2,387 matches
-
bat; de va auzi cineva glasul Meu și va deschide ușa, voi intra la el și voi cina cu el și el cu Mine. Celui ce biruiește Îi voi da să șadă cu Mine pe scaunul Meu, precum și Eu am biruit și am șezut cu Tatăl Meu pe scaunul Lui (Apocalipsa 3, 20,21). RETRAS!!! Dumnezeu vrea un om mișcător, activ, curajos, În stare să decidă asupra destinului individual, asupra relației cu semenii și cu divinitatea. Să nu uităm că individul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Enoh Arden al lui Alfred Tennyson. Creionând, cu stângăcii și asperități, pasteluri în care încearcă să dea contur unor crâmpeie senine, idilice din viața păstorească, punând, răzleț, câte un accent satiric, A. nu uită nici o clipă că „armânescu sândzi strigî”. Biruindu-și deprimarea, el își asprește glasul, vrând să se exprime cât mai energic, mai răspicat. Numai că, temperamental, gesticulația combativă nu i se prea potrivește. Samarineanul rămâne un poet strict dialectal. SCRIERI: [Poezii], în Antologie aromânească, îngr. Tache Papahagi, București
ARAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285412_a_286741]
-
bărbat”2. Sau despre ciudățeniile timpurii ale mândrului atenian, care Îi anunță pe de-a-ntregul viitoarea fire. Jocuri Încheiate năucitor, doar pentru a câștiga: mâna adversarului mușcată până la sânge, „ca de un leu”, În clipa când simte că va fi biruit; sau trântitul nebunesc pe jos, În fața unui atelaj În galop, numai pentru ca tovarășii de joacă să poată socoti zarurile aruncate de el pe pământ. Iar ceva mai Încolo, din tinerețe până când se va săvârși din viață, la doar 46 de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
a făcut din ea un semn distinctiv al bărbatului. Iată de ce În epocile cu moravuri efeminate, de decadență și de sfârșit al marilor imperii, barba a fost părăsită. Bărboșii romani i-au cucerit pe grecii imberbi; goții bărboși i-au biruit pe romanii deveniți ei Înșiși imberbi; tătarii bărboși amenință până În ziua de azi popoarele efeminate, cu obrazele rase, ale Apusului.” Chiar dacă nu strălucește prin stil și chiar dacă observațiile nu sunt neapărat originale, rândurile lui Brummell spun multe. Observațiile respective ar
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
punguței purtate la centură, a glugii, a cocardei, a armăturii de sârmă de la rochie, a mănușii, a măștii, a catifelei va deschide astfel un modilog În Înspăimântătorul hățiș al legilor somptuare și pe toate câmpurile de bătaie unde civilizația a biruit În dauna moravurilor grosolane aduse În Europa de barbaria Evului Mediu. Dacă Biserica trecu la excomunicarea succesivă a preoților care Începuseră să poarte pantaloni până la genunchi, iar apoi a celor care renunțară la ei În favoarea pantalonilor lungi; dacă peruca clericilor
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
animalelor. Gelu, înștiințat de atacul ungurilor, a vrut să-i oprească la Porțile Meseșului, dar aceștia au traversat pădurile și au ajuns în valea Almașului. Aici, românii și ungurii "s-au luptat cu înverșunare, dar ostașii voievodului Gelu au fost biruiți, mulți dintre ei uciși și încă și mai mulți făcuți prizonieri" (Anonymus). Retrăgându-se spre cetatea de scaun, situată lângă Someș, Gelu a fost urmărit de ostașii lui Tuhutum și, în urma luptei, voievodul și-a pierdut viața pe valea Căpușului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
urma urmei, dacă acesta chiar e un artist ratat sau dacă nu va fi fost un mare pictor. El se aseamănă, sub acest raport, cu protagonistul precedentului roman al scriitoarei, acel Justin care privit de aproape pare un biet om, biruit de dificultățile atingerii adevărului și de cele ale asigurării unei viețuiri decente, dar pentru posteritate devine sfânt și mucenic. Textele dramatice scrise de C. sunt producții notabile, care, fără să impresioneze prin originalitate, se înscriu în peisajul dramaturgiei contemporane. Dezvelirea
COMANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
C. este Dobrogea și în special Delta Dunării, căreia îi descoperă, cu nostalgie și emoție, patriarhalitatea și spiritualitatea: o existență dură, o lume răbdătoare, dar aprigă la muncă. Colectivitatea surprinsă este mereu încleștată în lupta cu natura pentru a-i birui stihiile și a-i domoli forțele în folosul civilizației. Sunt sesizabile trăsăturile caracteristice generației care a cultivat „reportajul romantismului revoluționar” în perioada imediat postbelică, dar și vocația specială pentru sublim și colosal a autorului. Volumele Oda zilnică (1970), Dobrogea de
COSOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286440_a_287769]
-
și de unii istorici străini. Argumentarea făcută în manieră umanistă, cu nervus probandi, se bizuie pe cunoașterea limbii latine și a istoriei romane. Prefața, un text memorabil, comunică în stil patetic, bine temperat, îndoielile cărturarului asupra reușitei acestei ample reconstituiri.„Biruit-au gândul” pune capăt îndoielii, iar „Eu voi da seama de ale mele, câte scriu” este formula responsabilității. Și tot aici se află antologica frază de elogiu al „cetitului cărților”. Descrierea spațiului italic („raiul pământului”) e nostalgică și poetică (Ramiro
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
voiam să-i spun când ascultam, cu o clipă mai înainte, nisipul umed scârțâindu-i sub tocuri. „Te iubesc” ar fi fost o minciună de nerostit. Fusta ei neagră șifonată, brațele ei subțiri, ca de copil, erau de ajuns ca să biruie orice „te iubesc” din lume. Să îi propun să ne revedem în ziua aceea sau a doua zi era de neconceput. Noaptea noastră nu putea fi decât unică. Ca și trecerea pachebotului, ca și somnul nostru fulgerător, ca și trupul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
oi fi, în umbra vieți-mi va veni, Cu dânsul în vedere-mi voi fi de voi muri. 4 2262 De-aceea - pază bună: ferește ochii-n laturi Și cu muieri frumoase tu să nu stai la sfaturi: Ușor te biruiește poftirea frumuseței Și-n inimă îți bagă ea viermele vieții. Să nu pătrundă amor în mintea lunecoasă. Priviri iscoditoare a fețelor frumoase Care aruncă-n inimi săgețile-ndulcirii. Și vălul dulce, umed, a păcii ș-adormirii: Și o privire-n treacăt
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
c-o crudă sărutare, Căci patima-mi de flacări vo margine nu are. 9 2262 Dintru-a vedea se naște-a îndrăgi. 10 2262 [Ce ascuțit]dezgheață privirea pătimașă Chiar bruma de pe ochii copilului din fașă. {EminescuOpVIII 144} Ușor te biruiește poftirea frumuseței Și-n inimă îți bagă ea viermele vieții. Să nu pătrundă amor în mintea lunecoasă. Priviri iscoditoare a fețelor frumoase Care aruncă-n inimi săgețile-ndulcirii. Și vălul dulce, umed, a păcii ș-adormirii: Și o privire-n treacăt
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-mi, boieri, a voastre săbii, Stăpân voi fi de astăzi pe oaste și corăbii. La glasul cel [de] bucium, la... un semn Ridic cetăți de piatră și mișc cetăți de lemn Pe fața mării lucii. Cu-a inimii tărie Vom birui de-apururi vrășmașii toți... Marie! Cu sfaturile voastre o să domnesc socot Spre binele Moldovei, spre glo... O! nu mai pot. [UN BOIER] Ce are Vodă oare*? [ALTUL] Prea-l mișcă greutatea Ce-o ia pe al lui umăr... E-un mare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
încoronate trec a cailor copite, Ard cetățile-ntre ziduri, ard corăbiile-n porturi Când din loc în loc își mută el imperiul de corturi Ca-să-nfigă peste lume semnul nouăi sale legi Au surpat două imperii și pe paispreze regi. * Mohamet biruitorul, biruit de grea beție, Pe-un covor e-ntins și doarme. Sala-i largă și pustie, Colo capete tăiate și ochi mari ieșiți afară Pare că-l priveau din umbră... bălți de sânge curg pe scară, Pe podele, iar de ziduri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fi, Dar nu ființa cea nesuferită. Trecut sau viitor - ah, nu-i totuna Unul din două dacă* nu* ar fi! În unu-aș sta înmormîntat etern, Din altul m-aș feri de a ieși. 19 2270 Când un Mușatin moare - biruim. 20 2256 ... De două veacuri mereu, mereu te clatini, Dar azi căzuși, stejare al marilor Mușatini. 21 2254 Dumitre logofete, de fărădelege faur, Ai vrut să pui pe frunte-ți coroana mea de aur. {EminescuOpVIII 302} B. LISTE ȘI PROIECTE
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
treptele de oameni, oricum ar fi de soiul lor, atât cei superficiali și linși precum și aciia de natură trează și austeră, îi oferă lui Timon serviciile lor? Vezi, bogăția lui cea mare, care atârnă de natura sa bună și milostivă, biruie și câștigă sub stăpânirea [ei] tot soiul de inimi; de la lingușitorul cu obraz de oglindă până la Apemantus, care iubește puține lucruri {EminescuOpVIII 480} atât pe cât se abhorează pe sine; chiar el își pleacă genunchiu-naintea lui și se-ntoarce-n pace
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nici hainele cele mai subțiri măcar, nici să fie acoperit cu cea mai subțire pânză de in, ci voia numaidecât să fie cu totul dezbrăcat sau, de putea, voia numai să se arunce în apă rece. Mulți, dacă rămâneau neobservați, biruiți de nestinsă sete, se aruncau chiar în fântâni; puteai însă să bei mult sau puțin, efectul rămânea acelaș. O suferință pentru toată starea bolnavului era lipsa de odihnă și insomnia. Câtă vreme boala creștea, trupul nu slăbea, ci se împrotivea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tăvăleau pe jumătate morți prin strade și pe lângă fântâne spre a-și stinge setea. Templurile în care își pregătiseră locașul lor erau pline de morții ce-și lăsaseră viața acolo. Căci oamenii, neștiind ce se va întîmpla cu ei, biruiți de nefericire, desprețuiau toate lucrurile dumnezeiești și omenești fără deosebire. Toate datinele obicinuite la îngropăciuni căzură în neorânduială. Se îngropau cum puteau. Unii îngropau fără teamă în cimitire străine, neajungîndu-le cele proprii, pentru că și muriseră prea mulți de ai lor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ieși singur contra primejdiosului dușman, ci puse-n fruntea oștilor pe unchiul său, prințul Ioan, care era investit cu demnitatea de sebastocrator. Acest general dovedea multă circumspecțiune și trezvie, și-ncepu treaba foarte cu băgare de seamă și știu să biruie pe inamic în multe lupte și să-i și facă alte însemnate păgubi, când puterea întrunită a acestuia și anume călărimea se coborâse în șesul plin de pășuni. Dar norocul lui și mintea lui serioasă stârniră împrotiva lui prepusul c-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
putură să reziste bine și energic lui Petru, care venise asupra lor, din care cauză acesta hotărî să-l încunjure pe Ivanco și prin aceasta să-l ostenească și să-l mistuie. Tot atât de neputincios se simțea și Ivanco de-a birui pe Petru și nu văzu altă scăpare decât în refugiul la împăratul romeic și-n ajutorul de oaste ce l-ar căpăta de la acesta. Între acestea Petru ridicase ca tovarăș de guvern și părtaș al puterii sale pe fratele său
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să ocolească deocamdată cetatea Prosakon și să ia mai întîi cu puterea celelalte orașe, localități și ținuturi câte s-au fost unit cu Chrysos și abia după biruirea acestora să-nceapă atacul în contra cetății Prosakon; căci luarea localităților lesne de biruit ar spori curajul oștirii, ar înmulți prăzile, l-ar pune pe Chrysos în poziție grea, ba l-ar aduce poate la desnădăjduire; pe când atacîndu-se chiar de la-nceput neînvinsa cetate și stâncile ei, cu neputință de a fi urcate, urmarea neapărată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ușurințe a întreprinderii și zbătîndu-se nerăbdător contra unei petreceri mai lungi în tabăra de campanie, împăratul Alexie hotărî să câștige pacea pe calea tratărilor de învoială, și nici o jertfă nu-i părea prea mare pentru aceasta. Ca și când ar fi fost biruit deja, el lăsă cetatea Prosakon, orașul Strummiza și toată țara de primprejur în posesiunea și spre folosul lui Chrysos, după toate formele juridice; apoi îi făgădui că, deși acesta era deja căsătorit, îi va da mână de ajutor la o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Astfel vitejii romîno-bulgari izbutiră să stoarcă o proprie a lor existență politică de la romeii cei ipercivilizați, însă tot atât de demoralizați. Întemeietorii neatârnării și conducătorii poporului lor și a celui bulgăresc e drept ca-n cea dentîi năvălire mai mare (1185) fură biruiți și, în urma înfrîngerii ce suferiră, o parte a bântuitei populații românești fugi dincoace, pe malul stâng al Dunării, și se așeză, măcar pentru câtăva vreme, în țara cumanilor; dar, îndată ce bizantinii dovediră că nu știu a se folosi de victoria
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și Chrysos și apucară armele spre a lua cu de-a sila ceea ce nu puteau scoate prin rugăminți. Hotărăsc împreună să cadă asupra țărilor romeice, ce se megieșeau cu Prosakon, ocupă fără greutate orașul Pelagonia, iau asemenea lesne localitatea Prilapo, biruie ținutul de primprejur, răzvrătesc ținuturile mai depărtate, pătrund prin valea Tempe în Tessalia, ocupă șesurile, împing la revoltă provincia Ellada și instigă Peloponezul la răscoală. Răscoala se-mputernicește și se lățește mai cu samă de când administratorul politic al Greciei, Ioannes
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Spyriodionakis, puse pe ginere-său Alexie Paleologul, om cu minte și viteaz; comanda peste al doilea corp de armată, menită a înainta contra protostratorului, o primi generalul Ioan Oenopolita. Alexie Paleologul se dovedi norocit în întreprinderea lui, știu să-l biruie cu totul pe piticul său potrivnic Spyriodionakis și-l sili să fugă în Moesia. Mai mult ținu și mai greu se putea înăbuși rezistența protostratorului. Împăratul, plin de vicleșug, încercă cu succes să mulțămească pe unul din protivnicii aliați și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]