1,227 matches
-
stare să aperi acest blazon făcut din roșu și alb. Dacă nu-l vei putea apăra împotriva mea, cum vei ajunge, rogu-te, s-o faci atunci când Roland însuși te va provoca?” Darniel răspunse: “ Vei vedea că știu să apăr blazonul ce port și să-l acopăr de glorie.” Cu aceste cuvinte, Darninel se repezi asupra lui Rinaldo. O spaimă de moarte îngheță sufletele sarazinilor cănd l-au văzut pe Rinaldo înaintând spre a-l ataca pe prinț. Prima lovitură a
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
că clasa muncitoare e stoarsă de vlagă. Ești supus unei uzuri. Și cârciumile nu sunt de nici un ajutor. M-am întors iar și m-am sprijinit de barul lambrisat, flancat de siglele mărcii de bere, lipite pe dozator, ca niște blazoane sau ca niște semne de circulație de scrumierele din plastic, mari cât castroanele de supă, de mocheta mițoasă, plină de umflături, care pare a fi udă chiar și când e uscată. De stâlpul pătrat din lemn era prinsă lista cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
a-i teroriza pe cei din preajmă. Nimeni nu știe cum va fi încondeiat acolo. La rândul meu, dactilografiez în Braille pagini care nu vor fi incluse în memorii. Vom păstra marile murdării în familie. Nu pentru că am ține la blazon, l-am terfelit destul. Pentru credibilitate, fiindcă lumea ar lua capitole întregi drept născociri. Condiția noastră de gemeni presupune o armonie aparte. Un model de înțelegere și de flexibilitate. Cititorul are grila lui. Un prag psihologic. O moralitate la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
spuse aceasta. Uite, tocmai terminasem lucrarea la limba română și acum mă pregăteam să citesc ceva suplimentar despre Bacovia. Știi, dragă, eu nu-l înțeleg deloc pe acest poet: toate la el sunt de plumb. El și-a ales ca blazon culoarea cenușie, ori mie îmi plac culorile vii, care cântă și vorbesc singure. - O să-l înțelegi tu odată, e bine să știi că în critica de specialitate este socotit un mare poet. - Poate, dar eu nu-l Înțeleg! Pe Eminescu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Te văzusem de câteva ori plimbându-te pe bulevard cu ea și atunci mi-a căzut fisa. - Ești sigur că era Olga!? - Te mai îndoiești? Tipa e cunoscută nu numai în cercul nostru, ci și în alte companii. A dobândit blazonul de fată bună la toate! După o pauză, în care cei doi în lipsa cuvintelor se priviră întrebători, George continuă: - Am reflectat privitor la diversele situații la care am fost martor ocular și, datorită faptului că pentru mine au avut unele
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Astfel inzii îi * iubise Dumnezeu. [AȘA-NUMITELE EXCELENȚE] 2257 Eu nu pot înțelege cum poate să-i impună cuiva un om așa-numit mare, o așa-numită escelență. Acelor timizi pe cari-i orbește o stea, o trăsură or un blazon li sfătuim ca să și-i închipuiască pe acești în goliciunea lor trupească și sufletească. Corpul fără stele, spiritul fără a adaoga lângă el epitetul prejudițios a unui post mare - și atuncea va vedea fiecare ce idioți, ce urâți, ce corupți
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
au îmbogățit, făcându-i miliardari. Acum, sfidând cu nerușinare sărăcia generală, Voiau să-și acorde și pensie preferențială. Statui Metoda imortalizării în bronz s-a-ntins Și chiar persoane-n viață a cuprins. S-ar cuveni statui și campioanelor, cu blazon, Așa cum au pozat unui fotograf nipon. Șarade O practică a guvernului, cu mare frecvență, Este abuzul de Ordonanțe de urgență. Care, amendate apoi prin alte ordonanțe sau lege, Devin niște șarade legislative betege. Unui fost prefect Gafând ca prefect, a
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
este dată de un refuz al provinciei și al provincialismului artistic asociat cu o tendință de refulare (ea însăși, adeseori, provincială) a identității tradiționale. Refuzul în speță îmbracă foarte adesea formele unui mimetism snob, bovaric și/sau veleitar, afectînd un blazon inexistent. Ca atitudine, el se exprimă printr-un bovarism al noutății reformatoare (donquijotesc la Macedonski, cabotin la Minulescu), printr-o alienare cu substrat ontologic-existențial (la Bacovia), prin refugiul în „paradisuri artificiale” morbide, exotice, extravagante și rafinate ale artei pentru artă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
respinge panaceul artistic al „formulei singure”. Admirația postulată de adepții tradiționalismelor ideologice e asimilată unui parazitism mistificator și veleitar: „Scriitorii-ciuperci de prin codrul lui Sadoveanu au apucăturile acelor cameriști care fură batistele și cămășile din scrinul contelui pentru a purta blazon la complectul periferic”. Pe ansamblu, avem de-a face la Contimporanul cu un proces de acumulare progresivă a „ingredientelor” artistice novatoare. „Masa critică” va fi atinsă însă odată cu apariția „Manifestului activist către tinerime“ (nr. 44). Tatonările pregătitoare se încheie, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
scrieri precum „Chira Chiralina, Isvor și cele ce vor urma pot coexista în două limbi și a le fecunda deopotrivă”. „Purtătorii de titluri nobiliare” - Charles Adolphe Cantacuzéne, Martha Bibescu, Elena Văcărescu, Anna de Noailles - sînt urmați de cei „înzestrați cu blazonul talentului”: Panait Istrati, Tristan Tzara, Adrien le Corbeau (Rudolf Bernhardt, n.n.), Andre Sernaz (Dan Ciocârdia), Orna Galatz și Alice Călugăru. Contimporanul va susține „afirmarea artei românești peste hotare”, fie ea avangardistă sau nu. Va fi „promovată”, spre exemplu, activitatea unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
curînd expoziția colaboratorului și prietenului nostru P. Floquet. Expoziția se anunță ca o explozie”. Colaborator și prieten al revistei lui Vinea și Iancu este și Sidney Hunt. O semnalare a revistei londoneze Ray îl revendică pe avangardistul englez ca pe blazon al Contimporanului: „unica revistă de artă nouă din Londra. Anglia conservatoare pînă mai eri trece prin criza dezvoltărei sale. Sidney Hunt, colaboratorul nostru, este și un excelent redactor și organizator”. O notă strecurată în paginile nr. 50-51 informează cu mîndrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Limuzina se oprise În fața primăriei. Christian se apropiase pentru a-l scuti pe bătrînul domn să coboare inutil. Optzeci de ani Împliniți, o statură de bătrîn elefant, un nas foarte coroiat și un baston cu măciulie de argint avînd gravat blazonul familiei făceau din el un bărbat impunător. Moartea lui Gildas Îl contrariase atît de mult Încît se dusese să se Întindă pe pat pînă la dejun. Arthus Își scrută fiul, pe Pierre-Marie, numit de obicei PM, care, așezat În fața lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pildă Dantec, procurorul din Brest, cu soția sa, Carline, al cărei uriaș regret era că nu avea titlu de noblețe. Armelle nu renunța la plăcerea de a-i vîrÎ bine În cap realitatea, aprinzînd lustrele și candelabrele, scoțînd argintăria cu blazon și șervetele de masă cu monograma familiei de Kersaint. Conversația, firește, nu se Învîrti decît În jurul poveștii cu menhirul din care picurase sînge. Arthus Încercă să schimbe subiectul, dar Carline și Armelle, fascinate de Ryan, Îl presau cu Întrebările despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
sînt cel agresat. - Arată-mi mîinile. Năucit, moștenitorul familiei Kersaint nici măcar nu se gîndi să Întrebe care era scopul acelei cereri neobișnuite și Întinse mîinile albe și cu grijă manichiurate, pe inelarul uneia dintre ele răsfățîndu-se podoaba unei șevaliere cu blazonul familiei. Fersen Îi Întoarse mîinile, cercetă rapid fața internă a degetelor și tocmai dădea din cap În semn de negație cînd Arthus de Kersaint Își făcu apariția, precedat de bastonul lui cu măciulie. - Ciudată oră de vizită, nu credeți? - Yvonne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
frînse exact În clipa În care haloul lanternei ei rămase nemișcat. - Nu se poate, s-ar zice că... - Ce e? Lucas veni alături de ea. Aceeași stupoare se reflectă pe chipul lui. La fel ca ea, recunoscu, adînc săpat În piatră, blazonul familiei de Kersaint. 23 Pe frontonul castelului, Într-o stemă de piatră cu două ornamente În formă de fîșii În relief, salamandra și spada se Încrucișau deasupra devizei A ține și a p-ăstra. Arthus, cu spatele la șemineul monumental din salonul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
celor din familia Kersaint, pe deasupra este singura familie cu copii naufragiatori care nu a avut victime. - Vezi, continui tot așa, deviezi imediat spre altceva. Marie se posomorî și, deși era cam zdruncinată, schimbă iarăși vorba. - PÎnă atunci, cum explici că blazonul familiei Kersaint este săpat În celula lui Ryan? - Mama ta e În serviciul lor de aproape cincizeci de ani. Dacă au secrete de familie, ea este cea mai În măsură să ne vorbească despre acest lucru, nu crezi? Fersen era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
stupefiat. Îl puse să repete Întrebarea căreia nu-i vedea nici un rost, Ryan venise să ia cina de două ori la castel, invitat de Armelle, curioasă să-l cunoască pe scriitor... - Totuși, el a săpat În zidul celulei de Închisoare blazonul familiei Kersaint, cu mulți ani În urmă, interveni Marie, fără să-l slăbească din ochi pe castelan. - Ești sigură? Nu pricep, e foarte ciudat... - Yvonne Le Bihan afirmă că ați avut o parte activă În naufragiul provocat de copiii de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
căci tocmai primise un fax pe care Îl puse În fața lui. - E de la SRPJ! Au rezultatele cercetării asupra accidentului de la Dublin, În care a pierit Erwan de Kersaint. - Și? - Ghici a cui era mașina? A lui Patrick Ryan! - Asta confirmă blazonul pe care l-am găsit săpat În zidul celulei: Erwan și Ryan se cunoșteau perfect! - În schimb, informațiile pe care ni le dau asupra lui Ryan sînt firave: toată familia lui a pierit În incendiul fermei lor din Irlanda, cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
foarte tînărul grădinar de la castel. Cu chipul livid, acesta nu izbutea nici măcar să articuleze cuvintele. Le făcu semn să-l urmeze, iar ei se precipitară afară, De Îndată ce ajunseră În curte, tînărul ridică ochii Îngroziți și arătă, chiar deasupra ușii, spre blazonul de piatră al familiei Kersaint. Acesta șiroia de sînge. Armelle se clătină, Marie avu reflexul de a Întinde brațul pentru ca ea să nu se prăbușească la pămînt. Cu ajutorul grădinarului, o duseră Înăuntru și izbutiră s-o facă să-și revină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
apărându-și secretul? Și cât rezistase meșterul Ambrogio, protejându-l pe al lui? 4 În aceeași zi, pe la asfințit O placă smălțuită din aramă, agățată de portic, Îi atrăgea pe băutori În taverna numită „Pe drumul Ierusalimului“. Emblema reproducea un blazon nobiliar fantezist: pe fundal erau reprezentați șase cavaleri Înarmați greoi, schițați de un penel fără pretenții; În prim plan, În partea de jos, figura un cap sângerând de sarazin retezat dintr-o lovitură, ce părea să se zgâiască la fiece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
femeia era frigidă, ori avuseseră dreptate gurile rele care spuseseră că Laura și Moașa... Altminteri nu se explica. Nimeni nu-i rezistase până atunci. De ce i-ar fi rezistat tocmai Laura? Am presupus, desigur, că Aristide vroia să-și refacă blazonul feștelit și să se răzbune pentru insucces, dar insinuarea a prins. N-am priceput niciodată dragostea dintre femei. Nu zic că o detest. N-o pricep. De aceea mă uitam la Laura ca la o femeie de care unul ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
pe Angi așa cum o făcu mă irită, ci și felul în care mă privi și mă dădu în vileag ca pe fiica lui, când ceilalți era limpede că mă considerau frumoasa parteneră a lui Angi. Ei sunt domnii Dubois, Dupuis, Blazon și Aléguis Paul și André. Îmi păru bine că Angi se uită în jur după prietenul său. Acesta veni vesel. Salut Angi, ce bine că ai venit. La mulți ani, îi dădu mâna și se îmbrățișară cald. Uite, o mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
îl duc acasă. Puștiul De-Două-Ori . A murit în picioare. Nu existau nicăieri sicrie. Ignatius Gribb, Norbert Page și Puștiul De-Două-Ori fuseseră înfășurați în pături aspre de lână, luate de la magazin. Contele Aleksandr Cerkasov fusese învelit într-un cearșaf brodat cu blazonul său. Fiecare trup neînsuflețit era cărat într-un simplu hamac, întins între doi pari, cu câte un purtător de giulgiu la fiecare capăt. Majoritatea celor din K îi urmau pe îndurerații Pricipali, cu lacrimi de crocodil pe obraji. îndurerații Principali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
au dat cordeaua Căci nevasta-i pentru-o târlă De cătane fu cățeaua; În zădar cu-a lor mândrie Tu îngreuni canapeaua, Crezi că lumea te admiră Când colinzi în lung șoseaua; În zădar mai taie mutre Serioase mascaraua, Cu blazoane-nchipuite Ș-a împodobit cupeaua. Știm ce-aramă este-ntr-însul Și-i cunoaștem noi turaua. -N-alte țări e-onoare mare Decorația și steaua, Dar ce merite-are dânsul Escelența, Bezedeaua? E o carte măsluită Toată viața lui licheaua Și noi știm ce
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
o cărare Îngustă. Cabrera urcă treptele, țînÎndu-se cu ambele mîini de balustradele pîrjolite și cu Încălțările afundîndu-i-se În covorul mustind de apă. Lambriul de lemn din jurul șemineului se transformase În cărbune, dar ici și colo se păstraseră contururile unui blazon. Ne-am oprit pe palier, Înconjurați de ziduri Înnegrite și cu cerul liber deasupra capetelor. Din ușile dormitorului mai rămăseseră doar Încuietorile și balamalele, iar prin cadrele goale se vedeau camerele eviscerate, cu mobila incinerată. Echipa de criminaliști Întinsese un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]