1,509 matches
-
crede că fiind femeie ești mai apreciată de ceilalți dacă te dai cu ultimul Chanel decât cu „Fraîcheur Marine” de la Routier. Ei bine, acest lucru nu este evident, totul depinde de contextul social. Într-adevăr, doi cercetători de la universitatea din Berna, Elveția, au demonstrat că femeile au uneori interesul de a se da cu un parfum bărbătesc, în special atunci când aplică pentru un post de... manager. 116 indivizi au fost recrutați pentru a participa la acest experiment ca asistenți ai recruiterului
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
I Asociația internațională a muncitorilor (AIM)3 disputa dintre marxiști și anarhiști fusese aprigă; ea va continua și după dispariția acesteia. Mai multe tentative de reconstituire a AIM sau a unei organizații internaționale văd lumina zilei o dată cu închiderea conferințelor de la Berna (1876), Coire (Chur) (1881) și Paris (1883). La Paris, se vor ține, între 14-21 iulie 1889, două congrese muncitorești rivale, unul cu tendință reformistă, organizat de "posibiliști" cu o singură participare străină, cea a sindicaliștilor englezi, celălalt de orientare marxistă
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
principii: neutralitatea Balcanilor și internaționalismul. În aceste vremuri de război, apare deja un rezultat remarcabil. În sfîrșit, socialismul internațional poate să-și mai pună la activ încă alte două manifestări: din 26 pînă în 28 martie 1915 se ține la Berna o Conferință a femeilor socialiste, urmată cîteva zile mai tîrziu, la 5 și 6 aprilie, de o Conferință a tineretului socialist. Aceste două reuniuni unde, pentru prima dată din august 1914, s-au întîlnit reprezentanți ai țărilor beligerante, au putut
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
inițiativa numai în sarcina guvernelor: noua ordine europeană trebuie să aibă la bază noțiuni de justiție și drept pe care doar socialismul poate să le apere. De comun acord cu Henderson, Vandervelde și Thomas, Huysmans organizează în februarie 1919, la Berna, o conferință la care participă 102 delegați veniți din 26 de țări19. De fapt, numeroase partide se remarcă prin absență, iar "regăsirea" socialiștilor este dificilă: ca și socialiștii ruși, POB refuză să participe la o reuniune comună cu germanii, în ciuda
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
și socialism, enunțată de nenumărate ori înainte de 1914, însă acest postulat fundamental al mișcării muncitorești capătă acum o semnificație diferită, avînd în vedere existența revoluției bolșevice această formă de dictatură care, potrivit afirmațiilor suedezului H. Branting, în prezidiul dezbaterilor de la Berna, "înjosește numele de socialism". De fapt, prima conferință socialistă internațională organizată de BSI la sfîrșitul celor patru ani de război, scoate la iveală divizările ideologice și strategice din rîndul mișcării, mult mai profunde decît cele apărute cu șapte ani înainte
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
ILP-ului englez, socialiștii independenți germani, austro-marxiștii din Austria, o fracțiune notabilă a SFIO, grupată în jurul lui Jean Longuet, Partidul Socialist Elvețian, Partidul Socialist Cehoslovac și diverse alte partide cu forțe mai reduse, o primă reuniune pregătitoare are loc la Berna, în decembrie 1920 preludiul unei conferințe internaționale reunită la Viena în perioada 22-27 februarie 1921. După încheierea acestei manifestări este înființată Uniunea Partidelor Socialiste pentru Acțiune Internațională (UPSAI)24 al cărei secretar este numit F. Adler. Noua organizație refuză atît
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
anilor '30 superioară celei din ISM, aparent mult mai puternică. Persistența acestui curent este una din expresiile crizei socialismului internațional în perioada interbelică, criză aflată în faza incipientă la sfîrșitul anilor '20, dar agravată în perioada anilor '30. Conferința de la Berna, cu ocazia căreia are loc structurarea socialismului de stînga la scară europeană reprezintă un eveniment capital în istoria mișcării muncitorești de după Primul Război mondial; ea va influența Europa în deceniul care va veni. Aceasta marchează o nouă ruptură pentru socialism
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
en Allemagne, 1917-1923, Paris, Ed. de Minuit, 1971, 992 p. 18 F. Kreissler, De la révolution à l'annexion. L'Autriche de 1918 à 1938, Paris, PUF, 1971, 460 p. 19 Cf. Les révolutions de la Conférence internationale ouvrière et socialiste de Berne, 3-10 février 1919. Paris, Imp. Nouvelle, 1919, 12 p. precum și P. Renaudel, L' Internationale à Berne. Faits et documents, Paris, Grasset, 1919, 156 p. 20 J. De Kay, L'esprit de l'Internationale à Berne. Résumé des discours et textes
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
l'annexion. L'Autriche de 1918 à 1938, Paris, PUF, 1971, 460 p. 19 Cf. Les révolutions de la Conférence internationale ouvrière et socialiste de Berne, 3-10 février 1919. Paris, Imp. Nouvelle, 1919, 12 p. precum și P. Renaudel, L' Internationale à Berne. Faits et documents, Paris, Grasset, 1919, 156 p. 20 J. De Kay, L'esprit de l'Internationale à Berne. Résumé des discours et textes des résolutions, Lucerna, autorul, 1919, 104 p. 21 Compte rendu du Congrès de l'Internationale ouvrière
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
internationale ouvrière et socialiste de Berne, 3-10 février 1919. Paris, Imp. Nouvelle, 1919, 12 p. precum și P. Renaudel, L' Internationale à Berne. Faits et documents, Paris, Grasset, 1919, 156 p. 20 J. De Kay, L'esprit de l'Internationale à Berne. Résumé des discours et textes des résolutions, Lucerna, autorul, 1919, 104 p. 21 Compte rendu du Congrès de l'Internationale ouvrière et socialiste, Genève, 31 juillet-6 août 1920, Bruxelles, Imp. Lucifer, 1921. 22 Le premier congrès de l'Internationale communiste
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
1917: Conferința eșuată de la Stockholm, a socialiștilor majoritari 1912: Începuturile Războaielor Balcanice, "prologul" Primului Război mondial August 1914: Începutul Primului Război mondial Februarie 1917: Începutul Revoluției ruse Octombrie-noiembrie 1918: Căderea Imperiilor Centrale. Sfîrșitul Primului Război mondial Februarie 1919: Conferința de la Berna. Tentativa de reconstituire a unității Internaționalei a II-a Iulie-august 1920: Congresul de la Geneva al Internaționalei a II-a 5-7 decembrie 1920: Conferința de la Berna a partidelor socialiste centriste 22-27 februarie 1921: Conferința de la Viena a fondării Uniunii Partidelor Socialiste
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Revoluției ruse Octombrie-noiembrie 1918: Căderea Imperiilor Centrale. Sfîrșitul Primului Război mondial Februarie 1919: Conferința de la Berna. Tentativa de reconstituire a unității Internaționalei a II-a Iulie-august 1920: Congresul de la Geneva al Internaționalei a II-a 5-7 decembrie 1920: Conferința de la Berna a partidelor socialiste centriste 22-27 februarie 1921: Conferința de la Viena a fondării Uniunii Partidelor Socialiste pentru Acțiune Internațională (UPSAI) Aprilie 1922: Conferința de la Berlin a celor trei Internaționale Mai 1923: Constituirea la Hamburg a Internaționalei Socialiste a Muncii (ISM) prin
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Elites. 1983-1993”, Theory and Society, vol. 24, pp. 639-668. Hunter, Floyd, 1953, Community Power Structure, University of North Carolina Press, Chapel Hill. Jaeggi, Urs, 1967, Die gesellschaftliche Elite: eine Studie zum Problem der sozialen Macht, ediția a doua, P. Haupt, Berna și Stuttgart. Janne, Henri, „Un modèle théorique du phénomène révolutionnaire?”, Annales, Economies, Sociétés, Civilisations, vol. 15, nr. 6, pp. 1138-1154. Janne, Henri, 1968, Le Système social. Essai de théorie générale, Éditions de l’Institut de Sociologie, Bruxelles. Javeau, Claude, 2002
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
la Amsterdam. Temerea că jocul practicat pe continent ar putea ieși din „canoanele” statornicite în fotbalul insular și, ca urmare, autoritatea lui International Board ar putea fi subminată, a determinat federația engleză să trimită o delegație la Congresul F.I.F.A. de la Berna (1905) și să ceară la 1 aprilie afilierea lui Football Association, cerere care a fost aprobată de europeni. Mulțumit că realizat uniunea cu fotbalul britanic, R. Guerin se retrage din funcția de președinte al F.I.F.A. și cedează locul englezului Dan
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
cadrelor de la Centrul tehnic al Federației Italiene de fotbal. După 0-0 cu Ungaria și 1-2 cu Elveția în preliminariile Campionatului Mondial 1982, la 17 octombrie 1981, conducerea C.N.E.F.S. aprobă propunerile F.R.F. ca pentru meciul Elveția România, din 11 noiembrie, de la Berna, conducerea tehnică a lotului reprezentativ să fie alcătuită din Mircea Lucescu (jucătorantrenor la Corvinul Hunedoara) ca antrenor principal și Mircea Rădulescu (până atunci antrenor federal pentru juniori) ca antrenor secund. Rezultatul de la 11 noiembrie: 0-0 !!! Participarea selecționatei de juniori a
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
naționalliberal care, spre 1848, a animat intelligentsia în Germania, Austria și Elveția. Asemănător partidelor liberale sau radicale din Europa, PRD din Elveția oferă o bază electorală mai întinsă, mai diversificată și mai importantă. Zonele sale puternice Mitteland, cantoanele din Zürich, Berna, Basel și Vaud corespund destul de bine centrului dezvoltat al Confederației. Moștenitor al unei lungi tradiții, FPÖ austriac îi seamănă, dar, în plus, dă dovadă de o orientare pangermanică pe care radicalismul elvețian nu a cunoscut-o. Partidul Independenței din Islanda
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
și de potențialul de randament și nu se plătește, încă, pentru culturile horticole. în acest sens guvernul norvegian a urmărit această problemă mai prudent prin implementarea unui program pilot de conversie implicînd 35 de ferme. Cantoanele elvețiene din Basel și Berna plăteau fermierilor, în 1993, sume totale de pînă la 2 000 lire sterline pentru pregătirea lor și adoptarea și cumpărarea de mașini ca și plăți în funcție de zonă, întinzîndu-se de la 120 lire/ha pe terenul deluros la 320 lire/ha la
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Charles XII, roi de Suède, Basel, MDCCXXXII; La Henriade de Voltaire avec les variantes, Paris, 1800; Romans de Voltaire, Paris, 1800; Essai sur les moeurs et l'esprit des nations..., tome I-VIII, Paris, 1817; L’oracle des nouveaux philosophes, Berne, MDCCLX etc., sunt doar o mică parte din titlurile semnificative existente în rafturile Batthyăneum-ului. Surprizele și mai plăcute în reconstituirea drumului parcurs de la creator spre cititor le sugerează dovezile implicării directe a intelectualilor transilvani în „istoriografia filosofică” profesată de Voltaire
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
l’aube de l’âge moderne, București-Paris, 1980, p. 10. Alberto Fortis, Viaggio in Dalmazia, Veneția, 1774; vezi și Lettrede M. l’abbé Fortis à Mylord comte de Bute sur les moeurs et usage des Morlaques appelés Monténegrins, avec figures, Berna, 1778, apud A. Pippidi, op. cit. J.G. Herder, Scrieri, p. 167. Széchenyi Istvăn, Közjóra való törekedések, Szemelvények, összeălította a bevezetö tanulmănyit írta Benkő Samu, București, 1981; vezi „Akademiai bészed”, loc. cit., pp. 213-231; în cartea noastră Convergențe spirituale, ed. cit., am
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
inversă proporționalitate cu lumina exteriorității mundane, așa cum ni se înfățișează în poemul Înserare de toamnă 11. Declinul luminii înclină atât peisajul cuprins de umbrele înserării, cât și starea lăuntrică a eului, redus la conturul fără substanță al unei apariții în bernă: "Înconjurat de suflete globulare/ pe sub ampli copaci fără frunze,/ mă lăsam înfrigurat de toamnă/ sau alb pe clișeul negru al lacului/ ziua trecea prin mine mult mai iute". În acest tablou dezertat de lumină, sufletele globulare par să fie singurele
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în nodul răscrucilor,/ Suntem în veșnica răscruce mișcătoare", "răstigniți pe răscruce"45. Răscrucea este refracția în care orizontul vederii se frânge, deviază și fisurează natura vizibilului. Jertfit pe crucea apariției mundane, vizibilul nu mai dă seama decât de manifestarea în bernă a dispariției. Vederea e transportată spre ceea ce se arată în nemanifestarea posibilului, golită și limpezită în spațiul nimănui, suspendată între ceea ce coboară sub orizontul apariției și ceea ce urcă fără orizont, pare că apare. Căci suntem doar o cumpănă,/ Suntem la
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Un început neînceput, infra-real, pre-originarul de dinainte de timp și de moarte, nerostibilul preformării: un pământ ondulat, brăzdat de emoția regăsirii numelui, a ipseității subiectului defunct. Un nume pe care nu îl avem, dar sub care stăm; nume a-nume, în bernă, o parolă neagră, "punctul negru" din care se ridică poemul. De aici începe imaginația. Ea "a descoperit că poartă în ea însăși germenii negației pe care, până acum, o percepea ca lucrând într-o exterioritate. Negația, cu toate vocile ei
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
chiar fenomenalitatea, devine pur tranzit spre altceva. Nu mai dă nimic de văzut prin sine; ceea ce se arată se ivește aproape fără voia sa, în lipsa care îi urmează resorbția. Rămân în urmă vestigii, imagini în trecere, zdrențe ale sensibilului în bernă, în ruina vizibilului: ziduri uscate, flori scuturate, inimi secate 87. Ce se (mai) vede nu e decât această trecere spre neființă, închiderea într-un subiect dezafectat. Căci subiectivitate mai este, dar nu în determinațiile ipseității emergente; închis în sine, în
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cultură față de regimul comunist. În primul an de apariție textele publicate, cu excepția celor memorialistice, sunt nesemnate. Începând cu numărul 14/1953 rubrica „Situația politică” e asigurată de Grigore Gafencu (Moartea lui Stalin, Depoziția d-lui Grigore Gafencu - în procesul de la Berna ș.a.); i se alătură Eftimie Gherman, Gabriel Bădărău, N.I. Herescu, Octavian Nandriș, N.A. Gheorghiu. Editorialele lui Virgil Ierunca, a cărui prezență sub semnătură începe în 1956 (înainte de această dată alte editoriale și articole neiscălite îi aparțin, după cum publicistul consemnează mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
lui Virgil Ierunca, a cărui prezență sub semnătură începe în 1956 (înainte de această dată alte editoriale și articole neiscălite îi aparțin, după cum publicistul consemnează mai târziu în jurnalul său), vizează aspecte și evenimente majore din lupta anticomunistă, precum procesul de la Berna al tinerilor contestatari români ( Singurul verdict) sau revoluția ungară. Editorialele R.m. evaluează alteori efectele lipsei de rezistență a scriitorilor români față de regimul comunist (Ideofilii de la București), regim privit cu multă luciditate: „Nu există un singur ideal pe care această revoluție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]