55,085 matches
-
limitat al turiștilor; plaja este subutilizată; în plus, reglementările sporesc spectrul strămutării întregii comunități și vor determina stoparea oricărui tip de investiție și migrarea către alte localități, ceea ce conduce la depopularea întregii comunității în preajma anului 1989; localnicii rămași vor obține beneficii aproape exclusiv din agricultură (Tașcu-Stavre, 2011, p. 149). 5.3.2. 2 Mai și Vama Veche între 1990 și 1996 Odată cu primul sezon estival de după 1989, adică începând din vara anului 1990, accesul spre cele două localități nu mai este
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
plin în toată această perioadă, chiar de la începutul anilor ’90. Primele magazine apar pe strada principală și odată cu acestea și primele terase și restaurante, prin amenajarea propriilor curți. Terasele și magazinele deschise de localnicii din 2 Mai vin în completarea beneficiilor obținute din închirierea camerelor și continuă firesc relația turist-gazdă existentă și înainte de 1989. În Vama Veche nu numai că prezența antreprenoriatului se lasă așteptată, dar nici nu se bazează pe localnici. De altfel, câteva dintre primele terase deschise pe drumul
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
deoarece întrebările fundamentale legate de tot acest proces au fost: cine trebuie să fie despăgubit și, mai ales, cum. Soluțiile la care s-a ajuns, ca și în alte părți ale țării, au creat suspiciune, nemulțumire și nu au adus beneficiile așteptate foștilor proprietari. Se pare că foarte puțini dintre foștii proprietari mai au în prezent terenurile pe amplasamentul moștenit. Toate acestea deoarece un rol important în procesul de restituire l-au jucat autoritățile locale, împreună cu specialiștii și administratorii fostelor forme
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
localnicilor. În 2 Mai, turismul devine o sursă importantă de dezvoltare comparativ cu resursele obținute în mod tradițional din agricultură. În Vama Veche, din păcate, principala ocupație rămâne agricultura, dar pe fondul apariției turiștilor în zonă turismul începe să aducă beneficii suplimentare pentru câțiva localnici. Lucrul acesta se întâmplă și pentru că primii turiști sosiți cu cortul își procură mai degrabă independent resursele necesare petrecerii vacanțelor, fie pentru că în Vama Veche nu se găsea practic nimic, fie petru că era mai economic
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
cazare, care se dovedesc insuficiente. În 2 Mai, atât în ceea ce privește cazare, cât și deschiderea unor terase sau magazine, lucrurile au decurs firesc, ajustarea cererii și a ofertei neafectând radical strategiile localnicilor, care continuau să beneficieze de prezența turiștilor. Legat de beneficiile obținute din activitățile antreprenoriale, un punct de vedere interesant este propus de Vintilă Mihăilescu (2005), care, în urma unei cercetări de teren, distinge între următoarele strategii de dezvoltare a afacerilor în cele două sate: - Strategia bulgăre de zăpadă: caracteristica acesteia este
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
PUG ului aprobat în 1999 și alți doi ani până la elaborarea unui nou PUG. Ultimul aspect care ne interesează referitor la spațiul construit are în vedere structura proprietarilor și a investitorilor. Acest lucru are relevanță pentru că, așa cum precizam și anterior, beneficiile din turism nu vor mai fi canalizate exclusiv către localnici. După cum rezultă din studiul întreprins de Vintilă Mihăilescu (2005), peste un sfert dintre terenurile agricole din sat au fost vândute, după cum urmează: „24% dintre localnicii din Limanu, 29% dintre cei
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
insuficiente. Discutată în termeni ostromieni, dezvoltarea spațiului locativ urma să rezolve o problemă de furnizare a resurselor . Adică, prin investițiile în infrastructura locativă urma să se asigure cazarea/capturarea unui număr suplimentar de turiști pe perioada sezonului estival. În loc să asigure beneficii pe termen lung și o dezvoltare durabilă a celor două comunități, vom constata că diferențele între Vama Veche și 2 Mai se adâncesc, în sensul în care tot mai mulți nerezidenți profită de beneficiile din turism în Vama Veche. Rămânând
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
pe perioada sezonului estival. În loc să asigure beneficii pe termen lung și o dezvoltare durabilă a celor două comunități, vom constata că diferențele între Vama Veche și 2 Mai se adâncesc, în sensul în care tot mai mulți nerezidenți profită de beneficiile din turism în Vama Veche. Rămânând în termenii consacrați de Ostrom (2007), în Vama Veche s-a produs o dispersare a rentelor , în timp ce în 2 Mai acest lucru a fost evitat. Dispersarea rentelor în Vama Veche se face atât pe
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
tot mai mulți nerezidenți vor investi în facilitățile de cazare de aici. Relația care se dezvoltă cu turiștii, de tip întreprinzător - fan (vezi și Mihăilescu, 2005), prin care antreprenorul încearcă să extragă cât mai mult din fluxul de turiști în beneficiul propriu, va afecta localnicii, care pierd competiția în fața celor nou-veniți. Dacă mai ținem cont și de faptul că pe fondul slabelor constrângeri urbanistice nerezidenții investesc în unități de primire și cazare de tip hotelier cu un număr mare de camere
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
de faptul că pe fondul slabelor constrângeri urbanistice nerezidenții investesc în unități de primire și cazare de tip hotelier cu un număr mare de camere, în scopul exploatării cât mai eficiente a spațiului, sunt întrunite toate condițiile ca balanța în privința beneficiilor să încline către nerezidenți. La 2 Mai, în schimb, pe fondul existenței unei lungi tradiții de interacțiune cu turiștii, se vor găsi soluții adecvate pentru problemele de apropriere. Normele sociale discutate anterior conduc la evitarea fenomenului de dispersare a rentelor
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
legată de prezența turiștilor în zonă, și anume că, încă înainte de 1989, existau diferențe majore între cele două sate. Așa cum am argumentat, constrângerile formale sau informale au avut o influență hotărâtoare asupra strategiilor individuale. Acest lucru a condiționat obținerea de beneficii din turism în Vama Veche, lucru ce va afecta dezvoltarea ulterioară a zonei. Chiar dacă vor dispărea o serie de constrângeri după 1989, istoria se va scrie în termeni total diferiți în cele două comunități. Derularea evenimentelor din Vama Veche a
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
de-a rândul a funcționat sistemul călătoriei „cu nașul”. Nu îți cumpărai bilet de tren, dar mituiai cu o sumă de bani controlorul („nașul”): plăteai mai puțin decât prețul biletului, dar cum cei care procedau astfel formau totuși o minoritate, beneficiul social - faptul că trenul circula - continua să se producă. Evident că tragedia poate să apară atunci când acest beneficiu social nu mai e îndeajuns de mare încât bunul public să fie în continuare produs. În cazul nostru, când compania feroviară constată
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
o sumă de bani controlorul („nașul”): plăteai mai puțin decât prețul biletului, dar cum cei care procedau astfel formau totuși o minoritate, beneficiul social - faptul că trenul circula - continua să se producă. Evident că tragedia poate să apară atunci când acest beneficiu social nu mai e îndeajuns de mare încât bunul public să fie în continuare produs. În cazul nostru, când compania feroviară constată că este ineficient să păstreze trenul în circulație, poate să îl desființeze. Este avantajos deci să fii blatist
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
nostru, când compania feroviară constată că este ineficient să păstreze trenul în circulație, poate să îl desființeze. Este avantajos deci să fii blatist numai dacă ceilalți mulți sunt onești; dar într-o societate în care comportamentul blatist e generalizat, atunci beneficiile sociale se diminuează mult. Exemplul sugerează ceea ce Hardin (1968) numea „tragedia bunurilor comune”. Chiar dacă un bun există, la un moment dat se poate ajunge ca el să fie utilizat atât de prost, încât să fie distrus. Un caz foarte interesant
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
lucrurile stăteau altfel: cei mai mulți țărani nu se ocupau decât foarte puțin de pământul lor, când nu lucrau pământul de pe marile proprietăți. Mai mult, adesea proprietatea personală a țăranului îl împiedica să presteze o muncă mai productivă: muncindu-și propriul pământ, beneficiile obținute erau minime, încât prefera chiar să scape de el și să îl arendeze. Un alt efect al instituțiilor existente privește comportamente mai generale ale actorilor. Gherea intră și el în discuția foarte veche după care unul dintre factorii înapoierii
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
suprafață de teren agricol, în multe cazuri este nerentabil să îl lucreze și preferă să îl dea în arendă (chiar pe un preț mic) și să arendeze el însuși alt pământ, cu un preț mai mare, dacă astfel obține un beneficiu mai mare. Explicația faptului că țăranul nu își cultivă propriul pământ nu este deci aceea că e leneș: dimpotrivă, aranjamentele instituționale îl determină să se comporte într-un mod care poate părea absurd (Dobrogeanu-Gherea, 1977, p. 94). Este interesant că
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
și că în blocul respectiv, care are 60 de locatari, nu există repartitoare. Pentru fiecare metru cub consumat de locatarul apartamentului 1, acesta achită doar o mică parte, mai exact 1,66% (a 1/60-a parte) din costurile sale. Beneficiul consumului este integral însă, din moment ce doar el folosește metrul cub de apă. Dar dacă așa stau lucrurile, locatarul nu va avea motive să consume apă într-o manieră echilibrată, deoarece el plătește doar o fracțiune din costurile asociate consumului, în timp ce
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
integral însă, din moment ce doar el folosește metrul cub de apă. Dar dacă așa stau lucrurile, locatarul nu va avea motive să consume apă într-o manieră echilibrată, deoarece el plătește doar o fracțiune din costurile asociate consumului, în timp ce obține toate beneficiile. Cele patru exemple oferite mai sus provin din domenii cu totul diferite și, la prima vedere, nu pare să existe niciun element de legătură între ele. Cu toate acestea, cele patru cazuri au o proprietate comună. Mai exact, atât bugetul
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
atunci când consumul acesteia este evaluat în comun pe scara blocului, dar și bunurile discutate în capitolele următoare. După cum vom vedea în acest volum, gestionarea bunurilor comune este susceptibilă de a produce comportamente blatiste în rândul indivizilor raționali, datorită următorului motiv: beneficiile pe care fiecare individ le obține în urma consumării bunului sunt individuale, în timp ce costurile suprautilizării bunului sunt achitate în mod colectiv, de către toți indivizii ce ridică pretenții asupra folosirii bunului comun. Astfel, indivizii sunt stimulați să consume într-o manieră maximală
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
caracteristică pentru economia neoclasică, anume cea a comportamentului rațional, maximizator de utilitate, Hardin afirmă că raționamentul fiecărui păstor va fi de tipul următor: adăugarea a încă unui animal în turmă (sau menținerea tuturor animalelor în ciuda supraexploatării) îi aduce păstorului un beneficiu integral, în sensul în care acesta nu este obligat să îl împartă cu nimeni. Costurile achitate de păstor pentru adăugarea încă unui animal (sau menținerea acestora peste numărul optim) nu sunt însă integrale, fiind dispersate la nivelul tuturor păstorilor ce
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
Costurile achitate de păstor pentru adăugarea încă unui animal (sau menținerea acestora peste numărul optim) nu sunt însă integrale, fiind dispersate la nivelul tuturor păstorilor ce utilizează bunul comun în cauză. Un simplu calcul al utilității, ce reprezintă diferența dintre beneficii și costuri, ne arată așadar că adăugarea încă unui animal pe pășune este rațională pentru fiecare păstor, din moment ce beneficiile (obținute individual) depășesc sistematic costurile (plătite colectiv), caz valabil chiar și în cazul în care pășunea devine supraexploatată. Dar acest raționament
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
fiind dispersate la nivelul tuturor păstorilor ce utilizează bunul comun în cauză. Un simplu calcul al utilității, ce reprezintă diferența dintre beneficii și costuri, ne arată așadar că adăugarea încă unui animal pe pășune este rațională pentru fiecare păstor, din moment ce beneficiile (obținute individual) depășesc sistematic costurile (plătite colectiv), caz valabil chiar și în cazul în care pășunea devine supraexploatată. Dar acest raționament este valabil atât pentru fiecare păstor, cât și pentru orice dimensiune a turmei, astfel că raționalitatea individuală va conduce
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
empirice și studiile experimentale. Structura cadrului poate fi descrisă general astfel: participanții în roluri cunoscute aleg între acțiuni, fiind condiționați de controlul asupra deciziei, de informațiile pe care le dețin, de rezultatele pe care le așteaptă și de costurile și beneficiile aferente rezultatelor (Ostrom, Basurto, 2009, p. 6). CADI este alcătuit dintr-un spațiu al interacțiunilor sociale specific teoriei jocurilor, denumit arena de acțiune (format din situațiile sociale și din participanții angajați în ele). Asupra arenei de acțiune exercită influență o
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
de către toți participanții implică celelalte două norme esențiale cooperării: reciprocitatea și încrederea. Normele de reciprocitate presupun faptul că indivizii vor răspunde prin cooperare la cooperare și prin defectare la defectare . Jocul ultimatumului (Guth et al., 1982) caracterizează în mod elocvent beneficiile reciprocității: să presupunem că Andrei primește o sumă de bani, să zicem 100 de lei, din care trebuie să îi distribuie Anei o sumă de bani, care poate lua orice valoare între 0 și 100 de lei. Ambii își vor
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
și 7% dintre jocuri se încheie în prima tură, procentajul scăzând invers proporțional cu numărul turelor. Astfel, în interacțiuni repetate, participanții jocurilor dezvoltă încredere unul în celălalt și cooperează în virtutea reputației construite prin strategia cooperării, care, pe termen lung, aduce beneficii repetate. Mai mult decât atât, tratamentul experimental al jocurilor cu bunuri publice dovedește de asemenea faptul că normele sociale pot contribui la depășirea problemelor comportamentului blatist: „Subiecții au investit [...] aproape jumătate din resursele proprii în bunul public, în ciuda unei situații
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]