KorAP: Find »[drukola/base=bazal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...44 45 46 ...160 >

3,984 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

la toate răsadurile de legume, flori, puieți în pepiniere sau chiar la plantele din cultura mare, în toate țările cultivatoare de pe glob. Ciuperca atacă o multitudine de plante cultivate si buruieni. Simptome. Plantulele răsărite din teren infestat, prezintă în zona bazală a tulpiniței o brunificare a țesuturilor, care se extinde atât în sus pe tulpină cât și în jos spre rădăcină. Tulpinițele se subțiază în zona atacată iar plantula se veștejește și se culcă pe pământ unde va putrezi în întregime

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
plantelor.Țesuturile atacate, brunificate, devin sfărâmiciose datorită putrezirii uscate a lor. În condiții de umiditate ridicată, pe baza tulpinii atacate, se formează un puf albicios. Prezenta ciupercii în tulpină, duce la dezvoltarea de rădăcini adventive (la suprafața solului), iar frunzele bazale se îngălbenesc, se lasă în jos și cad. Plantele care în primele faze manifestă pete verzi închise la bază, urmate de brunificarea zonelor, îngălbenirea și căderea frunzelor, se vor usca foarte repede, imediat după plantare. Atacul pe fructe este cunoscut

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
deși este cunoscută de mult în Europa, în România a fost semnalată abia în 1964 în sudul țării, apoi s-a extins și spre nord. Simptome. Ciuperca poate ataca toate organele aeriene dar, în mod deosebit, se observă pe frunzele bazale mai întâi, apoi este prezentă și pe cele din etajele superioare. Zonele parazitate prezintă o îngălbenire pe partea superioară a frunzei, iar pe partea inferioară, zona se acoperă cu un miceliu alb cenușiu, cu aspect prăfos (fig. 105-d). Țesuturile afectate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
să find scoase în saci de polietilenă, pentru a nu se răspândi fragmentele de miceliu. În seră și solarii, se vor planta tomatele numai în soluri dezinfectate termic și se va asigura o aerație corespunzătoare a plantelor prin desfrunzirea părții bazale. 8.1.19. Pătarea albă a frunzelor de tomate Septoria lycopersici Boala aceasta a fost semnalată în 1884 în Argentina, apoi în 1886 în America de Nord și Australia, iar din anul 1901 este cunoscută în Europa unde, actualmente este răspândită în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ca: vinetele, cartoful, laurul, zârna, petuniile și păpălău (Physalis). Prevenire și combatere. Măsurile preventive constau în adunarea și arderea resturilor de frunze atacate în răsadniță și câmp, dezinfectarea răsadnițelor cu formol 2,5 %, sortarea răsadurilor la transplantare și îndepărtarea frunzelor bazale cu început de atac. Dintre soiurile omologate, numai Dacia (semitardiv) și hibridul Ioana sunt mijlociu de rezistente la septorioză.Soiul Natalia omologat în 2003 este tolerant față de această boală. În cazul unui atac puternic, la avertizare, se vor face tratamente

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
care produce zone de putregai uscat, acoperite de numeroși scleroți mici, de culoare neagră. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii este asigurată de microscleroții din sol care, la 25șC și umiditate mare, germinează și dau filamente de infecție ce parazitează rădăcinile și partea bazală a tulpinilor, pe care apar primele lagăre cu spori, ce vor fi purtați de picăturile de ploaie. Sporii ajunși pe fructele verzi, prin germinare, vor forma micelii ce pătrund prin coaja fructelor care, nu manifestă simptomele caracteristice decât în faza

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
toate țările cultivatoare de tomate unde, în condiții favorabile, poate produce pierderi de producție de 1525 %. În România a fost semnalată în 1935 și de atunci este menționată anual în Starea fitosanitară. Simptome. Atacul este semnalat mai întâi pe frunzele bazale, apoi poate apărea pe tulpini, cozile frunzelor, frunzulițele de la baza florilor, petale și chiar fructe. Frunzele atacate prezintă pete gălbui, mici, care se vor extinde, putând atinge 0,3 5 cm în diametru. Culoarea petelor este gălbuie, apoi galbenă, cu

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
normal al fructului. Plantele bolnave se recunosc ușor datorită creșterii încetinite și a aspectului mozaicat al foliajului. Uneori, la soiurile sensibile se observă o mozaicare, urmată de pete de arsură, circulare. Dacă plantele sunt virozate în stadiu tânăr, pe frunzele bazale apar pete necrotice, de 0,7-1,5 cm, iar la baza tulpinii apar zone maronii și chiar o brunificare a vârfului rădăcinii, ce duce la ofilirea plantelor. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului în cultură se face prin contactul direct între plantele bolnave

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
același agent patogen ca la făinarea tomatelor este mai puțin răspândită. În România a fost semnalată de Ana Hulea în 1964, în sudul țării, în culturile din seră și solarii, dar acum este găsită și în câmp. Simptome. Pe frunzele bazale apar pete galbene de 2-4 cm, cu un contur difuz care vor fi mai bine delimitate abia după apariția pâslei miceliene de culoare cenușie-albicioasă. După apariția fructificațiilor ciupercii, pâsla capătă un aspect făinos și boala se extinde pe cozile frunzelor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pe culturile de vinete din jurul Bucureștiului. Simptome. Sunt atacate toate organele aeriene ale plantei, începând cu faza de răsad și până la plantele mature. Răsadul atacat prezintă o brunificare la baza tulpinii, urmată de putrezirea țesuturilor și moartea plăntuțelor. Pe frunzele bazale ale plantelor mature apar pete măslinii, de 1-24 mm, bine delimitate, ce devin în scurt timp de culoare brună. Pe fața superioară a petelor se observă zonalități concentrice, iar pe fața inferioară a frunzei în dreptul petelor apar puncte mici, negre

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
întâlnită în culturile de câmp ale vinetelor, în toată Europa și America. În România boala apare prima dată ca semnalare în Starea fitosanitară a anilor 1942 1943. Simptome. Primele plante bolnave pot fi observate abia la începutul fructificării vinetelor. Frunzele bazale încep să se îngălbenească, se ofilesc și atârnă de-a lungul tulpinii timp de 1-2 săptămâni, după care se usucă și cad. Veștejirea avansează spre partea superioară a plantelor care, în final se usucă fără a mai fructifica, iar fructele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Boala, cunoscută încă din secolul trecut în America și semnalată apoi în toate țările cultivatoare din Asia, Japonia, America și Africa, a fost descrisă la noi abia în 1953 de Tr. Săvulescu. Simptome. Plantele infectate prezintă inițial doar câteva frunze bazale veștejite, sub formă de umbrele, frunza veștejită și căzută în jurul cozii (fig. 115). Acest simptom se observă spre prânz, când este cald și dispare noaptea pe răcoare. După un timp, toate frunzele se ofilesc, se încrețesc, tulpinile se înmoaie și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pagube de până la 75 % din recoltă. În România boala a fost semnalată în 1968 dar, s-a extins și poate provoca pagube de 10-20 %. Simptome. Atacul începe prin pătrunderea ciupercii în rădăcini, însă simptomele evidente apar abia la înflorire-fructificare. Frunzele bazale se îngălbenesc treptat de la vârf sau de la margini și rămân verzi doar nervurile. Zonele îngălbenite se brunifică și treptat se usucă toate frunzele. Această fuzarioză este frecvent întâlnită la pepeni și dovleci dar uneori atacă și castraveții, producând răni brune

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
deprecierea răsadurilor. Semnalarea ei în România este făcută abia în 1959 de C. Ciocan și I. Calnegru . Simptome. Atacul poate avea loc imediat după germinare, în care caz apar goluri în răsadnițe. Plăntuțele tinere atacate, prezintă pete brune-negricioase în zona bazală. Țesuturile brunificate se scufundă și baza tulpinii poate fi afectată de jur împrejur. Partea superioară a plantei se îngălbenește, se ofilește și în final planta cade. Dacă atacul are loc mai târziu, pe cozile sau pe nervurile principale ale frunzelor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
galbenă sau nanismul cepei, a fost descrisă în SUA statul Yowa în 1927 însă acum este răspândită în America de Nord, Europa și Australia, la noi fiind citată de E. Rădulescu încă din 1949. Simptome. Boala apare la ceapă începând de la frunzele bazale care devin plate, manifestă dungi striuri galbene și prezintă adâncituri succesive care i-au dat denumirea de "boala urmelor de degete". Frunzele atacate se culcă la pământ, iar cepele rămân mici și nu rezistă la păstrare în timpul iernii, putre zind

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
demonstrată de V. Severin și N. Frazier în 1945. Studii ample asupra materialului recoltat de la Băneasa și Buzău au mai fost executate de Z. Petre și I. Ploaie în 1973. Simptome. Frunzele tinere ale plantelor bolnave se îngălbenesc în partea bazală, apoi toate frunzele se îngălbenesc și se răsucesc. În culturile semincere, tulpinele florale se adâncesc, în loc de flori apar bulbili care dau frunze albe. Inflorescențele prezintă o creștere anormală a elementelor florale care dau aspectul de "capete mițoase" (fig. 127). Florile

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
depozite. Simptome. În culturile destinate bulbilor pentru păstrare, atacul bacteriei apare spre sfârșitul vegetației când, dacă se secționează bulbul se observă că unele foi cărnoase își schimbă culoarea, par umede și se înmoaie. La bulbii puternic atacați, la presare, discul bazal se scufundă. Bulbii parțial atacați pot putrezi în întregime dacă sunt păstrați în depozite mai umede sau, se usucă (din bulbi rămânând numai foile exterioare), dacă depozitele sunt cu atmosferă uscată (fig. 128). Din bulbii atacați se degajă un miros

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
5-2 l/h. sau Teldor 500 SC-0,08%(0,8 l/ha). 8.6.9. Helmintosporioza usturoiului Helminthosporium alli Boala a fost descrisă prima dată în 1924 în Italia, iar în România în 1965. Simptome. Plantele atacate prezintă în zona bazală și la suprafața bulbului, un strat negru, prăfost, ceea ce a dus și la numele de "funinginea bulbului". Ciuperca trece de la tecile exterioare și la tecile ce învelesc cățeii producând pete alungite sau circulare de 2-10 mm în diametru. Petele sunt

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
toate culturile de rădăcinoase, însă pagubele cele mai mari sunt semnalate în depozite și în silozurile cu butașii destinați culturilor semincere. În condiții necorespunzătoare de depozitare pagubele pot ajunge la 25-50 %. Simptome. Atacul ciupercii în câmp începe prin acoperirea părții bazale a plantelor cu un puf alb după care, dacă vremea este umedă și călduroasă plantele sunt distruse în întregime. În depozite, pe rădăcinile ce prezintă răni se dezvoltă un miceliu alb-cenușiu, pe care apar corpi negri (scleroți), de diferite forme

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ciuperci 8.9.3. Mana salatei și andivei Bremia lactucae Boala este cunoscută din 1843 în culturile de salată din zonele temperate ale Europei, iar la noi a fost semnalată încă din 1932, la Iași Simptome. Boala apare pe frunzele bazale ale salatei, în diferite faze de vegetație, sub forma unor pete mari, galbene-undelemnii, pete ce se pot uni, se îngălbenesc și se distruge toată frunza. Dacă atacul se instalează chiar pe primele 2 frunzulițe, plăntuțele pier. Pe frunzele plantelor dezvoltate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de simptome, ambele pe părțile aeriene ale plantei, rar pe cele subterane. Plantele din școala de viță, formează tumori atât pe partea aeriană, în locurile unde au fost extirpați ochii sau la punctul de altoire, cât și subteran la nodul bazal. La plantele pe rod, se dezvoltă tumori pe tulpina butucului și ariceală (o aglomerare de gale mici tumorete) pe cordoane și coarde. Majoritatea țesuturilor tumorale putrezesc la sfârșitul fiecărui an, iar în anul următor apar altele noi.. De regulă, aceste

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Cephalosporium sp., Eutypa lata, Cephalosporium sp. Prezența acestor patogeni în faza dinaintea uscării indică faptul că aceste microorganisme acționează ca “agenți pionieri” ai degradării, favorizând pătrunderea celor două specii patogene. Simptome. Primele simptome pot fi observate în preajma înfloritului, pe frunzele bazale ale lăstarilor care prezintă o îngălbenire (la soiurile albe) sau o înroșire (la soiurile roșii), între nerevuri, urmată de apariția unor arsuri marginale ale frunzei. De regulă, aceste simptome pot fi localizate pe o parte a butucului unde sunt răni

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
puțin unite, cu pete brun-întunecate sau negre, situate pe o parte a lăstarului sau uneori inelare. Lăstarii proveniți din muguri infectați au o creștere slabă, sunt mai scurți (mici), nu fructifică sau sunt total distruși dacă atacul este puternic. Muguri bazali existenți în zona albită de pe coardele atacate sunt distruși și nu mai pornesc în vegetație. Tipul cel mai folosit de tăiere în zona noastră la vița de vie este în cordon speronat (cepi de 2-3 ochi) și dacă mulți dintre

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
longitudinale și transversale care dau acestor petei aspectul unei "tablete de ciocolată”, întâlnite în special la soiurile foarte sensibile, aspect care persistă și în toamnă. În cursul toamnei și iarna, se observă o albire pronunțată a scoarței pe primele internodii bazale și în mod excepțional pe toată lungimea coardelor. Pe fructificațiile cu spori ale ciupercii. Albirea se datorește pătrunderii aerului în spațiile dintre celulele scoarței afectate, ce prezintă un început de descompunere. Frunzele pot fi atacate la nivelul cozilor sau al

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
02 %; Tilt 250 CE RV-0,02 %; Tilt 250 EC 0,02 %; Topas 100 EC-0,05%. 11.1.9. Septoriozele plantelor floricole Septoria sp. Aceste ciuperci produc boli foliare cunoscute sub numele de pătări brune. Simptome. Ciupercile atacă mai întâi frunzele bazale și după ce pe acestea apar organele de înmulțire ale ciupercii, atacul se extinde și la tulpini, frunze din etajele superioare, sepale și chiar petale. Țesuturile din dreptul petelor la început sunt decolorate, apoi se brunifică pentru ca în final, zona centrală

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]