2,247 matches
-
interesează fizica. Am tușit În pahar. Era atât de mincinoasă! ― Oau! spuse el. Te-aș fi crezut mai degrabă pasionată de literatură. M-am abținut să nu râd de figura ei indiferentă. ― Așa și așa, spuse ea. Aha! Cu siguranță. Bietul Adi, nu știa cu cine are de-a face. Maria Îmi aruncă o privire destul de amenințătoare, după care Își puse capul pe umărul lui. El o sărută delicat pe păr și nu se mai uită deloc la mine. Am oftat
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
înapoierea daniei făcute... „El să n-aibă treabă la acele vii, nici grădini, să fie călugării din... Sfântul Sava tari și puternici... și dacă ar voi el să-i turbure, ei să aibă a-l pedepsi și alunga de acolo”. Bietul Macarie! Din stăpân de vii și de grădini a ajuns să fie pus pe fugă dacă se apropie de ele... Asta vine cam așa, fiule: „Unde nu-i cap vai de picioare”. Printre atâtea înscrisuri domnești privitoare la bieții țigani
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dacă l-ar fi tuns cum trebuie. Avea ochi sclipitori și niște trăsături pline de viață. I-am povestit despre familia mea. Asta pentru că, din nu știu ce motiv, oamenii considerau că poveștile despre familia mea erau amuzante. I-am povestit despre bietul tata, singurul bărbat într-o casă cu șase femei. I-am spus cum tata a vrut să se mute la hotel atunci când mama a intrat la menopauză în aceeași zi în care Claire intra în prima fază a pubertății. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
femeia aia de douăzeci și șapte de ani, șomeră, greșit etichetată ca dependentă de droguri care se găsea într-un centru de tratament, undeva la dracu’ în praznic și care avea o sticlă goală de Valium în chiloți? 8tc "8" „Bieții nenorociți“, m-am gândit cu milă privind spre masa lungă, din lemn, la care mâncau alcoolicii și dependenții de diverse alte substanțe. „Bieții nenorociți!“ Fusesem internată oficial. Mi se făcuse analiza sângelui și trecusem cu brio, nu fusesem controlată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
undeva la dracu’ în praznic și care avea o sticlă goală de Valium în chiloți? 8tc "8" „Bieții nenorociți“, m-am gândit cu milă privind spre masa lungă, din lemn, la care mâncau alcoolicii și dependenții de diverse alte substanțe. „Bieții nenorociți!“ Fusesem internată oficial. Mi se făcuse analiza sângelui și trecusem cu brio, nu fusesem controlată în chiloți, dar gențile îmi fuseseră verificate, deși nu se descoperise nimic incriminatoriu, iar tata și Helen plecaseră luându-și rămas-bun cu manifestări minime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
eu furioasă. Nimeni n-ar trebui lăsat să sufere în halul ăla. în lumea reală, nimeni nu s-ar chinui în felul ăla. La Cloisters, se întinsese prea mult coarda pe faza cu abstinența. Știam că nu era cinstit ca bieților dependenți de droguri sau alcool să li se ceară să se descurce fără ele în condițiile în care noi, ceilalți, care nu aveam probleme de genul ăsta, ne burdușeam cu ele de bunăvoie. N-ar fi fost corect să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
fusesem. Cât de înfiorător trebuie să fi fost pentru Brigit și Luke să trăiască alături de mine, de haosul pe care-l creasem. Mă simțeam înfiorător de tristă din cauza asta, din cauza nenorocirii și a grijilor pe care le provocasem. Biata Brigit, bietul Luke! Am plâns, am plâns, am plâns și iar am plâns. Și, pentru prima oară în viață, n-am mai plâns de mila mea. Am văzut, limpede ca lacrima, ce chin trebuie să fi fost pentru ei să se urce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ani, fost manechin de lenjerie intimă masculină, care în cursul acelei dimineți scrisese „auteor“ într-un e-mail trimis tuturor angajaților companiei). — Scoate-l de pe lista mea de telefoane pe Hiram Peters, a lătrat Vivian în intercom. Poponautul dracului. Vai, nu. Bietul Hiram. Pe Phil aveau să-l apuce nervii. Muncise atât de mult ca să-l țină pe Hiram în joc. Ultimul roman epic al lui Hiram fusese nominalizat la Premiul Național al Cărții, consacrându-l ca un scriitor cu o reputație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
în regulă. Nu aveam de gând să stau destul ca să termin un bellini 1. Un bass țeapăn pulsa în boxe, ținând ritmul pentru bruneta cu sânii goi de pe scenă, care se unduia în jurul unei bare. Eu am privit prin încăpere. Bietul David stătea îngrămădit alături de alți câțiva asistenți, care arătau ca și cum se simțeau teribil de inconfortabil. Nici unul dintre ei nu știa încotro să-și îndrepte ochii. Vivian se întrecuse, într-adevăr, pe sine. Tot etajul o auzise certându-se cu Sonny
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
acolo și se servi. Doi cârnați, un burger cu carne de vită arsă și un smârculeț de salată de varză cu morcovi, totul pe o farfurioară de carton. Prin jur nu păreau să existe nici un fel de cuțite sau furculițe. Bietul Henry pare atât de părăsit! zise Sally. O să mă duc și-o să-l încarc cu energie. Ieși în grădină și-l apucă pe Wilt de braț. — Ești așa un norocos că ai pus mâna pe Eva! zise ea. E cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
cleioase. Da... păi, vezi... știi, am făcut o pană în timp ce veneam încoace, explică el fără convingere. A trebuit să schimb roata și am îngenuncheat. Eram puțin cam beat. Peter Braintree mârâi bănuitor. Nu i se părea o poveste foarte convingătoare. Bietul de Henry era în mod clar într-o dispoziție destul de proastă. — Poți să te speli în chiuvetă, îi spuse el lui Wilt. Betty Braintree coborî și ea brusc la parter. — N-am putut să nu aud ce povesteai despre Eva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
control la cap. Știți că l-au ucis pe bătrânul Pinkerton, bietul de el! S-a sufocat cu gaz la el în mașină. Dacă tot veni vorba, e al dracului de limpede că au încercat să-l omoare și pe bietul Henry! — Desigur. S-ar putea ca lovitura aia să-i fi afectat creierul, spuse domnul Morris cu o satisfacție mohorâtă. Contuziile cerebrale pot afecta în mod ciudat caracterul unui om. îl transformă peste noapte dintr-un tip simpatic, drăguț și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
ezită. După părerea lui, un număr considerabil de membri ai catedrei sale puteau fi considerați dezechilibrați mental, dar în nici un caz nu-i venea să facă reclamă acestui fapt. Pe de altă parte, poate i-ar fi cumva de ajutor bietului Wilt. — Da, presupun că da, zise el în cele din urmă, pentru că în adâncurile sale profesorul Morris era un om blând. Destul de țicnit. Fie vorba între noi, domnule sergent, oricine se arată dispus să predea la genul ăsta de infractori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
a ceea ce - din toate punctele de vedere relevante - reprezintă transformarea în câteva secunde a unei femei într-un bărbat, adică o schimbare de sex instantanee, a fost, ca să folosesc o expresie modernă, o experiență trăsnet. — Eu mă gândeam acum la bietul Mayfield, zise șeful Catedrei de Geografie. Din câte am înțeles, e încă internat la spitalul de boli mintale. — Condamnat? întrebă cu speranță în glas dr. Board. — Deprimat. Și suferind de epuizare. — Nici nu-i de mirare. Oricine e în stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
să scornească vreo chestie complicată, ceva care să-i mențină într-o activitate febrilă. Cum îi ucisese? îi bătuse în baie până muriseră? Nu era destul sânge. Până și Flint recunoscuse asta. Așadar, cum? Ce metodă simplă și drăguță exista? Bietul Pinkerton, bătrânul, alesese o moarte liniștită atunci când înfipsese un furtun în țeava de eșapament a mașinii sale... Aha, asta era! Dar de ce? Trebuia să existe și un motiv! Și-o trăgea Eva cu dr. Pringsheim? Cu papagalul ăla? Nici când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
sfârșitului. Să-și aducă aminte mereu, cu toții, și nemțoaica proaspăt căsătorită cu fiul jidovului rătăcitor și aventurierul Matus, gata să-și poarte fantasmele și iubita în nemărginirea hipnotică a Orientului. „Posesia orgolioasă a clipei, atât putem râvni“, astea erau cuvintele bietului Marcu Vancea. , dar sigiliul înfrângerii îl purtau deja cu toții, poate, nu doar fantoma celui abia plecat dintre ei... Văduva mamă soacră nu izbutea să-i regăsească vocea și vorbele, pierdută în apatia serii sângerii, ca într-o mult așteptată amnezie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ți-e frică de nimic, pentru că nu respecți pe nimeni. O faci și acum, în această seară umedă, în compartimentul prăfuit al trenului care te readuce din prea scurta vilegiatură. Ifosele, spleenul, pipa și punguța de mătase, fițele arogante față de bieții umili pasageri... aceeași mascaradă de rutină. după divorțul de domnul Bănățeanu și după divorțul de bătrânul Eusebiu și între un divorț și altul și între o căsătorie și alta, fantoma Irina reapare. Vine aproape, aproape, niciodată destul de aproape pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
incurabilă: oameni normali! Atât, doar atât, noblețea ultimilor bolnavi în stare a înregistra dereglajul lumii, ruptura și scrâșnetele ignorate de cei ce se spetesc să întrețină ritmul comediei care își tot caută finalul. Iar amicul Marga își pierde vremea cu bieții de noi, orfani schizofrenici pe planeta schizofrenică. Dacă se gândea bine, el, schizofrenicul orfan Tolea avea aproape aceeași vârstă cu Domnul Marcu Vancea, pe care Marele Scenarist din ceruri îl gonise, în urmă cu 40 de ani, într-o noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ajungea iarăși și iarăși la... Argentina. Horoscopul familiei, bineînțeles... Despre fratele fugit la Buenos Aires, îmbogățit și senilizat, dar și despre similarități politice cu țara de departe relata imprudentul. Moaca mereu scârbită, scuipând cuvintele de undeva, de sus de tot, unde bieții muritori n-au acces. Mult după campionatul mondial de fotbal din Argentina, nea Gică se agățase de-a binelea de momeală. „Zici că ăștia sunt făcuți din bărbați spanioli și muieri indiene, adică indigene, cum zici mata? Cum dracu’, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Voinov atinse, din greșeală, cotulelectric al colegei. Gina nu mai răbdă. — Ei, ai fost? Spune spune spune, ai fost acolo, ai fost? Profesorul deschise ochii mari, neînțelegând despre cine și despre ce este vorba. Nu despre el, evident, nu înțelegea, bietul, confuzia în care se trezise funcționara care îi era colegă. — Hai sictir!... Șuieratul cuvintelor încolăci aerul verzui și se prelungi, parcă, într-o mână lungă, albă. Din mâneca mătăsoasă căzu pe pupitrul roșu o pungă albă, lucioasă. Degetele lungi, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ne-ar înspăimânta mai puțin, te asigur. A găsit, genialul, soluția! A găsit subterfugiul, scumpul de el, potaia! Un potențial uriaș, care ar putea recrea lumea! Gândește-te, gândește-te la el și la noi toți. Și la ei, la bieții amputați, care ne reprezintă atât de bine. Ne parvin de la ei doar rare semne de urgență. Pot scoate din minți, profesore. Pot trezi la viață până și mințile noastre obosite de atâta somn, de atâta codificare și devieri și restrângere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
marginea orașului, să interpretezi comedia națională. Spune ce s-a întâmplat, hai, spune! — Comedia națională, conașule? Păi, chiar asta e, comedia noastră pierdută. Scrisoarea, Națiunea, care vasăzică națiunea-model care pierde. Mereu pierde documentul, șansa, scrisoarea. Scrisoarea pierdută, ce să facem, bieții de noi. Chiar așa. Păi lucrez la un caz, pac. Scot scrisoarea pierdută și pac. Scrisorica de amor de la becherul. Într-o seară, demult... țineva, doar știi... nu spui ține... persoană însemnată... da’ becher. Vine de trimite scrisoare. Amenințare. Către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
subestimase calitățile tânărului protejat. Dryer se reinventase ca dublura lui Smith, epurând orice urmă a personalității proprii pentru a se strecura în mintea și sufletul unui mort. Era o lovitură de teatru remarcabilă, o mică vrăjitorie psihologică față de care creierul bietului Harry nu putea nutri decât groază și venerație. Dryer făcuse mai mult decât să copieze aspectul și atmosfera uneia dintre pânzele lui Smith, imitând tușele aspre ale cuțitului de paletă, colorația densă și stropii aruncați la întâmplare, el îl împinsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
și remușcările lacrimogene, și, dacă nu te poți deschide cu adevărat în fața celuilalt, orice scuză sună găunos și fals. În timp ce lucram la versiunile succesive ale epistolei (din ce în ce mai deznădăjduit, condamnându-mă pentru tot ceea ce ieșise prost în viața mea, flagelându-mi bietul suflet putregăit ca un penitent medieval), mi-am amintit de o carte pe care mi-o trimisese Tom de ziua mea cu opt sau nouă ani în urmă, în epoca de aur dinaintea morții lui June, când Tom era încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
spui tu, s-ar zice că e un lucru rău, Nathan. Nu e așa. Sunt foarte, foarte fericit. — După ce i-ai făcut, aș fi zis că vrea să te omoare. — Așa am crezut inițial, dar acum a trecut. Supărarea, amărăciunea. Bietul de el mi s-a aruncat în bațe și m-a rugat să-l iert. Îți închipui? A vrut ca eu să-l iert pe el. Dar tu ești cel care l-a trimis pe el la pușcărie. — Da, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]