1,794 matches
-
și de la curțile boierești, aveau o pregătire îndoielnică, iar marele istorică N. Iorga lasă mărturie și despre modul în care erau făcuți preoți unii țărani care nu mai voiau să plătească dările, ei, preoții, fiind privilegiați, nu erau impuși la bir, dar abia șștiau să citească în cartea sfântă. În această situație trebuie să fi fost toți preoții care au slujit la biserica din Fruntești și Filipeni, i-am găsit în vechile documente. O dovadă constă în aceea că documentele citate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
botezului, cununiei, înmormântării, la marile sărbători, când se mergea la fiecare casă (Nașterea Domnului, Botezul Domnului, la Paști), când primea pâine, fructe, un caier de in sau cânepă (tort). Așa cum îi găsim în recensământul rusescă din 1774, popii nu plăteau bir, fiind scutiți alături de nevolnici, femei vădane, dar și de vornicul satului și de alții, scutiți, mazili (dovedit cu acte că era descendent din boieri). Fiii popilor erau impuși la bir în rând cu „ruptașii”, cei care negociau cu visteria țării
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
îi găsim în recensământul rusescă din 1774, popii nu plăteau bir, fiind scutiți alături de nevolnici, femei vădane, dar și de vornicul satului și de alții, scutiți, mazili (dovedit cu acte că era descendent din boieri). Fiii popilor erau impuși la bir în rând cu „ruptașii”, cei care negociau cu visteria țării suma datorată, iar feciorii de diaconi erau puși la bir în rând cu țăranii.în schimb, preoții de mir, de parohie, erau datori cu plată de 4-5 lei pentru întreținerea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vornicul satului și de alții, scutiți, mazili (dovedit cu acte că era descendent din boieri). Fiii popilor erau impuși la bir în rând cu „ruptașii”, cei care negociau cu visteria țării suma datorată, iar feciorii de diaconi erau puși la bir în rând cu țăranii.în schimb, preoții de mir, de parohie, erau datori cu plată de 4-5 lei pentru întreținerea școlilor, sumă care era vărsată în mâna episcopului sau mitropolitului. În caz de abatere de la normele morale, sociale, era judecat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
seama despre unitatea limbii și a poporului român. Funcționarea administrației era legată de existența unor dregători (funcționari) care aveau cunoștințe de scris, citit și socotit. Ei înscriau populația în „sămi„ , catastife, pentru a se cunoaște valoarea dărilor impuse, între care „birul”, darea împărătească, tributul către Poarta Otomană, ocupa un loc central. Toți cei care aveau cunoștințe elementare de învățătură le-au însușit într-o mănăstire, cu vreun călugăr mai răsărit. Tot acolo se pregăteau și preoții care și-au însușit ceva
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țăranilor dependenți așezați pe moșie, încât chiar și atunci când s-a făcut un recensământ mai cuprinzător în 1772+17731774, n-au fost înregistrați toți locuitorii, fiind „ocoliți” cei care erau opriți să lucreze doar pentru boieri, fără să participe la birul țării. Din punct de vedere etnică și religios, populația din Filipeni și Fruntești, judecând după numele de botez și numele de familie, acolo unde acest nume apare, este creștină și românească. Predomină prenumele Ion, dar și Gavril, Dumitru, Nicolai, iar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a făcut pentru a feri populația săracă de exploatarea moșierească, dar în recensământ este înscrisă numai populația birnică și oamenii de rând, fiind omiși boierii care dețineau moșii întinse, dar nu plăteau decât anumite dări, însă nu erau impuși la bir, din care se achita tributul către Poarta Otomană. Autorii recensământului arată și greutățile întâmpinate în înscrierea populației birnice și a scutiților, deoarece mulți aveau același nume, înscrierea făcându-se cu numele de botez și, în loc de numele de familie, s-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oamenilor aduși de peste hotare, numiți liuzi (oameni), folosiți de boieri pentru un timp oarecare ca scutelnici, când nu aveau nicio obligație față de vistierie. Acest document poartă numele de „Condica liuzilor”, întocmit în 1803 și cuprinde și slugile boierești, scutite de bir. Poate părea surprinzătoare afirmația din „Condica liuzilor” în legătură cu apartenența satului răzășescă Fruntești ca sat dependent de banul Ștefan Rosetti, dar, în acest caz, se au în vedere doar „liuzii” așezați cu învoială în satul răzășesc, fiind cunoscute cazurile în care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu statut de scutelnici. Încercarea banului Ștefan Rosetti și a urmașilor lui de a lua în stăpânăire moșia Fruntești s-a lovit de opoziția înverșunată a răzeșilor. „Condica liuzilor” arată că în Fruntești erau 23 liuzi, care trebuiau să plătească birul, un sfert nou de 3 luni = 80 lei, toată suma birului fiind de 320 lei. Pentru comparație, satul Mărăștii răzășești este înregistrat cu 38 liuzi, banii unui sfert 125 lei și peste tot 500 lei, liuzii fiind scutiți de bir
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui de a lua în stăpânăire moșia Fruntești s-a lovit de opoziția înverșunată a răzeșilor. „Condica liuzilor” arată că în Fruntești erau 23 liuzi, care trebuiau să plătească birul, un sfert nou de 3 luni = 80 lei, toată suma birului fiind de 320 lei. Pentru comparație, satul Mărăștii răzășești este înregistrat cu 38 liuzi, banii unui sfert 125 lei și peste tot 500 lei, liuzii fiind scutiți de bir. „Condica liuzilor” din 1803 face abstracție de alți oameni veniți și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
birul, un sfert nou de 3 luni = 80 lei, toată suma birului fiind de 320 lei. Pentru comparație, satul Mărăștii răzășești este înregistrat cu 38 liuzi, banii unui sfert 125 lei și peste tot 500 lei, liuzii fiind scutiți de bir. „Condica liuzilor” din 1803 face abstracție de alți oameni veniți și așezați pe moșia Filipeni. Există, pe valea Dunavățului, între Fruntești și Mărăști, așezarea bejenarilor bucovineni, viitorul sat Lunca, întemeiată de primele 20 de familii în 1785. Între anii 1785
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
iar situația lor socială s-a deteriorat ca urmare a asaltului dat de boieri asupra moșiei răzeșești. Despre o participare la conducerea treburilor obștești n-a mai putut fi vorba; totul se reducea la plătirea dărilor către domnie și a „birului” către Poarta Otomană. Până la Unirea Principatelor din 1859, niciun domnitor, niciun boier nu a luat în seamă țărănimea care ajunsese în stare de clăcășie pe moșiile proprietarilor. Atunci, la divanurile ad-hoc, au fost chemați și câte șase reprezentanți ai țăranilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acțiuni polițienești și cu menținerea ordinii. Pentru satul Fruntești cu 32 de case, între cei 12 scutiți sunt: Ariton Rusu, vornic, Grigore Bârgul, vătăman și Constantin Vatamanu, mazil, pe care-l găsim în documente îndeplinind diverse slujbe administrative. „Dajdia mazililor” (birul, banii pentru plata tributului către înalta Poartă, era mai ușoară decât a răzeșilor și a țăranilor, în cazul în care nu erau scutiți pentru slujbele îndeplinite. și pentru bejenarii bucovineni stabiliți pe moșia boierilor Rosetti exista un vornică în persoana
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu 1 ianuarie 1832. În domeniul administrației au fost create departamentele (asemănătoare ministerelor), iar în domeniul fiscal s-a instituit o dare unică, pe cap de familie, dar s-a păstrat din vechea administrație de tip feudal sistemul solidarității la bir. Categoria socială a clerului și boierii nu plătea în continuare birul - impozitul -, nu participa la susținerea financiară a statului. în domeniul justiției s-au creat tribunalele și sa creat categoria judecătorilor pentru înfăptuirea dreptății. Justiția a fost perfecționată prin legile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
asemănătoare ministerelor), iar în domeniul fiscal s-a instituit o dare unică, pe cap de familie, dar s-a păstrat din vechea administrație de tip feudal sistemul solidarității la bir. Categoria socială a clerului și boierii nu plătea în continuare birul - impozitul -, nu participa la susținerea financiară a statului. în domeniul justiției s-au creat tribunalele și sa creat categoria judecătorilor pentru înfăptuirea dreptății. Justiția a fost perfecționată prin legile adoptate ulterior, după Revoluția de la 1848 și după Unirea din 1859
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care se afla Gheorghe Șorea și Gheorghe Marici. În cazul în care locuitorii rămâneau fără porumb, statul lua măsura de a împărți porumb, numit după mărturiile oamenilor, „porumb de milă”. Acest „porumb de milă” a fost plătit, fiind inclusă în bir, la perceptor, după cum ne spune Toader Boca. Tot el ne spune că în 1909, când a avut loc Expoziția Internațional de la Paris, primarul Gheorghe Boca a trimisă 1kg de grâu la expoziție, pentru care primește o diplomă cu mențiunea: „Medalia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe Bug, și unde judecata se făcea în limba română, în numele Domnului Moldovei. Dominația moldovenească n-a durat mult, dar, către mijlocul secolului al XVIII-lea, în orașe precum Moghilev existau încă, printre funcționarii municipali, moldoveni, iar Domnul Moldovei percepea biruri, ca și la Rascov ori în alte orașe din Podolia. Ultimul exod a avut loc între 1788 și 1795 când, la insistențele Ecaterinei a II-a, care le-a dăruit mari întinderi de pământ, numeroși boieri moldoveni s-au așezat
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de readucerea Sfântului, binecuvântând pe salvatori. [...] Al. Tzigara-Samurcaș despre Tezaurul românesc aflat la Moscova (extrase) „/.../ la 11 Oct. 1915 mi-a fost înmânat, de însuși A. S. R. Principele Carol, ordinul permanent nr. 30, al șefului Stat Majorului General (Secț. I. Bir. oper.) prin care eram însărcinat, din înalt Ordin „a inventaria și transporta Tezaurele monăstirilor din țară”, amenințate de invazia inamicului. Urmând înaltele indicațiuni date, de a proceda cât mai neîntârziat și a începe cu salvarea Tezaurelor mănăstirești din Moldova, m-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
idilice inspirate din propria experiență, precum și un mare număr de eseuri valoroase. În cel intitulat Însemnări de la Izvorul Florilor de Piersic, el a descris o societate utopică în care dinastiile nu se schimbă, în care nu există frământări sociale și biruri și în care poporul duce o viață bogată și armonioasă. Farmecul acestei creații nemuritoare, scrise în cuvinte alese, a făcut ca Însemnări de la Izvorul Florilor de Piersic să devină sinonim cu expresia "țara ideală, fără griji". Povestirea despre Tao care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ceea ce propune, pițifelnicul acesta cu damf de Murfatlar. Una dintre cele mai mari inepții, este aceea că oamenii acestei țări, nu mai pot da în judecată statul, dacă momâile acelea împăiate, de la Curtea Constituțională hotărăsc, spre exemplu, că un anumit bir impus de Guvern, este în deplin acord cu Constituția României. Bineînțeles, cu noua Constituție, care se clocește în capul, deja răsclocit, a lui Băsănău. Mă veți întreba, poate, de ce consider eu că asta este o imbecilitate demnă de un tâmpițel
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
deoarece, văzând cămăruța îngustă, rămase în loc, prostită. Se înroși, asigură femeile că-și pot vedea de treabă și plecă iute, fără să privească în urmă. Muncitorii și-au terminat lucrul liniștiți iar după ce au intrat în posesia banilor au dat bir cu fugiții, jurând că nu vor mai călca vreodată pe acolo. Mătușa Anda nu reuși să-și înghită înfrângerea. Fierbea și zile întregi se tot legă de Luana, pentru orice nimic. Dan și nevasta lui o secondau, ca pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
dreptul la liniște și fericire. Nu merita un astfel de tratament. Încerca, în fel și chip, să schimbe atitudinea soțului ei față de unicul suflet care le oferea ajutor dar îndărătnicul nu se lăsa deloc. Când fata termină cursurile Sanda dădu bir cu fugiții, jurând că atâta timp cât Radu se afla acolo ea nu le va mai trece pragul casei. Intimitatea și liniștea se întoarseră asupra familiei Noia cu o nesperată binecuvântare. Luana, cu fetița lângă ea, citea ori picta, Radu se grăbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ce-mi promisesem. Sigur că nu-și pusese în gând să recidiveze atunci când întră pentru prima ei zi de muncă în firmă. Nu se gândea la nimic altceva decât la cum reușea viața să le aranjeze pe toate. Cu toate că dăduse bir cu fugiții de la agenția de plasament și că acceptase slujba la restaurant, sfârșise tot într-o companie financiară. Mai mult chiar, îi plăcea să lucreze în departamentul de actuariat, cu toate că pentru ceilalți angajați de la ProSure, actuarii nu erau decât o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
marea uimire a lui James) și se prezentă la salonul de frumusețe pentru a pune în aplicare misiunea din-rățușcă-urâtă-în-lebădă. Apropiindu-se de ușa dublă de sticlă și zărind înăuntru recepționera, care era extrem de frumoasă, fu cât pe-aci să dea bir cu fugiții. Dar pentru că până la urmă se încumetă, își petrecu următoarele două ore într-un răsfăț de mare clasă, ținându-i-se morală pe tonul cel mai blând cu putință despre cum trebuia să-și îngrijească părul și pielea. După-amiaza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
nu? Sigur, nu-i rămâne altceva de făcut decât să se mărite, comentă Rosa. Are nevoie de sprijinul lui și, după evenimentele de azi, i-ar prinde bine să se distreze și să primească încurajări! În plus, femeile nu dau bir cu fugiții în fața altarului, observă Roy. —Nieve cu siguranță nu e genul, încuviință Carol. Însă nu va fi nici pe departe așa cum se așteptase. — Ceremonia e programată la patru, le aminti Darcey. Sunt sigură că vom afla până atunci dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]