2,179 matches
-
niște structuri instituționale care, pe lângă faptul că ele însele trebuie fie să se schimbe, fie să se supună unui proces de învățare, fie ambele, trebuie să inducă o schimbare și să declanșeze un proces de învățare la nivelul tuturor structurilor birocratice publice. Rămânând tot în sfera instrumentelor moderne, reforma administrației publice din România încearcă să inducă și tehnica elaborării unor strategii pe termen mediu și lung, îndepărtând atenția structurilor birocratice de la îndeplinirea unor sarcini rutiniere la un management orientat către atingerea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și să declanșeze un proces de învățare la nivelul tuturor structurilor birocratice publice. Rămânând tot în sfera instrumentelor moderne, reforma administrației publice din România încearcă să inducă și tehnica elaborării unor strategii pe termen mediu și lung, îndepărtând atenția structurilor birocratice de la îndeplinirea unor sarcini rutiniere la un management orientat către atingerea obiectivelor, specific NMP. Un exemplu în acest sens este Programul Multianual de Monitorizare, prin care instituțiile din administrația publică trebuie să-și redacteze strategia folosind proceduri de implementare, monitorizare
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
tehnici. De exemplu, UCRAP „monitorizează modul de aplicare a prevederilor cuprinse în strategia și programele de reformă aadministrației publice”, dar rezultatele pot fi distorsionate din cauza faptului că „metodologia de monitorizare (...) va fi aprobată prin HG”1, ceea ce înseamnă că structurile birocratice a căror activitate va fi monitorizată pot să învețe care sunt indicii cuprinși în monitorizare și să se axeze exclusiv pe îndeplinirea lor, ignorând alte sarcini, după cum arătam în paragraful alocat disfuncționalităților NMP. Evident, metodologia de monitorizare poate fi modificată
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
descentralizării competențelor și resurselor financiare către autoritățile locale, propunem o atitudine activă privind integritatea la nivelul autorităților locale. Vom începe cu o discuție generală despre ce înseamnă integritatea și opusul ei, corupția, pentru a circumscrie mai bine legătura dintre abordarea birocratică a administrației publice și o anumită definiție a corupției, cea legalistă. Vom prezenta tipurile de corupție din administrația publică din România și modul cum (nu) face față administrația publică acestor probleme. Apoi, vom discuta consecințele unui management public asupra formelor
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
fi utilizate în anumite circumstanțe explicite), iar birocratul respectă doar legea și e supus unei ordini impersonale către care sunt orientate acțiunile sale. Există, de asemenea, o separare a proprietății ce aparține organizației de proprietatea personală a birocratului. Natura activității birocratice constă în aplicarea tehnică a legilor la cazurile concrete, cu imparțialitate, neutralitate și corectitudine. Birocrația este lipsită de creativitate, nu poate să dezvolte ori să interpreteze legile, iar acolo unde legea nu distinge, nici decizia birocratului nu trebuie să distingă
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
corectitudine. Birocrația este lipsită de creativitate, nu poate să dezvolte ori să interpreteze legile, iar acolo unde legea nu distinge, nici decizia birocratului nu trebuie să distingă. Deciziile care nu sunt derivate mecanic din legi sunt discreționare. Flexibilitatea în cadrul organizării birocratice apare la nivelul determinării scopurilor organizației, prin alegerea înalților funcționari de către cetățeni. Tot ceea ce se modifică prin schimbarea conducătorilor o constituie scopurile, și nu mijloacele tehnice prin care aceste scopuri (oricare ar fi ele) pot fi atinse. Birocrația este un
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și valori, între mijloace și scopuri, iar valorile politice nu pot fi determinate rațional, ci sunt stabilite prin confruntarea politică, pe când aplicarea acestor valori politice este o chestiune tehnică. Pe linia acestui model, corupția este un comportament patologic în cadrul structurii birocratice care trebuie să fie eliminat pentru „a preveni dezintegrarea structurii birocratice”. Corupția, prin natura sa, eludează regulile, caracterul impersonal și imparțial, fiind opusul birocrației. Chiar Weber spune: „Aproprierea poziției oficiale de către birocrat este total absentă” (1947, p. 325). Având în
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
fi determinate rațional, ci sunt stabilite prin confruntarea politică, pe când aplicarea acestor valori politice este o chestiune tehnică. Pe linia acestui model, corupția este un comportament patologic în cadrul structurii birocratice care trebuie să fie eliminat pentru „a preveni dezintegrarea structurii birocratice”. Corupția, prin natura sa, eludează regulile, caracterul impersonal și imparțial, fiind opusul birocrației. Chiar Weber spune: „Aproprierea poziției oficiale de către birocrat este total absentă” (1947, p. 325). Având în vedere faptul că acesta este un tip ideal, se poate argumenta
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și imparțial, fiind opusul birocrației. Chiar Weber spune: „Aproprierea poziției oficiale de către birocrat este total absentă” (1947, p. 325). Având în vedere faptul că acesta este un tip ideal, se poate argumenta că experiența corupției în cadrul unei organizări de tip birocratic e cauzată de lacunele în aplicarea modelului. Oricât de bine redactate ar fi regulile generale, ele vor lăsa un spațiu mai mic sau mai mare la discreția birocratului. Totuși, de multe ori, procesele administrației publice (legi, norme și proceduri) sunt
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
la discreția birocratului. Totuși, de multe ori, procesele administrației publice (legi, norme și proceduri) sunt respectate, dar rezultatele sunt nedrepte, de proastă calitate sau costisitoare. II. Teoriile pozitive pleacă de la preferințele personale ale birocraților în construirea unor modele privind comportamentul birocratic și pot fi corelate cu o definiție a corupției bazată pe piață. Aceste teorii afirmă că modul intern de funcționare a birocrației conduce, printre altele, la corupție. Astfel, comportamente precum corupția nu sunt patologice, ci consecințe firești ale operațiunilor interne
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
corupție. Astfel, comportamente precum corupția nu sunt patologice, ci consecințe firești ale operațiunilor interne ale biroului. Birocrația generează alocarea greșită a resurselor, ineficiență și corupție din cauza regulilor pe baza cărora funcționează. Downs (1965) propune o teorie a procesului de decizie birocratic, plecând de la presupoziția generală că birocrații sunt motivați de propriul interes, cel puțin o parte din timp. Analiza lui Downs dorește să pună în evidență efectele funcției sociale a biroului și ale mediului extern asupra operațiunilor interne ale biroului, precum și
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
informații pe care le pot reține în legătură cu o anumită problemă și există un grad important de incertitudine în procesul de luare a deciziilor. Într-un asemenea mediu, corupția poate apărea sub două forme. În primul rând, corupția din cadrul unei structuri birocratice ar putea apărea într-un mod instituțional ca o formă de „cvasipreț”, atunci când biroul oferă servicii gratuite. Totuși, cerința serviciilor gratuite este o condiție necesară, dar nu suficientă pentru apariția corupției, chiar în cadrul acestui model. Alți factori ar mai trebui
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
mai probabil să găsim multiple niveluri ierarhice, puține canale redundante sau puține relevante, existența unui vast sistem de reguli, conflicte jurisdicționale și mai mulți birocrați ce-și urmăresc doar propriul interes. În al doilea rând, apariția corupției în cadrul unei structuri birocratice poate fi cauzată de faptul că bunurile și serviciile organizației nu sunt evaluatepe piețe externe organizației, informația costă și nimeni nu poate controla întregul comportament oficial al unei organizații mari. Birocrații sunt maximizatori de utilitate și se pot angaja în
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
total diferită care afectează substanțial implementarea politicilor” (Scott, 1969, p. 326). Astfel, interesele politice și economice capătă formă prin corupție și ajung în cadrul sistemului politic în faza de implementare a reglementărilor. Așa cum reiese din diverse studii de percepție 1, modelul birocratic, manifest în România, nu reușește să facă față corupției. Cerințele de imparțialitate, neutralitate și corectitudine, garanțiile procedurale și legale, precum și definirea legalistă a corupției își manifestă limitele în fața inovațiilor corupției. Efectele managementului public asupra corupțieitc "Efectele managementului public asupra corupției
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și echitatea cu mecanisme de piață, iar răspunderea în fața comunității cu receptivitatea față de interesele diverselor grupuri sociale 2. Deși putem admite existența tensiunilor între valori, după cum am constatat prin analiza tipurilor de corupție din administrația publică din România, actualul sistem birocratic generează multă corupție și un grad scăzut de democrație, profesionalism sau participare. În viziunea NMP, eficiența nu trebuie să înlocuiască răspunderea și nici necesitatea atingerii scopurilor nu trebuie să determine irelevanța mijloacelor folosite. Managerii trebuie să justifice și să explice
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
rezolvate prin capturarea tehnicilor NMP, ne putem aștepta la creșterea corupției. Din toate aceste considerente, susținem că administrația publică din România trebuie să privească problema integrității cu seriozitate. În acest moment, administrația publică din România rămâne prinsă în vechile automatisme birocratice 1. Schimbări instituționale și legislative:tc "Schimbări instituționale Și legislative\:" către un management al integrității în administrația publicătc "către un management al integrității în administrația publică" Deși preocuparea pentru integritate rămâne redusă la nivelul administrației publice, constatăm câteva modificări legislative
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
li se alocă anumite responsabilități. Aceste instituții sunt însă subordonate instituțiilor administrației centrale și nu au decât competențe limitate la aplicarea unor reglementări ale administrației centrale. Așadar, competențele rămân la nivel central. Deconcentrarea are un rol important în fluidizarea procesului birocratic, anumite decizii putând fi luate la nivel local. Totuși, soluția deconcentrării este mai degrabă specifică statelor centralizate, fiind aplicată în administrația franceză încă de la jumătatea secolului trecut, ca o soluționare a problemelor din ce în ce mai dificile de natură birocratică, fără a se
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
în fluidizarea procesului birocratic, anumite decizii putând fi luate la nivel local. Totuși, soluția deconcentrării este mai degrabă specifică statelor centralizate, fiind aplicată în administrația franceză încă de la jumătatea secolului trecut, ca o soluționare a problemelor din ce în ce mai dificile de natură birocratică, fără a se abandona concepția generală privind puterea centrală. De altfel, o instituție-cheie în procesul de deconcentrare din România este prefectul. Pe plan legislativ, procesul de descentralizare este reglementat prin Legea-cadru nr. 339 din 12 iulie 2004. Potrivit acesteia, în
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
informale corespunzătoare) a tot scăzut”. (S.D.) Controlul este în principal axat pe chestiuni administrative, și nu pe calitatea actului medical, care nu s-a schimbat semnificativ. Respectarea procedurilor este verificată de inspectorii Casei de Asigurări, după o logică de tip birocratic, iar rezultatelor li se acordă puțină importanță. De altfel, cu excepția numărului minim de pacienți de pe lista de capitație, nu s-au stabilit obiective clare (de tipul indicatorilor de output sau ai rezultatelor intermediare ori pe termen lung) pentru medicii de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
costurile sistemului, încadrarea în buget fiind realizată prin sancțiuni și pârghii administrative. Există o listă negativă pentru analizele de laborator care sunt prescrise în cabinete, iar depășirea unui anumit nivel al consumului de fonduri pentru compensare e urmată de șicane birocratice. Au apărut contracte între cabinetul medicului de familie și laboratoarele de analize, medicul primind 3% din valoarea analizelor decontate de Asigurări. Sistemul este legal, dar ridică probleme legate de conflictul de interese: medicul ar trebui să controleze costurile, prescriind analize
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
citată de Lianu (2004), autorul susține că țările dezvoltate încasează mai mult din țările în curs de dezvoltare, comparativ cu ceea ce se oferă prin asistența externă nerambursabilă, iar o mare parte din ce se acordă revine în fapt emitenților: „Instituții birocratice, consultanți, experți, ședințe, rapoarte - majoritatea ilizibile și inutile - călătorii, echipe cu nume strategice (task force, facts-finding etc.), toate se așează pe lanțul trofic al asistenței internaționale pentru dezvoltare”. Opinia exprimată de Schneider este susținută și de Easterly într-un articol
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
Olsen, care i-a denumit „coaliție de distribuție”. Lianu (2004) consideră acest risc ca fiind unul crescut într-o economie de piață, deoarece există și fluxuri financiare și de resurse „în care procedurile de acordare sau acces necesită un aparat birocratic considerabil și cunoștințe de management al proiectului”. Acest risc a fost considerat unul major de specialiști, deoarece aceștia au considerat că luarea deciziilor în mod mai puțin transparent poate afecta în mod critic programele de finanțare nerambursabilă. Acest caz este
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
relațiile constante dintre regizor și actor deosebit de fertile) cu un câștig propriu de experiență și siguranță scenică. El găsește într-un rol aparent liniar posibilitatea de a desfășura o gamă amplă de nuanțe și semitonuri în registrul grosolăniei și obtuzității birocratice. De un remarcabil tragism reținut a fost Zoe Muscan, după cum au fost dirijați spre obținerea unor accente exacte Elisabeta Jar, Eugen Tănase și Constantin Săsăreanu. Un spectacol tăios, dur și în același timp patetic, dureros, demonstrație zguduitoare a drumului complicat
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
importanța și necesitatea dezvoltării resurselor umane. Dezvoltarea, de obicei, este preocuparea de a îmbunătăți abilitățile intelectuale sau emoționale pentru a îndeplini mai bine funcția de cadru didactic. Fără încrederea în această dezvoltare, acțiunile nu se opresc decât la nivelul superficial, birocratic: prezentarea de cursuri, seminarii, rapoarte către managementul superior. Dacă ne dorim realizări în acest context, trebuie să ținem cont că „Managementul oferă un viitor strălucit numai acelora care se specializează în acest domeniu” (George R. Terry). Din păcate puțini directori
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
de putere politică sunt acelea de a forma un aparat instituțional, un aparat de organisme și de indivizi aserviți intereselor regimurilor politice. Acest aparat funcționează prin instrumente (intelectuali, profesori universitari, lideri de opinie, ziariști și grupuri media, funcționari și aparat birocratic!). Prin aceste instrumente, organizate după idei și afinități comune, se menține un soi de monopol pe discursul public. Un sistem intelectual și politic închis, care devine distrugător și represiv la adresa existenței unor intelectuali neînregimentați politic, disobedienți civic și nesupuși mai
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]