1,501 matches
-
C’la vale oleacă-i mai ușor dă mărs./ Și dacă-i vorba de parale, eu vreau nu vorbe, da’ parale!/ Și-n vale să mă aștăpte-un «Mărsădăsă!”, bolborosește Stratan. Dacă trebuie să faci ceea ce spune nu ceea ce face doctorul, basarabenii e bine să asculte la ce cântă Stratan, dar de mers să încerce a merge ș’olecuță la deal. Nici măcar populația „țărișoarei” nu-i formată din 22 de milioane de păstori Becali, îmbrăcați în Hugo Boss pe care, în vale
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
speranța, ba chiar convingerea că într-o zi ne vom reuni. Vreau doar să privim cu realism lumea în care trăim, fără să ignorăm deloc istoria atipică a Basarabiei și consecințele ei asupra acestei provincii. Cei care-i acuză pe basarabeni de lipsă de patriotism și de sentimente naționale românești nu știu despre ce vorbesc; ei uită că acești oameni au stat 106 ani sub țari și încă 50 de ani sub comunismul de tip sovietic. Politica de deznaționalizare a fost
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
asemenea, deportările masive de români la mii de km distanță de locurile natale. Cine poate rezista atâta timp și unor asemenea forțe? Numai limba rusă, învățată din copilărie și folosită toată viața, generație după generație, putea să-i facă pe basarabeni să-și uite limba maternă și originea. Și totuși au rezistat. De la acest miracol trebuie să plecăm în orice judecată asupra Basarabiei și a locuitorilor săi. Să ne amintim și de acea izbucnire de dragoste și dorință de revenire la
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
fi mai grave ca oricând; a trecut printr-o cădere economică dureroasă și printr-o inflație uriașă, pentru ca abia în ultimii ani să înceapă redresarea și să intre în NATO și UE. De aici încolo, perspectivele par a fi bune. Basarabenii au urmat un drum asemănător, agravat însă de moștenirea sovietică și de mari probleme de ordin național și etnic. Economie în colaps, sărăcie de tip medieval, conflicte etnice, mentalitate colectivistă, nostalgie la cei mai în vârstă etc. Un amestec de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
au trecut valorile economice, societatea de consum, cultul bunăstării materiale, dreptul individului la un trai decent etc. Sunt valori impuse de evoluția societății umane din ultimele decenii și, mai ales, de cea a țărilor prospere, care-și impun și ideologia. Basarabenii nu au rămas imuni în fața acestora. Dar ei singuri nu pot face mare lucru; economia lor este slabă, și nici resurse în subsol nu au. Ca și pe timpul Uniunii Sovietice, ei se bazează, în principal, pe produsele viticole și pomicole
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
vorbește altă limbă și care posedă toate pârghiile economice, politice, culturale și instituționale din statul respectiv. Exemple ilustre în istorie sunt evreii, într-o oarecare măsură armenii și chiar țiganii, iar în ultimele 7-8 decenii, ungurii; în ce ne privește, basarabenii merită toată admirația noastră pentru păstrarea limbii române într-un imperiu în care limba rusă era covârșitoare. Mai dificilă, în prezent, este starea limbii române în țările din sudul Dunării, cauzele fiind de ordin istoric, dar și politic. În general
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
an și jumătate, toți într-o cameră. Cu ajutorul autorităților locale, fiindcă numai mama era susținătoare a familiei, a primit un serviciu la Râmnicu Vâlcea și un timp a făcut naveta. Așa cum îmi amintesc, în toamna anului 1945, a început repatrierea basarabenilor. Sunt sigură că “ invitația” respectivă s-a făcut prin abuz și, astfel, când într-o zi m am întors acasă, fiind plecată din localitate, am găsit camera goală, neștiind ce s-a întâmplat. Mai târziu am aflat de la propietăreasă că
DESPRE REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valentina Şveţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1703]
-
rămas în România, chiar în condiții de singurătate. Destinul a venit în sprijinul meu, altfel aș fi fost pierdută. De ceva vreme am cunoscut un băiat care de curând a fost eliberat din armată, avea 23 ani și era tot basarabean din județul Ismail. Atunci când ne-am dus la primărie pentru cununia civilă, secretarul primăriei ne-a tras deoparte, zicând: “plecați imediat de aici, că dacă află ăștia mari, vă ridică și pe voi”. Până la urmă “ne-am luat”, dar cum
DESPRE REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valentina Şveţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1703]
-
ajuta la refugierea familiei. Tot atunci a murit și bunica mea. Avea 68 de ani și a suferit enorm în viața ei. A fost înmormântată în cimitirul din Chișinău într-o perioadă de haos ce cuprinsese orașul. A început exodul basarabenilor care fugeau din calea tiraniei bolșevice. Trebuie să amintesc că în scurta perioadă între anii 19401941 cât au stăpânit Basarabia ei au reușit să înspăimânte populația prin teroarea de care au dat dovadă. Familii întregi erau ridicate noaptea de către N.K.V.D.
UN EPISOD DIN REFUGIUL MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Anatol Muşceleanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1693]
-
care, în tinerețe, fusese martor la revoluția rusă și la condițiile în care avusese loc întoarcerea provinciei la România, avea un punct de vedere care se potrivea foarte bine acestor evenimente. Revoluția rusă, spuse el, i-a trezit și pe basarabeni, care într-o primă etapă au cerut dreptul la autodeterminare, în cadrul unui stat rus, democratic și internaționalist. Această perspectivă, împărtășită de vizionarii idealiști, a fost repede contrazisă de realitate. Încet-încet, într-o confruntare aspră între două tabere revoluționarii proruși și
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
a simțit o efectivă apropiere de Țară, atunci, după 23 februarie 2001 regimul comunist de la Chișinău după scenarii din culise nu a făcut altceva decât să continue opera de compromitere, prigonire, umilire a tot ce este românesc. Spre bucuria românilor basarabeni înveterații slugoi comuniști n-au reușit să înstrăineze românismul din Basarabia deoarece cartea românasacă a pătruns ca apa vie, reabilitatoare în școală și tânăra generație a crescut cu adevărul cuprins în manuale, monografii, plachete, opere literare etc. Majoritatea basarabenilor, cu
SĂ NU OBOSIM SĂ FIM ROMÂNI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valeriu Ostaş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1708]
-
românilor basarabeni înveterații slugoi comuniști n-au reușit să înstrăineze românismul din Basarabia deoarece cartea românasacă a pătruns ca apa vie, reabilitatoare în școală și tânăra generație a crescut cu adevărul cuprins în manuale, monografii, plachete, opere literare etc. Majoritatea basarabenilor, cu nesaț au studiat literatura națională, istoria românilor, geografia Țării, patrimoniul muzical, pictural, arhitectural, muzeistic, integrându-se tot mai profund în spațiul cultural al neamului. Politica fariseică antinațională și inumană a regimului comunist de la Chișinău s-a manifestat în toate
SĂ NU OBOSIM SĂ FIM ROMÂNI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valeriu Ostaş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1708]
-
sale proeuropene. Întrucât mai multe popoare își cer dreptul la reabilitare la etapa actuală, a venit timpul ca civilizația să înțeleagă că prin pactul Ribbentrop Molotov necondamnat public până astăzi de puterile ce i-au dat naștere, acestea au condamnat basarabenii la peste 69 de ani de exil, plin de suferințe, umilințe, deportări suportate împotriva voinței lor. Și ar fi cazul ca pe lângă condamnarea oficială a acestui monstruos pact în fața omenirii vor trebui să compenseze și celelalte daune pricinuite basarabenilor, în
SĂ NU OBOSIM SĂ FIM ROMÂNI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valeriu Ostaş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1708]
-
condamnat basarabenii la peste 69 de ani de exil, plin de suferințe, umilințe, deportări suportate împotriva voinței lor. Și ar fi cazul ca pe lângă condamnarea oficială a acestui monstruos pact în fața omenirii vor trebui să compenseze și celelalte daune pricinuite basarabenilor, în parte, și neamului românesc în general.
SĂ NU OBOSIM SĂ FIM ROMÂNI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valeriu Ostaş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1708]
-
val de deportări. Așa cum zice și Mihai Cimpoi în cartea sa “Basarabia sub steaua exilului” au mai urmat și alte valuri de deportări. Se vorbește mult în ultima vreme de holocaust, cum au murit milioane de evrei, nevinovați. Dar pentru basarabenii deportați în condiții inumane, nu spune nimeni nimic. Ce vină au avut ei? Cine s-a gândit cum au rezistat ei în transportul acela inuman? Câți au ajuns la destinație, cum au trăit, cum au muncit, pe unde i-a
CÂND AMINTIRILE TRECUTULUI ÎNCEARCĂ SĂ MĂ CHEME. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valentina Voina () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1704]
-
care le suportam cu curaj. Greul, totuși, nu ne-a dezarmat în lupta cu nevoile de atunci. Necazurile încă nu se terminaseră. Am trăit o perioadă de incertitudini chiar și aici în România. Organele puterii de atunci îi obligau pe basarabeni să plece de unde au venit, întrucât erau socotiți cetățeni acelui pământ... și cine știe ce destinație am fi avut. Soarta ne-a întins o mână. Unchiul Ceahno Ștefan care era ceferist, a fost transferat cu serviciul la Târgu Mureș. Am fost favorizați
CÂND AMINTIRILE TRECUTULUI ÎNCEARCĂ SĂ MĂ CHEME. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valentina Voina () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1704]
-
scrie: Născut în Regatul României. Cu regret constat că noi refugiații din Basarabia n-am fost doriți și nu suntem doriți nici acum. Toți cei care au fost prigoniți, evrei, țigani, români din Ardealul de Nord au fost despăgubiți . Noi basarabenii nu!
DEZRĂDĂCINAŢI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Motruc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1692]
-
Ce buni erau atunci cartofii copți! Copil fiind, eu poate nu am priceput toate greutățile generate de refugiu. Formulări ca “părăsirea vetrei strămoșești”, “teroarea istoriei” nu sînt simple expresii menționate într-un text ci ele devin o realitate tragică pentru basarabenii care s-au refugiat datorită permanentei instabilității a granițelor, vrând să evite genocidul rusesc și răul comunist, deportarea în zăpada Siberiei. Mai târziu am întâlnit același rău comunist și în locul unde am venit. În condițiile grele ale refugiului și răului
UN COPIL TRECÂND PRUTUL. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Taisia Nicolau () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1695]
-
și pământuri, dar nu și-au pierdut sufletul care este românesc. Au rezistat în fața nedreptății istoriei ca niște martiri. Deseori privesc pe hartă hotarul dincolo de zare, locul unde am zărit prima dată lumina soarelui și zâmbetul mamei și aud glasul basarabeanului Alexe Mateevici: “ Acolo este țara mea și neamul meu cel românesc”
UN COPIL TRECÂND PRUTUL. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Taisia Nicolau () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1695]
-
frigului, foametei și bolilor și ai căror părinți erau decedați au fost duși în diferite orașe ale Rusiei unde, în “cămine de ocrotire“, își pierdeau identitatea, limba maternă, frecventau școli în limba rusă și, astfel, deveneau cetățeni sovietici. Urmașii românilor basarabeni sau bucovineni sub 40 de ani, deja nu mai vorbesc românește, cunosc vag evenimentele anilor 19401941 și nu știu cum au ajuns părinții și bunicii lor în Siberia, Kazahstan sau alte locuri din Rusia. Românii rămași în Basarabia, care erau considerați ca
CALVARUL ROMÂNILOR, SUB OCUPAŢIA REGIMULUI STALINIST DIN 1940-1941. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1662]
-
1939, a avut consecințe tragice pentru populația românească din Basarabia, Bucovina de Nord, ținutul Herța și sudul Basarabiei. Anexarea la U.R.S.S., la 28 iunie 1940, a acestor provincii românești a fost urmată de măsuri represive și de deznaționalizarea românilor basarabeni și bucovineni de către regimul stalinist, deportări în masă și trimiteri la muncă forțată în Siberia și Kazahstan, în anii 1940 1950, a zeci de mii de persoane, de unde, unele, nu s-au întors nici până astăzi. Deportarea din 12-13 iunie
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
întâlnit în ultimii ani mai multe persoane originare din Basarabia care au fost deportate în Kazahstan în 12-13 iunie 1941. Astăzi, acestea trăiesc în regiunile Aktubinsk, Karaganda, Akmola, Jambul, Kzîl-Orda, păstrându-și limba, tradițiile și obiceiurile. Însă urmașii acelor români basarabeni, de vârstă sub 40 de ani, deja nu mai vorbesc românește, cunosc vag evenimentele anilor 1940 și cum au ajuns părinții și bunicii lor în Kazahstan. Deportarea din 6-7 iulie 1949 35.796 persoane Deportarea de la 6-7 iulie 1949 (operațiune
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
ofițeri N.K.V.D. și de armată, învățători din Ucraina, Rusia, Belarus, care au predat limba rusă obligatorie timp de un an. Acesta a fost începutul deznaționalizării provinciilor românești ocupate. Unele surse indică faptul că, între anii 1948 1960, 196.000 de basarabeni au fost recrutați și trimiși la muncă pe șantierele sovietice. Operațiunea “Desțelenirea” Trimiterile la lucrările de desțelenire a stepelor Kazahstanului au fost demarate de Nikita Hrușciov în 1956. Astăzi, în Kazahstan trăiesc mulți români basarabeni care în anii 50 60
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
1948 1960, 196.000 de basarabeni au fost recrutați și trimiși la muncă pe șantierele sovietice. Operațiunea “Desțelenirea” Trimiterile la lucrările de desțelenire a stepelor Kazahstanului au fost demarate de Nikita Hrușciov în 1956. Astăzi, în Kazahstan trăiesc mulți români basarabeni care în anii 50 60 au fost aduși la “lucrările epocale ale regimului Hrușciov”, de desțelenire a stepelor din nordul Kazahstanului și transformare a acestora în terenuri agricole (în regiunile Kustanai și Pavlodar peste 3.000 de persoane în fiecare
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
votată. După cum apele Nilului, retrăgându-se, lasă în urma lor atâtea elemente germinatoare pentru pământ, tot așa rușii au lăsat în România germenii socialismului. Nihilismul latent până la 1877, devine activ în Rusia, dar a pus piciorul și în România. Un român basarabean, Nicolae Zubcu Codreanu, își face apariția printre studenții în medicină și începe opera de prozelitism. Dar în curând moare și este înmormântat la Curtea-de-Argeș. în Iași se așază un socialist, anume dr. Russel. În București se lucrează printre studenții în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]