acordăm încredere unui ne-fapt". În intenția sa de a se individualiza stilistic, de a scrie "tinerește", neconvențional, altfel decât până acum, Adrian Mureșan cam sare calul, iar unele idei cât se poate de banale sunt îmbrăcate în fraze pompoase: "... critica și eseistica lui Steinhardt funcționează ca un ochi neobosit, cu un entuziasm ce pare conectat la un generator etern. Lupa criticului se însuflețește de fiecare dată când ia contact cu geografiile capricioase ale textului
Ocheade mistico-semantice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9121_a_10446]
-
în Fișier, începând cu moartea și continuând cu viața, dragostea, credința, speranța, istorie, religie - am cădea în convențional. O parte din constatări sunt triste, fără ca autorul să fie dezabuzat: "Azi, la noi, somnul rațiunii nu mai naște monștri terifianți, ci banale compromisuri". Cu toatele sunt explicite: Nu ne putem preface că nu există Dumnezeu, după cum nu ne putem preface că nu existăm noi înșine." Dar și săritoare de trepte: "Orice dezorientare constituie, în felul său, o eliberare". Lectorul este poftit într-un
În laboratorul alchimistulu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9134_a_10459]
-
Ion Simuț O "filosofie" relativ banală a plagiatului, bazată pe un scepticism fundamental, ne poate duce foarte departe în a înțelege și accepta plagiatul ca principiu universal încorporat în imitație sau repetiția identică. Formule sapiențiale consacrate certifică lipsa de imaginație a oricărei evoluții. Nimic nou sub
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
Nu că aș fi simțit o mare atracție pentru menajeră - era extrem de înaltă și ciolănoasă și avea doi negi pe genunchiul drept -, dar, pentru a servi cauza sacră, trebuia să fii-n stare să treci peste un lucru atât de banal precum atracția fizică. Mi se părea că tocmai o mezalianță poate fi, în ceea ce mă privea, o bază solidă pentru amour fou. Într-o seară, chiar înainte de a ni se servi desertul, am încercat să o sărut pe menajeră în
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
nici un portmoneu înăuntru. - Ce cauți, băiete? a întrebat oaspetele. L-am ignorat. Am tras brusc sertarul comodei și m-am uitat în punga de plastic în care mama își punea toate cadourile care nu-i plăceau sau i se păreau banale. Sau care îi fuseseră dăruite de bărbați pe care, la un moment dat, ajunsese să-i deteste. Am scos două broșe și un colier. Apoi am băgat restul la loc. - Salut-o pe mama din partea mea, am mai apucat eu
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
foc ce mistuise casele, de niște întâmplări de care mai râdea și acum, că așa e viața, ca o panoramă..." Aceasta e perspectiva din care se va constitui narațiunea în Groapa lui Eugen Barbu: viața ca o panoramă, cu evenimente banale și senzaționale, cu oameni de toate coloraturile, bizari sau anodini, agresori sau victime, săraci sau puși pe căpătuială. Prima figură distinctă (a doua după Grigore, în ordinea apariției în roman) e aceea a cârciumarului Stere. Aglaia, soția lui Grigore, depune
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
să mă învîrt cînd mă scol de pe scaun, fiindcă mă scol deseori de pe scaun. Mă duc, îmi fac de lucru, ascult muzică sau schimb un disc... Trebuie să rup puțin ritmul elaborării, tocmai pentru a-l amplifica. Am un ritual banal, de om care caută să-și reîncarce bateriile, făcînd diversiuni minime. De obicei, e bine să nu se umble pe hîrtiile mele, care, într-o anumită dezordine, stabilesc totuși o ordine a redactării, mai cu seamă pentru eseuri, pentru că acolo
Dinu Flămând "Când elimini vanitatea, poți să exiști în scris" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9234_a_10559]
-
și anticiparea asigură implicarea în text. Efectul evidențiază imprecizia limbajului și imposibilitatea acestuia de a descrie realitatea atunci când este prezentat de mai multe ori în formă variată. În ultimă instanță }epeneag dezvăluie modul în care suprarealul oferă o sustragere din banal, intrând într-o lume care nu poate fi controlată. Această căutare și dezorientarea ei autoconștientă reprezintă, așa cum sugerează titlul, forma fugii aplicată la forma narativă. 1 Pentru o clarificare a conceptului ficțiunii muzicalizate vezi W. Wolf, The Musicalization of Fiction
Succesul unei traduceri by Magda Dragu () [Corola-journal/Journalistic/9263_a_10588]
-
alegorică a unui fapt excepțional. Orașul, viața publică și asumarea directă a istoriei creează instantaneu o nouă mitologie și un alt plan de referință care, într-un anumit fel, se substituie vechilor reprezentări ale transcendenței. Chiar și prezența cea mai banală în spațiul public, de la cea motivată individual și pînă la aceea animată de o necesitate colectivă, capătă prestanța și atributele unui ceremonial, ale unei forme noi de expresie. în acest sens, pentru a înțelege excepționala dinamică mentală și urbanistică din
Artistul și Orașul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9318_a_10643]
-
ca o condiție a existenței orașului însuși, ca o garanție deplină a demnității sale. Faptul că această amplă dezbatere nu s-a realizat încă nu înseamnă, totuși, că Artistul nu este la locul lui, ci doar faptul cu mult mai banal că Orașul nu este pe deplin pregătit să-i recunoască, să-i invoce și să-i consacre prezența.
Artistul și Orașul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9318_a_10643]