1,421 matches
-
din România din anul 1909. 6. Cf. VASILE POPEANGĂ, Școala românească din Transilvania în perioada 1867-1918 și lupta sa pentru unire, E.D.P., București, 1974. 7. Pentru învățămîntul din Transilvania dinainte de primul război mondial să se vadă ONISIFOR GHIBU, a) Pe baricadele vieții. Anii mei de învățătură, ediție îngrijită, prefațată, note și comentarii de NADIA NICOLESCU, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; b) Nu din partea aceea, studii și articole 1904-1916, ediție îngrijită, studiu introductiv și note de VASILE POPEANGĂ, cu o postfață de NADIA
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cu o postfață de NADIA NICOLESCU, Editura Eminescu, 1985. 8. O. GHIBU, "Anuar pedagogic", Sibiu, 1912. 9. T. T. CIBOTARU (coordonator și redactor responsabil), Istoria învățământului și a gândirii pedagogice în Moldova, Lumina, Chișinău, 1991. 10. Cf. ONISIFOR GHIBU, Pe baricadele vieții. În Basarabia revoluționară 1917-1918. Amintiri, ediție îngrijită de OCT. O. GHIBU, Editura "Universitas", Chișinău, 1992, pp. 187-201. 11. Au apărut: MARIA MONTESSORI, Metoda pedagogiei științifice aplicate la educația copiilor mici, tradusă de C. V. BUȚUREANU, Editura Cartea Românească, București, 1913
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
București, 1976, pp. 12-24; studiul semnat de I. Gh. Stanciu la volumul O. GHIBU, Pentru o pedagogie românească. Antologie de texte pedagogice, îngrijirea ediției, note și comentarii OCTAVIAN GHIBU, E.D.P., București, 1977, precum și "Prefața" de Nadia Nicolescu, la volumul Pe baricadele vieții, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981. A se vedea și vol. Nu din partea aceea, v. nota 7. 23. ION STANCIU, Contribuția școlii românești la făurirea statului național unitar, în "Revista de pedagogie", nr. 12, 1968. 24. Cf. GRIGORE TĂBĂCARU, Program, în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
activității mele pedagogice", în vol. O. GHIBU, Pentru o pedagogie românească. 69. Cf. O. GHIBU, Dictatură și anarhie, Sibiu, 1944. 69 bis. O. GHIBU, Pedagogie țărănească, în "Societatea de mâine", nr. 21, din 21-31.V.1925. 70. O. GHIBU, Pe baricadele vieții. Anii mei de învățătură, ediție îngrijită, prefață, note și comentarii de Nadia Nicolescu, postfață de Mircea Zaciu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981. Cf. ION GH. STANCIU, " Un militant pentru educația națională Onisifor Ghibu", studiu introductiv la volumul O. GHIBU, Pentru
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Registre contabile și alte prostii. Miruna își oamoară timpul cu Martin Eden. Pif a citit-o și el. Îi place Jack London. Îi plac ăștia, proletarii, mai mizerabili, de-aia nici nu mergem la cârciumile din centru, rămânem aici pe baricade. Nu ca snobilimea. Odată i-a cumpărat soră-sii Colț Alb de la anticariat. Și, în ziua aia, a consumat vreo două beri mai puțin. La bibliotecă. De acolo a luat-o Miruna. A vrut să împrumute altceva, pentru școală. Din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
pe mine să mă ducă la prima gară, să-mi cumpere bilet, să pot ajunge la Iași, iar șoferul să plece cu mașina la Constanța. Așa am ajuns în gara Focșani. Dacă poliția n-a fost în stare, cu toate baricadele pe care le-a făcut, cu toate măsurile luate, să-i oprească pe urmăritori, lipsa benzinei le-a venit de hac. ...priveam această goană și mă întrebam de ce n-au fost așa timp de nouă ani de zile? Așa de
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
ghidează viața va despica omenirea În două jumătăți antagoniste, eu voi fi de partea oamenilor. Știu asta, văd scris pe cerul nopții că eu, ipocrit eclectic al doctrinei și psihanalist al dogmei, urlînd ca un posedat, voi lua cu asalt baricadele sau tranșeele, Îmi voi lua arma pătată cu sînge și, plin de furie, voi masacra orice dușman care-mi va cădea În mîini. Și văd, ca și cînd o epuizare imensă ar copleși această exaltare proaspătă, mă văd pe mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
9-21) Mama impresionată de tulburarea noastră își pierduse pentru moment tăria de care dădea mereu dovadă, și plângea înăbușit, împreună cu noi, soarta nefericită a copiilor ei. Dar momentul de slăbiciune a fost depășit iar mama a trecut din nou pe baricadă. Liniștiți-vă, dragii mei. Voi sunteți copii puternici; noi am depășit împreună și alte momente grele. Cu ajutorul lui Dumnezeu vom reuși. Ca întotdeauna în situații deosebite, mama îl consulta pe fratele nostru mai mare. Mircea, te rog du-te aruncă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
înmatriculare erau din Zürich). Imaginea m-a făcut să mă gândesc la o alta, văzută cum câțiva ani în timpul serviciului militar. Singura autospecială destinată dispersării mulțimilor pe care o aveam în unitate (tun de apă, lamă de buldozer pentru dezmembrat baricade) era condusă de un jandarm-șofer cu chip angelic-intelectual. El asculta tot timpul manele închis în cabină. Herman Hesse, Demian. Bildungsroman, pe care îl citesc tardiv. Hesse are geniul formulei. Uneori atât de bine ambalate, că are o nuanță de banalitate
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
să obțină pașaport, casă și alte privilegii. Pentru asta i-a plătit din plin. Uneori, chiar în aur. Le-o spune verde-n față. E liber de obligații, așa le spune. Libertatea și-a câștigat-o plimbându-se nopțile pe lângă baricada de la Inter, cu pas de felină și pantofi din Italia. Întotdeauna scumpi, cu talpa de piele fină, să nu-și strice mersul. A uitat că pe nomenclaturiștii comuniști i-a cultivat ca prieteni, nu doar ca relații. Că preț de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
sporire a natalității“. Am privit din perspectiva simultană a unor lumi paralele documentarul celor doi cineaști români, emoționant și prin înregistrarea mărturiilor de a menține minima „normalitate“ în cea mai anormală dintre lumi. Amicilor noștri care în 1968 urcaseră pe baricade în metropolele Occidentului pentru idealurile unui comunism ale cărui binefaceri reale nu-i interesau direct, nefiind dispuși să le încerce gustul la fața locului, această nouă piesă la dosarul dezastrului comunist le-a produs un ușor disconfort și câteva remușcări
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
la acțiune. Vremuri demodate... dar norocul meu, până la urmă. Plus că eu m-am măritat de foarte tânără și am făcut și un copil... pentru că l-am vrut. În al doilea rând, nu m-am plasat până acum niciodată pe baricada feminină pentru a judeca comunismul. Pentru mine, eram toți, bărbați și femei, la fel de amărâți. Toți „tovarăși“, egali în mizerie. Pentru turma de neinițiați, egalitatea exista aievea. A Brave New World de epsiloni, dar reală, aplicată pe oameni, nu pe personaje
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
l-ea lăsat revoluția de la 1848, el adaogă: mă simțeam așa de fericit de a mă vedea la Paris, Parisul însuși apărea ochilor mei atât de încântător și plin de farmec, încât luptele care se desfășurau atunci în sânul său, baricadele și toată sângeroasa mișcare nu mi-au părut decât lucruri trecătoare și neînsemnate. Starea de spirit în care ne găsim, atunci când luăm parte la anumite lucruri (fie în mod activ și direct fie pasiv, urmărind desfășurarea lor), iată ce dă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
sa liberalizat a fost presa scrisă, dar liberalizarea aceasta sa realizat pe două paliere: cel al senzaționalismului de tipul găinilor violate (Eve nimentul Zilei) sau cel al jurnalismului de opinie și umoral politic, de tipul „Jos/Sus Iliescu!“ (România liberă, Baricada, Expres, pe de o parte, și Adevărul, Azi, Dimineața, pe de altă parte). În domeniul televiziunii, adevărata liberalizare a venit mult mai târziu - în decembrie 1995, când a început să emită ProTV. Până atunci, Televiziunea Română continua să facă ceea ce învățase
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
care nii arătau televiziunile în rândul publicului revoltat de mult discutata paradă gay? Erau aceia mai puțin obsceni decât travestiții careși țugu iau buzele și ne trimiteau bezele? În mod evident, pornografie era și deo parte, și de alta a baricadei, chiar dacă una se lega în mod vădit de ideea de sexualitate și cealaltă tocmai împotriva acesteia se pronunța. CNAul sau pudibonzii de meserie se arată indignați de apariția unui trup dezgolit pe micile noastre ecrane, dar nu au nici o tresărire
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
la cel cu numărul 242 se întâmplă altceva. Mâna cu geacă portocalie se îndreaptă fulgerător spre fața puștiului. Și capul dat pe spate. Și lumina albastră. Și rânjet. Si dăi, si luptă, puicusorule, de o parte și de alta a baricadei, la datul din gură. Trăim întro societate isterică și violentă, iar televiziunile se bucură de acest lucru, preiau isteria și violența din viața reală și o multiplică la nesfârșit. Și așa ajungem la bulgărele de zăpadă. Isteria isterizează, violența se
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
A fost un mare om șiun mare profesionist! Multor jurnaliști din presa scrisă, ajunși astăzi voci cunoscute, lea fost baci Ion Cristoiu (chiar dacă nu până la adânci bătrâneți). Unii vorbesc cu mândrie de „școala Ion Cristoiu“, pe care au absolvito pe baricadele meseriei. Mă întreb ce putea să le predea Cristoiu. Bagajul cu care a venit din presa comunistă sau noile deprinderi jurnalistice, pe care lea învățat el însuși după ’89 și în care găinile violate jucau un rol esențial? Să ne
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
un sufletist, un optimist“ - Ion Ili escu; „un om care este în mod cert pus în grădina celor drepți“ - Mircea Geoană etc.). De fiecare dată, ni sa spus că e „simbolul Revoluției române“, ni sa evocat extraordinarul lui curaj de pe baricada de la Inter sau ni s a atras atenția - cum a făcuto Nicolae Văcăroiu - că „fără el, democrația de azi nar fi existat“. Simbolul Revoluției române chiar că a fost, dar asta, în realitate, nu e o vorbă de laudă. Dincolo de
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
confruntarea structurilor de adâncime careși disputau Puterea cu sacrificarea oamenilor nevinovați - ce poate fi nobil aici? Apoi, sunt oare exemplare acțiunile unui pion al unei astfel de mașinării? O fi fost Dan Iosif portavocea care ia ținut pe oameni la baricada de la Inter, dar o fi acționat de capul lui? În afara acestui moment de glorie (alimentat de ițe subterane), Dan Iosif a fost toată viața un mardeiaș de cartier și un șmenar. Și înainte, și după Revoluție. Televiziunile, care acum vorbeau
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
ajunse în dormitor. Conversația îi rămase întipărită în memorie. Bruma de bani pe care o adunase în anii din urmă cu multă migală se devaloriza rapid. Trebuia să se miște destul de repede pentru a începe o afacere. Era singură pe baricadă. Nicky era la casa lui, Alin era încă elev minor, iar Valentin nu prezenta încredere. Fusese de prea multe ori înșelată. Mai existau lucruri care puteau fi amânate la momentul acela și care nuși aveau rostul în acea perioadă când
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
bani... Dar de ce?! Nouă să ne fie bine!... Noi avem orgoliu, zice, uitîndu-se spre Graur. Da, da! se înfurie, amenințîndu-l pe Graur cu mîna întinsă, între tine, doctorul în științe, și Vlad, îl aleg pe Vlad: el a rămas pe baricade! Vlad are abia treizeci de ani, surîde Brăduț. Vreau să-l văd peste zece ani. Chiar și pe dom' Mihai vreau să-l văd peste zece ani: să aibă familie, copii... Acasă, copiii nu te întreabă dacă la serviciu ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de corespondență, fiindcă ceea ce ni se îngăduie este o mare favoare... Nu este egoism feroce din partea mea, ci prudență. Iar eu, care supraviețuiesc la școală din minciună și din prudență, eu, care aș vrea să trec de partea cealaltă a baricadei, eu, care înțeleg că s-a sfârșit totul pentru noi, nu mai am decât un singur mijloc de salvare: scrisorile tale. Și nervii îmi sunt tociți; am telefonat aseară, fiindcă muream de disperare, celor două mame ale celor doi corifei
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
endnote id=" (193)"/>. La 10 octombrie 1879, Într-un discurs ținut În fața Senatului cu ocazia revizuirii Articolului 7 din Constituția României, Vasile Alecsandri i-a prezentat pe români și pe evrei ca fiind de o parte și de alta a baricadei, ca doi adversari ireconciliabili. Poporul român ar fi „blând, generos, ospitalier, inteligent, iubitor de progres, apt a se asimila cu națiile cele mai civilisate, tolerant În materie de religie”, un popor amenințat de evrei, care ar fi „adepții celui mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trafic n-ar fi avut un caracter ritual : sugarii ar fi fost folosiți pentru adopții sau pentru prelevare de organe vitale pentru grefe <endnote id="(vezi nota 273)"/>. Pe acest fundal de zvonuri aiuritoare, niciodată confirmate, câțiva redactori ai revistei Baricada au lansat bomba : „acoperită de Mossad”, „mafia evreiască de carne [umană]” trecea clandestin „micuții români” peste hotare. Odată ajunși În Israel, ei erau uciși „pentru sânge”. Căci, după cum este „bine cunoscut deja [...], pasca evreiască cere sânge cușer, de creștin frăgezit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
critic literar, cred că nu trebuia să mai dau numele unor detractori, fiindcă nu merită să-i cităm etc. (nu trebuia amintit cursul: dușmanii vor spune: didactică). Dar nu aceste aspecte sunt esențiale în articolul tău, ci situarea pe aceeași baricadă. Cu toată prietenia, Mihai Drăgan P.S. Sărutări de mîini Anei, mult succes la școală Roxanei și lui Ducu. Cum te simți. Mai stai în concediu? Aștept răspuns și noutăți. </citation> (120) (121) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”30
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]