3,060 matches
-
acustice, căști, microfoane, DVD playere, sisteme „home cinema“, conectică audio-video profesională. Relații - la telefon 499 538. Magazinul este deschis publicului de luni până vineri între orele 10-18 și sâmbăta între 10-14. ( A. Z.) Au dat mână cu mână Organizația Studenților Basarabeni din Timișoara a participat de 1 Decembrie la manifestările dedicate Zilei naționale a României, de la Alba Iulia. Printre cei care au sprijinit acestă inițiativă se numără Primăria municipiului Timișoara (care le-a pus la dispoziție un autobuz), Mitropolia Banatului (cu
Agenda2005-49-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284468_a_285797]
-
La 3 decembrie 1943, Mitropolitul locotenent al Basarabiei, Efrem Enăchescu, emitea ordinul circular nr. 16649 către toți clericii din parohii. În acel ordin circular se spunea, între altele: "În timpul ocupației sovietice (1940-1941) mulți clerici basarabeni și numeroși creștini devotați Bisericii au fost martirizați, schingiuiți sau deportați de stăpânirea ateistă. În vederea întocmirii unui MARTIROLOG al Bisericii basarabene, vă invităm a proceda de urgență la adunarea datelor necesare cu privire la acești clerici și credincioși - stabilind cu precizie când
Martirologiul Bisericii Basarabene () [Corola-website/Science/309543_a_310872]
-
către toți clericii din parohii. În acel ordin circular se spunea, între altele: "În timpul ocupației sovietice (1940-1941) mulți clerici basarabeni și numeroși creștini devotați Bisericii au fost martirizați, schingiuiți sau deportați de stăpânirea ateistă. În vederea întocmirii unui MARTIROLOG al Bisericii basarabene, vă invităm a proceda de urgență la adunarea datelor necesare cu privire la acești clerici și credincioși - stabilind cu precizie când, unde și în ce împrejurări au suferit aceștia din cauza prigoanei dezlănțuite de cei fără Dumnezeu. Preoții vor face descrierea pe baza
Martirologiul Bisericii Basarabene () [Corola-website/Science/309543_a_310872]
-
biserica "Sf. Ierarh Nicolae" din Chișinău sub președinția Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Petru Păduraru, a decis crearea unei Comisii speciale în sarcina căreia a căzut întocmirea Martirologiului Mitropoliei Basarabiei. După multiple cercetări sistematice, am reușit să identificăm mai mulți preoți basarabeni martirizați în timpul comunismului. Astăzi îi cunoaștem cu numele doar pe următorii 46 de clerici români din Basarabia martirizați de sovietici sau din cauza lor. Cercetările continuă, întrucât numărul preoților Mitropoliei Basarabiei martirizați în timpul ocupației sovietice este cu mult mai mare.
Martirologiul Bisericii Basarabene () [Corola-website/Science/309543_a_310872]
-
a fost pus în aplicare (statut litigios). Scopul acelui proiect a fost acela de a (re)asigura accesul R. Moldova la Marea Neagră prin portul Giurgiulești de pe Dunăre. Pentru a se stabili cărui stat ar reveni acea porțiune de pământ (enclava basarabeana de tip ), dosarul "Palanca" va fi analizat de o instanță de drept internațional. Potrivit ministrului de externe moldovean de atunci, Andrei Popov, pământul localității Palanca aparține Republicii Moldova și nu va fi deloc cedat Ucrainei. Structura etnică a localității conform recensământului
Palanca, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305824_a_307153]
-
este o dilogie scrisă de prozatorul moldovean Ion Druță și formată din două cărți: Balade din cîmpie și . Cele două romane urmăresc destinul comunității rurale din satul basarabean Ciutura din Câmpia Sorocii în anii de dinainte de Primul Război Mondial și până în 1945 (prima carte), apoi în primii ani ai regimului sovietic instaurat după cel de-al Doilea Război Mondial (cea de-a doua carte). Romanul "Balade din cîmpie
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
cea personală. Scrisul lui Druță a dobândit o altă tonalitate, abandonând definitiv aspectul blând, liric și baladesc pe care-l avusese până atunci. Ion Druță a scris în 1967 un roman care prezenta în continuare destinul comunității rurale din satul basarabean Ciutura din Câmpia Sorocii în primii ani ai regimului sovietic instaurat după cel de-al Doilea Război Mondial, ambele romane formând o dilogie intitulată "Povara bunătății noastre". Temându-se de cenzura din RSS Moldovenească, scriitorul a trimis o traducere a
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
sale etnice și lingvistice, determinând în cele din urmă eterogenizarea și decăderea social-economică a populației. Astfel, în ciuda vechimii sale din epoca lui Alexandru cel Bun și ale meritelor sale deosebite în istoria Moldovei, satul Ciutura (simbol micro al întregului teritoriu basarabean) își pierde tot mai mult specificul său național și cade în uitare. Importanța baștinei apare poate cel mai evident în momentul revederii foștilor rivali în dragoste și inamici de pe front: Mircea (ostaș în armata sovietică învingătoare) și Nică (ostaș în
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
Sadoveanu. Se pot face însă și alte analogii stilistice. Astfel, elogiul satului arhaic și sentimentalismul liric al naturii ar putea asemăna romanul druțian cu narațiunile epice "Desculț" al lui Zaharia Stancu și "Cartea Oltului" al lui Geo Bogza, dar critica basarabeană acceptă cel mai adesea că proza lui Ion Druță seamănă cu cea sadoveniană prin „cultul tradiției, ritualismul gesturilor, mistica anotimpurilor, perspectiva paseistă, filosofia sceptică și fatalistă”. Fiorul liric profund al romanului îi conferă un caracter mai mult baladesc-rapsodic decât realist
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
se întâmplă, fără să poți face nimic pentru alții, pentru tine. Să trăiești în provizoratul zilei de azi, fără perspectivă. Ratatul literaturii de altădată a devenit doar un „zombie”, el nu are nimic de pierdut, pentru că nu are nimic. Lumea basarabeană de tranziție, dincolo de profilul lingvistic, este extrem de aproape de lumea românească de tranziție, și nu numai, de la marile decoruri de ansamblu la micile detalii: gunoiul din stațiile de autobuz, autogările jegoase, microbuzele ticsite, funcționarii scârboși, vecinii care vor să taie plopii
Povești din Basarabia by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5571_a_6896]
-
antrenarea memoriei, a atenției și a judecății. Recită sensibil versuri eminesciene și participă afectiv la comemorarea zilei de naștere a creatorului ,,nepereche”. Grav - reliefează nu numai moartea năprasnică a poetului bârlădean Cezar Ivănescu, ci și moartea prin accident a poetului basarabean Grigore Vieru - tocmai când se întorcea de la comemorarea personalității marelui Eminescu. Secvența finală ,,Dor de Căuești” - ,,sat vechi, răzeșesc” dezvăluie o dată în plus legătura cu vatra satului - căci a revăzut acest sat unde a desfășurat doi ani de activitate didactică
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
7-8 miniștri, ținându-și promisiunea de a face prima vizită oficială la frații de peste Prut, în cazul când ar fi câștigat al II-lea mandat prezidențial. A trecut imediat de la promisiune la faptă. Este o totală schimbare în raporturile româno-române (basarabene). Eu aștept cu și mai mare încredere că alegerile ce vor avea loc în toamna acestui an vor aduce și mai profunde schimbări. Vizita oficială de două zile s-a concretizat în 12 acorduri guvernamentale parafate la Chișinău, începând de la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
relațiile cu Bucureștii. Câștigând al doilea mandat prezidențial, președintele a promis că prima vizită oficială o va face la Chișinău și s-a ținut de cuvânt făcând istorica vizită din 27-28 ianuarie a.c. la Chișinău. Referitor la această vizită, poetul basarabean Vlad Pohilă scria următoarele: „Președintele Băsescu nu s-a comportat ca un străin la noi și nici liderii basarabeni nu l-au tratat ca pe un străin, ci a fost primit cu aclamații și lozinci unioniste în inima Chișinăului. Mii
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Chișinău și s-a ținut de cuvânt făcând istorica vizită din 27-28 ianuarie a.c. la Chișinău. Referitor la această vizită, poetul basarabean Vlad Pohilă scria următoarele: „Președintele Băsescu nu s-a comportat ca un străin la noi și nici liderii basarabeni nu l-au tratat ca pe un străin, ci a fost primit cu aclamații și lozinci unioniste în inima Chișinăului. Mii de basarabeni au scandat „Unire”, adresându-se nu atât președintelui, ci elitelor politice românești și întregii națiuni române. Prima
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
ruse pentru încheierea păcii de la București. Noul guvernator a fost ajutat în conducerea oblastiei (provinciei autonome) numai de boieri pământeni, reuniți într-un sfat obștesc, asemănător cu Divanul Domnesc de la Iași. El a numit ispravnici ai ținuturilor pe acei boieri basarabeni care au rămas în provincie, cu înclinații rusofile, care făceau parte din marile familii boierești ale Țării Moldovei, Balș, Catargi, Ghica, Krupenski, Vârnav și altele. Ispravnicii aveau sub ascultare ocolașii, cei numiți în fruntea ocoalelor, și pe vornici sau staroști
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
ființă o comisie care trebuia să studieze amănunțit modul de reorganizare juridico-administrativă a Țării Moldovei, care avea să se aplice și în Basarabia. Numai după adoptarea acestor măsuri, menite a liniști populația s-a ajuns, în anul 1816, ca locuitorii basarabeni să depună jurământul de credință față de țar, amânat din an în an și aceasta numai în urma stăruitoarelor sfătuiri ale mitropolitului Gavriil Bănulescu. Regimul moderat de autonomie aplicat provinciei a suferit o serioasă diminuare o dată cu înlăturarea rezidentului Bahmetev de la putere, în 1820
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Ismailul, adică, Bugeacul sau Basarabia propriu-zisă. În anul 1871, nemairespectându-se tradițiile și obiceiurile locale, drepturile și privilegiile unor stări sociale, Basarabia a fost transformată din oblastie în gubernie și asimilată celorlalte provincii ale imperiului. Procesul de integrare a provinciei basarabene în structurile imperiale era aproape desăvârșit și limba română eliminată total din administrație, din școală și din biserică. În privința politicii de integrare a Basarabiei, a mai existat și un alt motiv care a grăbit procesul de integrare a provinciei, cel
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
să le confere un caracter rusesc. De asemenea, în Basarabia, reforma agrară a fost aplicată mult mai târziu decât în celelalte provincii ale Imperiului, iar decretul de emancipare a iobagilor, din anul 1861, nu a avut efect și asupra țăranilor basarabeni, ci numai a iobagilor aduși din Rusia și statorniciți pe pământul Basarabiei. Lipsită de drepturile elementare, izgonită de pe pământurile sale, obligată să părăsească obiceiurile și legile tradiționale, să adopte o altă limbă, în care trebuia să învețe și să asculte
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
în jurul anului 1870-1871, însă rusificarea Basarabiei nu a încetat niciodată, ea a continuat și s-a intensificat și în deceniile următoare. Cu toate mutațiile de populații și colonizările masive, pe care Rusia țaristă le-a făcut în Basarabia, ponderea populației basarabene au continuat s-o dețină tot românii. Izbucnirea războiului ruso-româno turc în anul 1877, la care România a luat parte pentru consfințirea pe câmpurile de bătăliei a Independenței sale, proclamată în Parlamentul de la București la 9 mai 1877 și mai
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
agrară și altele. În scurtă vreme partidul a dobândit o popularitate deosebită în toată Basarabia și-n rândul tuturor categoriilor sociale. În luna aprilie, la Chișinău, dar și-n alte localități ale Basarabiei, s-au ținut întruniri în care românii basarabeni își spuneau cuvântul cu privire la organizarea patriei lor. Primul Congres al țăranilor din Basarabia, care a avut loc la Chișinău în zilele de 21 23 mai 1917, a subliniat necesitatea unei largi reforme agrare, iar Congresul corpului didactic din Basarabia, din
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
-l ca Președinte pe Pantelimon Erhan. Declarația Sfatului Țării a fost primită cu mare bucurie și în România, reliefându-se renașterea puternică a mișcării de eliberare din Basarabia, după un secol de stăpânire străină, cu consecințe foarte grave pentru românismul basarabean, insistându-se, totodată, asupra importanței momentului în continuarea luptei pentru realizarea idealului național. Sfatul Țării și Consiliul Directorilor, cu toate măsurile luate, nu au putut ameliora situația care a devenit deosebit de gravă, în primele zile ale anului 1918. Anarhia bolșevică
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
practic. Pentru toată lumea era clar că Republica Moldovenească nu putea să rămână independentă. Populația era pregătită pentru acest act, se aștepta numai momentul împlinirii lui. Proclamarea republicii independente nu era decât un expedient vremelnic în calea dezlegării definitive a chestiunii basarabene. Problema Basarabiei s-a complicat foarte mult ca urmare a pretențiilor pe care Ucraina le ridica asupra Basarabiei, ceea ce reprezenta un real pericol pentru românii dintre Prut și Nistru. La începutul tratativelor de pace de la Buftea-București, guvernul ucrainean, care încheiase
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
de vedere etnografic, economic și politic, forma o unitate indivizibilă cu teritoriul Ucrainei. În aceste condiții, guvernul Ucrainei cerea să i se admită participarea la tratativele de pace de la București. Autoritățile de la Kiev își arogau dreptul de a include delegații basarabeni în cadrul delegației ucrainene și nu acceptau posibilitatea unei delegații aparte a Basarabiei independente. Ministrul de Externe german, Kuhlmann, pe care primul ministru român îl asigurase, din motive tactice, că România dorea să vadă în Republica Moldovenească un stat independent, considera
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Ucrainei. Datorită faptului că România a refuzat să discute problema Basarabiei cu Puterile Centrale în cadrul tratativelor de pace de la București, acestea nu și-au formulat un interes special pentru această problemă, ceea ce a făcut ca delegația ucraineană, cât și cea basarabeană să nu fie admise la negocieri. Cu toate acestea, Ucraina nu renunța la pretențiile sale asupra Basarabiei și susținea prin toate mijloacele că i se cuvine dreptul de a reprezenta Basarabia în toate chestiunile de negocieri. La 1 martie 1918
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
negocieri. Cu toate acestea, Ucraina nu renunța la pretențiile sale asupra Basarabiei și susținea prin toate mijloacele că i se cuvine dreptul de a reprezenta Basarabia în toate chestiunile de negocieri. La 1 martie 1918, a avut loc întâlnirea delegaților basarabeni cu oameni de cultură, profesori universitari aflați la Iași, unde s-a exprimat nădejdea unirii tuturor celor de un neam și-un sânge. În Basarabia curentul care cerea unirea cu România era de nestăvilit. Tot mai multe organizații, comitete, adunări
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]