12,445 matches
-
absolvit Facultatea de Drept a Universității București, fiind specialist în drept constituțional. A luptat pe front în cel de al II lea Război Mondial. A fost deț inut politic la Canalul Dunărea Marea Neagră în perioada regimului comunist. Practică avocatura la Baroul Prahovean. Între anii 1991 1993 a fost profesor universitar de Drept constituțional la Universitatea de Inventică din Ploiești. În perioada 1999-2000 - a fost președinte al Senatului României. În prezent e ste membru în Biroul Politic Central al PNL. Dar pentru
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Europei, pe care, de asemenea, Steinhardt nu le menționează în Notă autobiografică, dar despre care aflăm din Jurnal. Referindu-se apoi la perioada de după instaurarea regimului comunist Steinhardt consemnează că, în ciuda faptului că fusese dat afară din casă și din barou, "din punct de vedere spiritual lucrurile au evoluat în cu totul alt mod. Mă simțeam din ce în ce mai atras de creștinism". Menționează apoi numele câtorva persoane care i-au facilitat apropierea de creștinism: Viorica Constantinide, cu care frecventase des diferite biserici, Virgil
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
ademenirile acestui nou regim. Purtarea majorității coreligionarilor mei m-a surprins și m-a supărat, făceau jocul unui partid, care de altfel avea să se descotorosească repede de ei. Am suferit alături de alții, am fost dat afară din casă și barou și am dus-o foarte greu din punct de vedere material și sufletesc. Am fost și foarte bolnav, vreme îndelungată. Din punct de vedere spiritual lucrurile au evoluat în cu totul alt mod. Mă simțeam din ce în ce mai atras de creștinism. Cu
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
de către Steinhardt e cea a "liberalismului conservator". La fel de sigur putem spune că doctrina căreia acesta i se împotrivește cu cea mai mare înverșunare este cea comunistă. Încă de la instaurarea comunismului în România, Steinhardt are de suferit, fiind dat afară din barou (deși avea un doctorat în drept obținut la Paris în urma unei teze strălucite) și oarecum marginalizat, asemenea altor intelectuali ai vremii, în lumea literar-culturală. În '60 va fi anchetat și arestat învinuit fiind, în mod mincinos, de "uneltire împotriva statului
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
patetic și un metaforist (pe alocuri incongruent). La Bacovia, din contra, totul e discret, spus cu parcimonie. Nu-i exclus ca metaforistul să se fi considerat mai dotat. Mai ales că era și un avocat cu faimă, unul din matadorii baroului local (de regulă apărător), iar Bacovia - un avocat ratat, ajuns suplinitor în învățămînt. „Și spune-mi de ce-i toamnă/ Și frunza de ce pică?” („Pastel”). Evident, poetul nu vrea o explicație științifică. El întreabă numai de ce e nevoie să sufere din
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de asemenea, constituie o exagerare. Umorul, cît există, i l am asimilat cu tragicul. Ziarul „Bacăul” din 1 aprilie 1929 a publicat o relatare despre un „banchet al magistraților”, care avusese loc cu opt zile înainte, în chiar Duminica Floriilor. Baroul local ținea să se despartă astfel de doi colegi: unul avansat, altul transferat într-un oraș mai mare. Autorul relatării (care semnează Unus praesens) nu dă informații despre meniu, vinuri, muzică și altele, în schimb, conform protocolului epocii, îi menționează
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
acest gen (toasturi și epigrame) și oferă o probă despre gustul celor de atunci. Eu am citit-o gîndindu-mă la Bacovia. E posibil ca el să fi fost atunci la Bacău, unde, un deceniu și ceva, a fost membru al baroului. La o adică ar fi putut fi prezent. Dar ar fi făcut față, oare, la o asemenea reuniune mondenă, la care agreabili și remarcabili sînt cei cu facondă? Cert, nu. Incapabil de elocvență umflată, de jocuri de cuvinte și de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
unui bunic a fost absolvent de drept în anii ’40, apoi fratele mamei a fost absolvent de drept, doi veri buni de-ai mei au fost avocați. Erau avocați când eu eram copil. Au ocupat succesiv funcțiile de decani ai Baroului Bistrița. Alți veri, alți nepoți au fost absolvenți de studii juridice. Asta e cu totul altă meserie. La bară, avocatul e adversarul procurorului. — Probabil că această meserie aș fi făcut-o și eu, dacă aș fi terminat facultatea, la fel
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
am obținut condamnări. Deci, se părea că epuizasem gama. Probabil că era și un moment de cumpănă existențială, mă gândeam să încep altceva. Mi au schimbat decizia cei din jurul meu, pentru că eram foarte decis. Eu deja vorbisem cu cei de la Baroul Cluj să or ga nizeze un interviu mai repede, să nu aștept până în decem brie 2005. Să-l facă în ianuarie - sau în februarie -, nu mai voiam să stau, nu-mi mai găseam rostul. Soția îmi spunea că nu eram
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
că formula statului național unitar trebuia să asigure națiunii majoritare un loc dominant în societatea românească, înlocuind cu succes atât conceptele amintite, cât și politica guvernamentală față de minorități 699. Exponent al politicii guvernamentale față de această problemă, Istrate Micescu, președinte al baroului Ilfov, susținea, la rândul său, formule precum "numerus proportionalis", sau "numerus romanus", foarte apropiate de cele susținute de Al. Vaida-Voevod700. Politica guvernamentală era dăunătoare, potrivit georgiștilor, pentru că putea să conducă spre formarea unui "bloc al tuturor minorităților", primejdie posibilă pentru
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
celor care o susțineau. Ei se delimitau și de "acțiunile clandestine și conspirative" ale acestora, ca unii care desfășurau acțiuni "fățișe, sincere și categorice". Cu atât mai clară a fost respingerea de către georgiști a formulei "numerus nullus", vehiculată de membrii baroului de Ilfov, în frunte cu decanul acestei instituții, Iorgu Petrovici, pentru a bara accesul tinerilor, proaspeți absolvenți ai Facultății de Drept. Într-unul din numerele din februarie 1935, ale ziarului "Mișcarea", publicistul Ovidiu Constant condamna formula "numerus nullus", apreciind că
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
să favorizezi pe străini și să lovești în neamul tău"701. Logica acestei explicații stă în faptul că, prin "numerus clausus" antisemiții urmăreau o limitare a numărului evreilor 702, în timp ce prin "numerus nullus" nici un avocat nu mai avea acces la baroul ilfovean, fie el român, sau evreu 703. Cum, încă din perioada anterioară numărul evreilor în barou era însemnat, se perpetua această situație. Georgiștii apreciau, de asemenea, că agitațiile produse în țară de ideea proporționalității etnice susținută de Al. Vaida-Voevod, prin
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
faptul că, prin "numerus clausus" antisemiții urmăreau o limitare a numărului evreilor 702, în timp ce prin "numerus nullus" nici un avocat nu mai avea acces la baroul ilfovean, fie el român, sau evreu 703. Cum, încă din perioada anterioară numărul evreilor în barou era însemnat, se perpetua această situație. Georgiștii apreciau, de asemenea, că agitațiile produse în țară de ideea proporționalității etnice susținută de Al. Vaida-Voevod, prin sintagma "numerus valahicus", aveau menirea de a pregăti "o formulă de succesiune care înlătură organizațiile politice
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
2 balotat balotat 1 2 banda bandă 8 2 bandă bandă 21 2 bande bandă 24 2 bandei bandă 7 2 Bandele bandă 3 2 bandele bandă 11 2 bandelor bandă 7 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică baroul barou 1 2 baroului barou 1 2 bastimentelor bastiment 1 2 baștină baștină 7 2 bastionul bastion 1 2 bejănia bejănie 1 2 bejănie bejănie 1 2 beligerantă beligerant 1 2 beligerante beligerant 7 2 beligeranți beligerant 7 2 beligeranții
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
balotat balotat 1 2 banda bandă 8 2 bandă bandă 21 2 bande bandă 24 2 bandei bandă 7 2 Bandele bandă 3 2 bandele bandă 11 2 bandelor bandă 7 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică baroul barou 1 2 baroului barou 1 2 bastimentelor bastiment 1 2 baștină baștină 7 2 bastionul bastion 1 2 bejănia bejănie 1 2 bejănie bejănie 1 2 beligerantă beligerant 1 2 beligerante beligerant 7 2 beligeranți beligerant 7 2 beligeranții beligerant
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2 banda bandă 8 2 bandă bandă 21 2 bande bandă 24 2 bandei bandă 7 2 Bandele bandă 3 2 bandele bandă 11 2 bandelor bandă 7 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică baroul barou 1 2 baroului barou 1 2 bastimentelor bastiment 1 2 baștină baștină 7 2 bastionul bastion 1 2 bejănia bejănie 1 2 bejănie bejănie 1 2 beligerantă beligerant 1 2 beligerante beligerant 7 2 beligeranți beligerant 7 2 beligeranții beligerant 2 2 beligeranților
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
banda bandă 8 2 bandă bandă 21 2 bande bandă 24 2 bandei bandă 7 2 Bandele bandă 3 2 bandele bandă 11 2 bandelor bandă 7 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică baroul barou 1 2 baroului barou 1 2 bastimentelor bastiment 1 2 baștină baștină 7 2 bastionul bastion 1 2 bejănia bejănie 1 2 bejănie bejănie 1 2 beligerantă beligerant 1 2 beligerante beligerant 7 2 beligeranți beligerant 7 2 beligeranții beligerant 2 2 beligeranților beligerant
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la Chișinău. După susținerea examenului de bacalaureat la Liceul Alecu Russo, a venit la Iași, unde s-a înscris la Facultatea de Drept de la Universitatea Al.I.Cuza. Licențiat în 1940, Alexandru Andronic s- a înscris ca avocat stagiar la Baroul Avocaților din Iași. De asemenea, a urmat cursurile Facultății de Litere și Filozofie, secția Istorie, unde a beneficiat de îndrumarea profesorilor Gh.I. Brătianu, Andrei Oțetea, Orest Tafrali, Ilie Minea și alții. În 1942 și-a trecut examenul de licență în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
stat, precum și intenția de a avea o însemnată componentă practică în parcursul universitar, au determinat apariția, pe de o parte, a studiilor de drept în limba flamanda (primul curs dată din 1890), iar pe de alta, a practicii profesionale pentru barou (din 1909) ori a seminariilor practice inaugurate în 1908, ce erau asociate unor cursuri magistrale 40. Dintre cei mai cunoscuți profesori ai Facultății de Drept, specializați în toate domeniile juridice ale acelor vremuri (administrativ, civil, comercial, internațional, penal, public, român
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
articolul său câteva precizări relative la cariera unora dintre românii ce deveniseră doctori în drept la Universitatea Liberă din Bruxelles în anii 1871-1884. În opinia sa erau remarcabili doar juriștii Mihail Dimitrie Cornea (1844-1901), avocat de răsunet în epoca la Baroul Iași (fondase în urbea natală o casă de avocatură împreună cu A.D. Xenopol), dar cu deosebire în București (din 1872), unde i se ridică și o statuie (prin 1865 își luase licență în litere la Paris, dezvăluindu-se totodată că poet
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
prin 1902 și pe Petre Lazaroneanu 18. Și Eugen Cuca Pariano (Pârâianu) se va fi aflat printre fruntașii politici ai urbei sale natale, Târgu Jiu, ajungând chiar primar al orașului în 190519. Cât despre Grigore D. Pencioiu (1869-1936), avocat în Baroul Dolj (1899), primar al orașului Craiova în timpul ocupației germane din Primul Război Mondial, putem spune că înainte de a deveni doctor în drept la Bruxelles s-a afirmat că editor, alături de Traian Demetrescu, al "Revistei Oltene", ca traducător din opera poetica
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Revistei Oltene", ca traducător din opera poetica a lui Heine, precum și că un atent critic literar al prozei eminesciene; a mai fost colaborator al publicațiilor periodice "Ramuri", "Românul Liberal" sau "Evenimentul Literar"20. Să mai amintim aici pe avocatul din Baroul Vlașca, Nicolae Bălănescu (născut în 1866), colaborator al jurnalelor "Secolul XX" (București) și "Presă Liberală" (Giurgiu), deputat liberal (1899, 1901, 1907 etc.), director la Bancă Națională a României, autor al unui volum de poeme (1886), dar și al unuia ce
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
săi (1901), Tâlcuirea Constituției pentru folosul țărănimei (1906), Evoluția sistemelor de morală (1921), traducător din limba franceză al lui Sienkiewicz și Gogol, membru de onoare al Academiei Române (1939). Îl amintim, de asemenea, pe Eugen Herovanu (1874-1956), deputat (1912), decan al baroului din Iași (1918-1928), primar al urbei moldovene, profesor de procedură civilă al Universității din Iași, iar apoi al celei din București de la încheierea Primului Război Mondial până în 1939. Eugen Herovanu este autorul studiilor Tratat teoretic și practic de procedură civilă. Organizare judecătorească
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Adevărului Literar" și al "Vieții Românești"22. De asemenea, cariere importante au avut și profesorul de geografie economică la Academia Comercială din București, Gheorghe Arghirescu, titular în perioada 1919- 1937, precum și Constantin Rădulescu (1872-1938), magistrat până prin 1894, apoi avocat în Baroul de Ilfov, iar din 1920 titular al cursului de criminologie de la Universitatea din Cernăuți 23. În lecturile noastre am mai întâlnit câteva personaje despre care unii autori arătau că și-ar fi susținut doctoratul în drept la Bruxelles. Din păcate
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
țară au fost, de multe ori, neîncăpătoare pentru cohortele interbelice de studenți. Pe de altă parte, în sistemul juridic au activat numeroși profesioniști de confesiune mozaică, ceea ce a stârnit nenumărate dispute și măsuri discriminatorii, culminând cu excluderi ale evreilor din barouri, în 1938. La nivelul baroului Suceava, în perioada 1868-1873, toți cei 30 de avocați înscriși erau români 79. În schimb, în primul deceniu al secolului XX, prezența juriștilor de altă etnie începe să se facă simțită în întreaga Bucovină. În
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]