2,488 matches
-
Dar am căzut sau nu? EDGAR: Din groaznic vîrfu-acestei stînci de cretă. Uită-te-n nalt: de-așa sus ciocîrlia N-o vezi și n-o auzi. Privește-n sus! GLOUCESTER: Vai, eu n-am ochi! Nenorocirea Și de-asta binefacere-i lipsită, Asfîrși prin moarte? Era o mîngîiere Jalea să-nșele furia-unui tiran, Scăpînd trufașei lui voinți. EDGAR: Dă-mi brațul. Sus! Cum e? -Ți simți picioarele? Poți stă? GLOUCESTER: Prea bine, da. EDGAR: E peste-nchipuire! Pe vîrful stîncii
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
azi, într-o lume destul de secularizată, a supraviețuit noțiunea de parohie. Eu am întâlnito în Germania aproape peste tot, până și aici, la Berlin. La biserica din cartier, protestantă, există o casă parohială care organizează felurite activități, de la opere de binefacere la concerte (uneori au și ele o dimensiune filantropică), conferințe, dezbateri etc. V. N. : Aici se pot da două răspunsuri. Unu-l este destul de simplu. Romantismul român este legat de romantismul occidental. În măsura în care romantismul occidental avea o substructură de natură
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
era vorba despre Bela, totul era exact invers. Avea multe calități pe care nu le etala și întreaga ei ființă nu era altceva decât o neprețuită comoară închisă într-un recipient obișnuit. Cine deschidea recipientul se putea bucura de toate binefacerile comorii. Încă din anul întâi a simpatizat-o, s-a simțit atras de ea și dorea mult ca și ea să-l remarce și să-i răspundă cu aceeași simpatie, ceea ce, spre fericirea lor, s-a și întâmplat. Când i-
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
fuga ei, la eforturile disperate depuse de propria sa mamă, precum și la toate insistențele noastre de a ne împăca, răspunsul era unul și același: un refuz categoric. În timp ce discuta cu soția Bidaru simți nevoia să-și potolească nervii, apelând la binefacerile viciului de care, în ciuda atâtor eforturi, încă nu putea scăpa. În ciuda gerului de afară, ieși în balcon să fumeze. Nu avea de gând să-și afume soția și cei trei copii care se jucau liniștiți în camera lor. După primul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
veni în minte previziunile științific fundamentate ale lui Einstein care, referindu-se la rolul binefăcător al albinelor în polenizarea plantelor, avertiza omenirea că: "La patru ani după dispariția acestora, va dispărea și omul". Dintre toate ființele, ce se bucură de binefacerile ploii, cele mai vizibile sunt melcii și râmele. Ele, după ploaie, mișună peste tot și e destul de dificil pentru un trecător grăbit să le ocolească. Pe cât putea Bidaru, în timpul plimbărilor diurne, se ferea să le strivească sub picioarele lui îmbătrânite
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
2004, AAS este afiliată la Federația Română a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO (FRACCU), iar din 2006 face parte din Rețeaua Cluburilor școlare de Știință și Tehnologie Afiliată la UNESCO. Priorități naționale Democratizarea educației constituie una dintre cele mai mari binefaceri ale modernității actuale. Garantarea și amplificarea accesului tineretului la formare sunt în consonanță cu o serie de principii ce definesc ansamblul social ca atare. Dacă mai multe secole educația era rezervată unei minorități, astăzi aceasta s-a generalizat și chiar
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
populații, încă neîncreștinate, aflate printre daco-romanii băștinași, și dacă luăm în calcul faptul că „Dunărea n-a despărțit ci a unit pe locuitorii de pe cele două maluri ale ei”, putem conchide că osârdia episcopului misionar din Remesiana și-a întins binefacerile și pe meleagurile locuite în acele vremuri frământate de strămoșii noștri, fie direct, fie prin călugării săi ajutători și colaboratori. III. Zelul după desăvârșire al Sfântului Niceta Una din caracteristicile prieteniei Sfântului Paulin cu Sfântul Niceta este admirația sa față de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
mai dinainte prin abținere ca „să putem priveghea cu mai multă ușurință, ca și cum ne-am pregătit pentru o slujbă dumnezeiască... Și așa, inima celor ce priveghează să fie deschisă lui Hristos și închisă diavolului...”. Pentru ca toți credincioșii să guste din binefacerile rugăciunii comune, Sfântul Niceta îi sfătuiește pe aceștia să adopte o atitudine demnă în timpul slujbelor și să respecte o anumită rânduială. De pildă, „Când se cântă, toți să cânte; când se roagă, toți să se roage; când se citește, să
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în jurul anului 545. Se pare că acesta a rămas orfan din copilărie, fiind crescut într-o mănăstire locală. Această presupunere este susținută de mărturia făcută în prefața adăugată traducerii Epistolei sinodice a Sfântului Chiril al Alexandriei: „Mi-aduc aminte de binefacerile Voastre, Venerabile Părinte și podoabă aleasă a învățăturilor lui Hristos, și am mereu înaintea ochilor minții râvna sfântă pentru hrana duhovnicească, pe care o cheltuiați cu mine când eram copil, râvnă pe care nici spațiul, nici timpul n-o poate
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de Dumnezeu și că nimic nu există să nu fi fost creat de El afară de natura Tatălui, a Fiului și a Duhului Sfânt; apoi, că Dumnezeu, Care e bun după fire, vrând să aibă ființe față de care să-Și arate binefacerile, ființe care s-ar bucura dacă le-ar primi, a făcut făpturi vrednice de El, adică în stare să-L înțeleagă cum se cuvine”. (Origen, Despre principii, Cartea a IV-a, VIII, 4, în PSB, vol. 8, p. 307) „Deci
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
toate laudele Lui? (Ps. 105, 2). Prin toate își arată Dumnezeu iubirea Sa de oameni! Și a făcut din țărână o ființă ca aceasta și l-a ridicat la atâta cinste și l-a încărcat chiar de la început cu atâtea binefaceri!”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XIII, I-II, în col. PSB, vol. 21, p. 148 149) „A suflat în fața lui suflare de viață și s-a făcut omul cu suflet viu. - Ce înseamnă a suflat suflare
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pe urmă, nici de graba celor dintâi (Ezdra IV, 5, 42). Într-adevăr, ziua încununării este așteptată de toți, pentru ca în ziua aceea, cei învinși să roșească, iar victorioșii să primească așteptata cunună a biruinței”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre binefacerile morții, X. 46, în PSB, vol. 52, p. 492) 79 „Singurul cântar pentru noi este acela al meritelor și în cântărirea faptelor, bune sau rele, greutatea se lasă într-o parte sau alta. Dacă se înclină către cele rele, este
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
din pricina păcatelor, ci a celor ce trăiesc viața cea adevărată, viața în Hristos Iisus”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilia la Psalmul CXIV, V, în PSB, vol. 17, p. 344) „Cum va putea, oare, limba omenească să enumere binefacerile pe care ni le-a făcut nouă Dumnezeu? Dacă binefacerile acestea sunt atât de multe și așa de mari, apoi cu mult mai mari și cu mult mai cu neputință de rostit prin cuvânt sunt bunătățile făgăduite celor ce au
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
viața în Hristos Iisus”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilia la Psalmul CXIV, V, în PSB, vol. 17, p. 344) „Cum va putea, oare, limba omenească să enumere binefacerile pe care ni le-a făcut nouă Dumnezeu? Dacă binefacerile acestea sunt atât de multe și așa de mari, apoi cu mult mai mari și cu mult mai cu neputință de rostit prin cuvânt sunt bunătățile făgăduite celor ce au mers pe calea virtuții, după mutarea lor de aici în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a văzut și urechea nu le-a auzit și la inima omului nu s-au suit, pe acelea le-a gătit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El (I Cor. 2, 9). Ai văzut ce daruri covârșitoare? Ai văzut că binefacerile Lui depășesc orice înțelegere? Că spune Pavel: La inima omului nu s-au suit”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XXVII, II, în PSB, vol. 21, p. 334) „În asta stă împărăția cerurilor, în asta stă desfătarea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Domn al Domnilor (Apoc. 17, 14)”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XXVII, 3, în PSB, vol. 34, p. 215) „Când un suflet credincios și iubitor de adevăr privește la bunurile veșnice, rezervate celor drepți și la binefacerile cele negrăite din viitor ale harului, se socotește nevrednic - cu (tot) zelul, munca și truda sa - de promisiunile cele de negrăit ale Duhului. Acesta este cel sărac cu duhul, pe care Domnul l-a fericit (Matei, 5, 3). Acesta este
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
este cădere? -; acolo se găsesc sfinții tăi, scutiți de rătăciri și griji, de nechibzuință și ignoranță, de frică și de groază, de pofte și de toate impuritățile și patimile trupești; acolo e tărâmul celor vii”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre binefacerile morții, X. 55, în PSB, vol. 52, p. 498) „Dumnezeu luând loc în toți îndeobște și în fiecare în parte”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a Doua, Către Prea Cuviosul presbiter Marin, 10, în PSB, vol. 81, p. 187) „Și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Închinare în Duh și Adevăr, Cartea a Noua, în PSB, vol. 38, p. 299-300) „De bună seamă, ne putem face o idee în legătură cu măreția Duhului și în legătură cu neîntrecuta Lui putere luând aminte la semnificația numelor, la măreția lucrărilor și la binefacerile Lui față de noi și față de întreaga lume. Este numit Duh (ca și Tatăl și Fiul) în textele: Duh este Dumnezeu (In. 4, 24), și Hristos, Domnul, este Duhul vieții noastre (Plângerile lui Ieremia IV, 20). Este numit Sfânt și este
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
natura, că nu mai există Petru, nici Pavel, că pretutindeni și în toate este Dumnezeu, atunci (ar trebui să admitem) că nici cei ce merg în iad nu simt pedeapsa, nici cei ce merg în împărăția (lui Dumnezeu nu simt) binefacerea”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XV, 10, în PSB, vol. 34, p. 155-156) „Privește la cel cu mâinile străpunse de piroane, la Cel a Cărui coastă a fost împunsă cu sulița, puneți degetele în urmele cuielor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ameliorările cele mai urgente ce ved de făcut"), prima fiind transferarea de urgență a ospiciului: 1. Instalarea lui în un local convenabil, "astfeliu ca isolamentul alienaților să se poată face". 2. Instalarea "mai serioasă a unui serviciu hydroterapic, a cărui binefaceri în cura alienațiunei mentale nu mai sunt de demonstrat". 3. Se mai prevedea schimbarea personalului, a modului de aprovizionare cu alimente etc., deoarece "cu mici sacrificii pecuniare, absolut indispensabile, s-ar putea realiza toate aceste ameliorații și dubla sau chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Conform acestui proiect, sancționat de Al. I. Cuza la 11 august 1862, unitățile corecționale deveneau unități de educație morală, fiecărui deținut urmând a i se întocmi un "buletin de statistică morală" (art. 225). Ultimul capitol se ocupă de "stabilimentele de binefacere", pe care le clasifică după cum urmează: stabilimente de calici cerșetori bărbați, stabilimente de calici cerșetori femei, stabilimente de cerșetori valizi și stabilimente de nevârstnici orfani (tot corecționale, colonii agricole). Această legislație a fost urmată de un regulament general prin care
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
gazetă cuminte n-a susținut că Orientul trebuie dat pe mâna rușilor. La ordinea zilei se află două politici, una onestă și conformă tractatelor, alta aventurieră și setoasă de cuceriri. Tot ce ni s-ar oferi pentru a renunța la binefacerile tractatului de la Paris ar fi mic lucru. Nu suntem deloc în poziția de a opta pentru una din cele două părți, ținta noastră e prescrisă de tractatul din Pariz. Când nația au încuviințat mijloacele pentru armată, au făcut-o pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
a Lumii Moderne n-ar exista, în mod sigur că nu s-ar fi ivit nici posibilitatea (și oportunitatea!) unor cariere strălucite precum cea a lui Rudolph Brambach! (Despre care, vom spune, bineînțeles, că nici n-a existat.) 93. Despre binefacerile istorice ale hotarelor istorice (I) schiță didactică În general se consideră că granițele prea ermetice împiedică schimbul de valori, schimbul de informații, că împiedică progresul, în ultimă instanță. Nimic mai fals! Nu vă mai lăsați păcăliți! Cu cât hotarele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
doar cele trei treceri o trecere la fix o sută douăzeci și nouă kilometri -, să fie strașnic păzit. Deci, încă o dată: cu cât hotarele sunt mai greu de penetrat, cu atât se pretează la cele mai diferite oportunități. 94. Despre binefacerile istorice ale hotarelor istorice (II) tendințele prezentului Disputa stearpă în legătură cu ștergerea hotarelor dintre țările cu un sistem politic și o economie compatibile nu constituie decât fie o diversiune menită să vă adoarmă ingeniozitatea, fie chiar o cecitate criminală a decidenților
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri rămâne A Opta Minune a Lumii 41. 95. Despre binefacerile istorice ale hotarelor istorice (III) tendințele viitorului "Așa cum își dă seama și un copil, dezvoltarea mult prea rapidă a tehnicii nu poate duce decât la dezastru. Pentru majoritatea uluitoarelor noutăți, populația nu are cunoștințele necesare pentru a le putea înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]