3,051 matches
-
III.1898 - ?), poetă. A făcut studii la școala eparhială din Chișinău. Încadrată din 1916 în învățământul primar, a participat activ la făurirea noilor destine ale ținutului natal, Basarabia, în perioada interbelică. A colaborat la „Viața Basarabiei”, „Ardealul”, „România nouă”, „Școala basarabeană”, „Itinerar” ș.a. În 1940 a fost aleasă în componența comitetului de conducere al Societății scriitoricești. Urmele ei dispar după 1940. Se presupune că ar fi căzut victimă atrocităților staliniste. D.-M. a scris o poezie descriptivă, pastorală, sub influența liricii
DOBROSINSCHI-MALAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286805_a_288134]
-
artistice de amatori. O carte de memorialistică îi apărea în 1996. SCRIERI: Sunete arse, București, 1972; Cântarea verbului a fi, București, 1979; Cetățile de rouă, București, 1985; Și punctum..., București, 1989; Să vii acasă pe un nor, București, 1989; Rugi basarabene, București, 1994; Carré de ași (în colaborare cu Elis Râpeanu, Ioan Tecșa, Geo Călugăru), București, 1996; Aduceri aminte de pe Nistru și Dâmbovița, București, 1996; Tablete antistres și vorbe spuse la priveghi, București, 1998; Rugi, București, 1999. Repere bibliografice: Miron Blaga
DONOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286831_a_288160]
-
alcătuit culegeri din opera lui Galaction (articolele despre Eminescu, publicistica de călătorie, memorialistica, scrierile despre Basarabia). O postfață la „amintirile din gulag” ale preotului Vasile Țepordei desfășoară istoria pe scurt a Basarabiei culturale interbelice și dă un inventar al scriitorilor basarabeni (sau numai născuți în Basarabia) din secolul al XX-lea. SCRIERI: Pe urmele lui Gala Galaction, București, 1982; Gala Galaction , Galați, 1989. Ediții: Gala Galaction, O lume nouă, pref. edit., București, 1970, Prin țară, pref. edit., București, 1975, Opinii literare
CUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286582_a_287911]
-
-lea. SCRIERI: Pe urmele lui Gala Galaction, București, 1982; Gala Galaction , Galați, 1989. Ediții: Gala Galaction, O lume nouă, pref. edit., București, 1970, Prin țară, pref. edit., București, 1975, Opinii literare, pref. edit., București, 1979, Mihai Eminescu, Iași, 1987, Zile basarabene, introd. edit., Chișinău, 1993. Repere bibliografice: Păcurariu, Dicț. teolog., 138-139; Ana Cosma, Scriitori români mureșeni, Târgu Mureș, 2000, 45. N.M.
CUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286582_a_287911]
-
prezența continuă a rubricii de istorie semnată de Al. Zub, care își inaugurează seria comentariilor cu articolul Actualitatea lui Kogălniceanu, ulterior abordând personalitatea lui Vasile Pârvan, Gh. Brătianu, generația pașoptistă. Una din caracteristicile D. l. este atenția acordată spațiului cultural basarabean, căruia i se dedică un număr întreg (12/1994) și la care se revine prin semnăturile lui Const. Ciopraga, Mihai Cimpoi, Iurie Colesnic, N. Leahu. O altă direcție se referă la evocarea figurilor de moldoveni care s-au ilustrat în
DACIA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286638_a_287967]
-
de doctorat, Familia-vatră a spiritualității românești (1999), C. oferă o imagine de ansamblu a spiritualității familiei, pornind de la tradiția romană și cea teologică spre cea românească tradițională. Pe baza bogatelor observații directe și a cercetărilor speciale întreprinse în majoritatea satelor basarabene și într-un însemnat număr de așezări românești aflate acum în Ucraina, în regiunea Cernăuți, în cea transcarpatică și în Odessa, C. produce multe dovezi care certifică vigoarea unor tradiții românești, în pofida tuturor vitregiilor pe care românii din spațiile acestea
COLAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286327_a_287656]
-
migălos, aplecat asupra arhivelor neexplorate încă, asupra fenomenului literar și, mai larg, cultural basarabean interbelic. În Doina dorurilor noastre (1990), realizează un „itinerar-memorial liric” prin viața și activitatea poetului Alexei Mateevici, propunând o contribuție documentară importantă. Personalități marcante ale culturii basarabene a timpului sunt prezentate în Basarabia necunoscută (I-IV, 1993-2002). C. apelează preponderent la portret și la schița bibliografică, punând în valoare manuscrise și cărți ale scriitorilor, compozitorilor, fețelor bisericești, la care se referă (Leon Donici-Dobronravov, Pan Halippa, Alexandru Cristea
COLESNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286329_a_287658]
-
variate, „Raft”, „Fragmente critice”, „Interpretări”, „Vitralii”, „Cartea tradusă”, „Cartea străină”, „Cartea de istorie”, „Carnete”, „Disocieri”, „Script-tease”, se referă la noile apariții editoriale, comentând pe larg noile orientări literare și culturale românești și europene. Sporadic, apar rubrici de istorie literară: „Destine basarabene”, „Generația ’80. Segmentul basarabean”. Poezia, de cea mai bună calitate, e mai frecvent prezentă decât proza. Publică aici îndeosebi poeți optzeciști: Liviu Ioan Stoiciu, Leo Butnaru, Nicolae Țone, Mircea Cărtărescu, Irina Nechit, Romulus Bucur, Octavian Soviany. Proza e reprezentată de
CONTRAFORT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286395_a_287724]
-
Interpretări”, „Vitralii”, „Cartea tradusă”, „Cartea străină”, „Cartea de istorie”, „Carnete”, „Disocieri”, „Script-tease”, se referă la noile apariții editoriale, comentând pe larg noile orientări literare și culturale românești și europene. Sporadic, apar rubrici de istorie literară: „Destine basarabene”, „Generația ’80. Segmentul basarabean”. Poezia, de cea mai bună calitate, e mai frecvent prezentă decât proza. Publică aici îndeosebi poeți optzeciști: Liviu Ioan Stoiciu, Leo Butnaru, Nicolae Țone, Mircea Cărtărescu, Irina Nechit, Romulus Bucur, Octavian Soviany. Proza e reprezentată de Florin Șlapac, Iurie Bodrug
CONTRAFORT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286395_a_287724]
-
lui Vasile Alecsandri (1958-1959). A scris prefețe la ediții din operele lui Constantin Dobrogeanu-Gherea (1966), Dimitrie Cantemir (1975), Ion Creangă (1979). C. a popularizat intens, prin studii bogate în informație și cu observații profunde și subtile, literatura universală în mediul basarabean (Dante, Jean-Jacques Rousseau). Substanțială este contribuția lui la dezvoltarea teoriei literare în Republica Moldova. A publicat - în colaborare - cartea Studii de teorie a literaturii (1979). Un domeniu în care C. și-a manifestat cunoștințele, spiritul de observație, puterea de pătrundere în
COROBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286428_a_287757]
-
vigoare, în schițele și povestirile cuprinse în volumele Dreptatea divină (1880), Din viața moșului meu Trohin Crețul, poreclit și Mocanul (1883), Școlarii (1900) C. rememorează anii copilăriei, creionează, incolor și convențional, scene care încearcă să reconstituie o atmosferă proprie satului basarabean sau celui dobrogean. Cântecele mele (1891) adună „mici poeme în proză”, un fel de rugi patetice, încrâncenate. SCRIERI: Dreptatea divină, București, 1880; Din viața moșului meu Trohin Crețul, poreclit și Mocanul, Galați, 1883; Cântecele mele, Galați, 1891; Școlarii, Galați, 1900
CREŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286485_a_287814]
-
alături de Sofia Nădejde, prozatorul cel mai de seamă al „Contemporanului”, C. pare să fie într-adevăr apt să ilustreze ideile revistei privitoare la tematica și misiunea socială a literaturii. Evocă, mai întâi, atmosfera de teroare, imoralitate și ipocrizie a seminarelor basarabene, portretizând caricatural și figurând antitetic indignarea și revolta tinerilor. Se simte aici și o influență venind dinspre literatura rusă, al cărei bun cunoscător era și din care a tradus (Saltâkov-Șcedrin, Gogol) sau a localizat (Nekrasov, Turgheniev, Garșin). Schițele din viața
CRASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286478_a_287807]
-
Fuiagă, Al. Bardier. La capitolul proză, B. s-a bucurat de colaborările lui Al. Lascarov-Moldovanu, Mircea Streinul, Lotis Dolenga, D. Munteanu-Râmnic, Sergiu Matei Nica, N. Dunăreanu. Probleme de literatură erau puse în discuție de I. Ionașcu (noile orientări din literatura basarabeană, situația scriitorilor din Transnistria și direcția ortodoxistă), Sergiu Grosu, Nicolae V. Coban, Al. Vicol (în Panait Cerna și Basarabia), M. Vrânceanu (în Eminescu și rușii), Nicolae V. Coban (în Cincinat Pavelescu și Basarabia) ș.a. I. Agârbiceanu semnează în trei numere
BASARABIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285663_a_286992]
-
activ literatura națională sau ilustrând-o prin retipăriri din opera lui Gh. Asachi, Al. Donici, C. Negruzzi, V. Alecsandri, I. Creangă, M. Eminescu, Al. Russo, Gr. Alexandrescu, G. Coșbuc, I. L. Caragiale, A. Mureșanu, I. Catina, Matilda Cugler-Poni, la rubricile „Lira basarabeană”, „Foița” (Foișoara) Basarabiei”, „Din scriitorii români”, „Scriitorii însemnați ai neamului”, „Oamenii mari ai românilor” ș.a. A publicat și traduceri din A. Krâlov, A. S. Pușkin, A. Kolțov, L. N. Tolstoi, A. P. Cehov, V. G. Korolenko ș.a. În paginile B. s-a
BASARABIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285665_a_286994]
-
dintr-o veche familie de cazaci. Încă licean (avea șaptesprezece ani), debutează cu articole de istorie, scrise în limba rusă, apoi și în franceză și română. După moartea tatălui său (1937), B., devenit între timp membru fondator al Societății Scriitorilor Basarabeni, pleacă la București. Prețuit de N. Iorga, zelosul tânăr, care fusese cooptat ca membru corespondent al unor societăți științifice din străinătate, este angajat, în 1938, la Institutul pentru Studiul Istoriei Universale. În presa franceză, belgiană, elvețiană, austriacă, bulgară, cehă apar
BEZVICONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285716_a_287045]
-
românești în care semnează sunt puzderie („Gazeta femeii”, „Însemnări ieșene”, „Bugeacul”, „Gazeta cărților”, „Convorbiri literare”, „Păstorul Tutovei”, „Ani”, „Cetatea Moldovei” ș.a.). Broșurile lui B. (uneori, simple extrase) dezvăluie, în afara unei neistovite puteri de muncă, un mare apetit al scormonirii: Cărturari basarabeni (1940), Din alte vremi (1940), Romancierul Dimitrie Moruzi (1942), Scriitorul Stamati. Familia și contemporanii săi (1942), Scriitorul Leon Donici (1942), Profiluri de ieri și de azi (1943) ș.a. Pentru lucrarea Călători ruși în Moldova și Muntenia (1947), i se atribuie
BEZVICONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285716_a_287045]
-
ce impune. Mai mult decât legendele, adevărul istoric îl captivează. Argumentând ideea de continuitate, sub asprimea unor vremuri potrivnice, el subliniază, fără a cădea în retorism, vitalitatea și forța de expansiune a elementului autohton. Unor boieri, unor ofițeri, unor cărturari basarabeni li se alcătuiește cu minuție biografia, ținta ultimă a documentaristului, tentat câteodată de romanțări, fiind aceea de a reconstitui „viața de basm” a altor timpuri. Înclinat spre portretistică, manifestând aptitudini de memorialist, B. lasă să pătrundă în contribuțiile lui episoade
BEZVICONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285716_a_287045]
-
altfel, cărturarul a și compus, în rusește, între 1953 și 1956, un roman, Ultimul om de prisos, rămas netipărit. Medalioanele de scriitori (C. Stamati-Ciurea, Al. Donici, I. Sârbu, Dimitrie Moruzi, C. Stere, Leon Donici) alcătuiesc, laolaltă, un compediu de literatură basarabeană, minat însă de un șovăielnic simț al valorii. Într-o măsură, erorile de gust sunt compensate prin acribie. SCRIERI: Cărturari basarabeni, Chișinău, 1940; Din alte vremi, București, 1940; Cimitirul Bellu din București - muzeu de sculptură și arhitectură, București, 1941; Romancierul
BEZVICONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285716_a_287045]
-
scriitori (C. Stamati-Ciurea, Al. Donici, I. Sârbu, Dimitrie Moruzi, C. Stere, Leon Donici) alcătuiesc, laolaltă, un compediu de literatură basarabeană, minat însă de un șovăielnic simț al valorii. Într-o măsură, erorile de gust sunt compensate prin acribie. SCRIERI: Cărturari basarabeni, Chișinău, 1940; Din alte vremi, București, 1940; Cimitirul Bellu din București - muzeu de sculptură și arhitectură, București, 1941; Romancierul Dimitrie Moruzi, Iași, 1942; Scriitorul Stamati. Familia și contemporanii săi, Iași, 1942; Scriitorul Leon Donici, Iași, 1942; Profiluri de ieri și
BEZVICONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285716_a_287045]
-
aceasta, atunci evident îndrăzneață, nu avea cum să placă ideologilor stagnării și romanul, scris în 1969 și 1970, a putut fi publicat doar peste aproape două decenii. Interzicerea tipăririi acestui roman a avut urmări nefaste pentru întreaga literatură din spațiul basarabean. Dacă e adevărat că „momentul tipăririi lui este favorabil anume spargerii tiparului inert al alb-negrului care a dominat întreg timpul ce s-a scurs de la momentul așternerii sale pe hârtie” (Mihai Cimpoi), nu e mai puțin adevărat că editarea lui
BESLEAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
apărea în acea perioadă. Interzicerea a provocat o modificare radicală și în concepția scriitorului. Convins că maniera lui narativă nu are nici o șansă, el acceptă formula ruralismului - orientare stilistică ce va anima în anii ’60-’80 tradițiile sămănătoriste în spațiul basarabean. Narațiunea romanului Acasă (1976) începe prin anul 1932 și sfârșește pe la mijlocul anilor ’70. Autorul, constrâns de ideologia sistemului totalitar, s-a văzut nevoit să împingă pe planul doi situațiile tragice și să prezinte în prim-plan un chip de „dezrădăcinat
BESLEAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
din Bat clopotele pentru Basarabia (1995), carte distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, definită prin „tremurul de nerv participativ, fiorul dramatic, analiza lucidă” (Mihai Cimpoi), prezente în aceste pagini despre realitățile politice, culturale, psihologice de dincolo de Prut. După interludiul basarabean, Inelele lui Saturn (1998) investighează „paradisul tulburat” al lui I. L. Caragiale (în care domnește „puterea întunericului”), descoperind premonitorii accente ionesciene în Victimele datoriei, identifică în proza lui Gh. Brăescu eposul destinului capricios, comentează pentru prima dată umorul lui Lucian Blaga
ADAM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285175_a_286504]
-
românească. Diversitatea etnică a acestui stat complică situația pentru că frica de separatism și refuzul de a admite existența diferitelor etnii a dus la conflicte și represiune. În plus, există un clivaj adînc Între elita politică a statului, sovietizată, și „inteligenția” basarabeană care Își revendică identitatea românească. Această situație creează necesitatea de a Împăca tendințe asemănătoare Belarusului cu tendințe independentiste, rezultatul fiind prezența constantă a politicii identitare În dezbaterile despre consolidarea statului. Moștenirea postcolonială continuă să definească politica Moldovei. În cele din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
21.XI.1944, Pitești), folclorist, prozator și publicist. Fiu de țărani, M. face, până în 1891, studii teologice la Chișinău. La vârsta de nouăsprezece ani trece clandestin Prutul și ajunge la București, unde ia legătura cu B.P. Hasdeu și cu românii basarabeni. Urmează Conservatorul de Artă Dramatică și este doi ani actor la Teatrul Național. Prieten cu C. Dobrogeanu-Gherea, îl însoțește la Ploiești și devine un fel de director al restaurantului acestuia. Figurează în redacția revistei „Floare-albastră” (1898-1899), condusă de Al. Antemireanu
MADAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287946_a_289275]
-
Basarabia”, VBA, 1939, 6; George Mărgărit, Basarabia în literatură, „Curier ieșean”, 1941, 7-9; Haneș, Scriitorii, 293, 295; Bezviconi, Profiluri, 314; Ion Ciocanu, Dreptul la critică, Chișinău, 1990, 135-141; Iordan Datcu, „Răsunete din Basarabia”, JL, 1991, 21-22; Iordan Datcu, Un Creangă basarabean: George Madan, ST, 1991, 12; Vasile Badiu, Sinteza activității lui Gheorghe V. Madan, RLSL, 1992, 6; Sava Pânzaru, Ziarul „Moldovanul”. Câteva constatări preliminare, REF, 1993, 1-2; N. Băieșu, Gheorghe V. Madan, „Revista de etnologie”, 1995, 1; Mihai Cimpoi, Un romantic
MADAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287946_a_289275]