2,430 matches
-
ești sigur că o ai. În final, devii funcționar În Algeria și Prometeu, prin același Borel, vrea să Închidă cabaretele și să reformeze moravurile băștinașilor. Dar asta nu contează: orice poet, pentru a fi acceptat, trebuie să fie un poet blestemat 1. Charles Lassaily, acela care proiecta un roman filosofic, Robespierre și Iisus Christos, nu se duce niciodată la culcare fără a profera, pentru propria Îmbărbătare, câteva fervente blesteme. Revolta se Îmbracă În doliu și se face admirată pe scenă. Mult
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de smochin ne domină și ne subjugă. Blestemul lui Dumnezeu a funcționat și funcționează: "Iar lui Adam i-a zis: Pentru că ai ascultat de vorba femeii tale și ai mâncat din pomul din care ți-am poruncit: Să nu mănânci!, blestemat va fi pământul din pricina ta. În dureri te vei hrăni din el în toate zilele vieții tale! Spini și pălămidă îți va rodi, și tu cu iarba câmpului te vei hrăni. Întru sudoarea feței tale îți vei mânca pâinea, până
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de soluții de tip social pentru regăsirea sa rămâne ca un fir roșu în istoria dezvoltării sociale. Economia naturală 103 este o economie în care omul are și își satisface nevoi primare, cum sunt hrana și locuința. Nu apăruse "partea blestemată", așa cum Georges Bataille va denumi plus produsul de mai târziu. Deși o prelungire a mâinii, unealta este foarte slab dezvoltată. Schimbul de mărfuri în înțelesul său economic, adică din rațiuni de satisfacere a unor nevoi conștientizate, apare după prima diviziune
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și cum schimbă. Omul cu nevoi și interese nu este omul "epocii morale", așa cum o numea Marcel Mauss. De subliniat este că prin efort el, omul, se confruntă totuși acum cu ceva de neînțeles și anume cu surplusul, cu "partea blestemată", pe care o cheltuiește sau o folosește involuntar, inconștient. Este vorba despre "o lungă evoluție"209, până la apariția "schimbului interpersonal"210. Aceasta deoarece schimbul neeconomic nu este realizat de către indivizi liberi, raționali și conștienți de activitatea pe care o desfășoară
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Schimbul "autistic"222 va fi înlocuit de "schimbul interpersonal sau social". Omul dă altor oameni ceva pentru a primi ceva de la ei. Apare mutualismul. Omul servește pentru a fi servit. Relația de schimb este o relație socială fundamentală 223. "Partea blestemată" se insinuează în existența umană. Dacă până acum am vorbit de schimbul neeconomic, realizat cu zeii sau cu oamenii, pe principii magico-religioase, acum discutăm despre căutare, asumare și conștientizare a nevoii. Ceea ce se produce în plus se caută a fi
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
valorii, probabil că Immanuel Kant ar fi foarte surprins. Reținem însă explicația magistrală pe care Kant o oferă modului în care au apărut banii . Este vorba despre un context al plus-prodului invocat și de către Georges Bataille atunci când vorbește despre partea blestemată, care scoate omul din raiul necunoașterii nevoii și îl aruncă în iadul interesului și egoismului 398. Numim moneda un "instrument social" și în sensul în care o considerăm ca fiind apărută pe o treaptă de dezvoltare a umanității caracterizată prin
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
scopuri de remitere interregională, au constituit un stimul pentru imitații și falsificări. Premisa tehnică era apariția încă din secolul al II-lea a industriei hârtiei importate și a procedurii corespunzătoare gravurii în lemn"634. Biletul de bancă inaugurează epoca "banilor blestemați", așa cum îi numește Frédéric Bastiat 635. Autorul citat găsește numai defecte banilor de hârtie și ilustrează aceste defecte sub forma unei parabole dezbatere 636. Evident că banii în sine nu produceau bogăție, pentru a se ajunge la asta mai este
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
bancnotei. El intervine mai târziu drept caracteristică a acesteia, în contextul dezbaterilor furibunde din epocă despre neajunsurile monedei de hârtie și despre răul pe care-l face această monedă în economie. Nu întâmplător Bastiat numește moneda de hârtie drept "bani blestemați". Prin asemenea afirmații autorul se înscrie într-un cerc al dezbaterilor împotriva bancnotei și a banilor de hârtie în general. O altă caracteristică a bancnotei o constituie legătura sa relativă cu aurul și cu alte metale prețioase sau înscrisuri de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
București, 1923. Bastiat, Fr., Statul. Ce se vede și ce nu se vede și alte eseuri, Editura Institutul European, Iași, 2011. Bastiat, Fr., Proprietate și lege, www.mises.ro Bataille, G., Suveranitatea, Editura Paralela 45, Pitești, 2004. Bataille, G., Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994. Bălăceanu Stolnici, C.,; Berescu, M., Gândirea magică. Geneză și evoluție, Editura Nemira, București, 2009. Beaud, M., Istoria capitalismului de la 1500 până în 2000, Editura Cartier, București, 2001. Bertrand, R., Cunoașterea lumii exterioare , Editura Humanitas, București, 2013
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
relațiilor sociale", în Dumitru Otovescu-co., Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010, p. 287. 190 După părerea lui Claude Lévi Strauss. Apud Georges-Hubert de Radkowski, Antropologie generală, Editura Amarcord, Timișoara, 2000, p. 23. 191 Vezi și Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1989, p. 62. 192 Reciprocitatea, ca formă de asociere, cooperare și conviețuire umană s-a păstrat până în zilele noastre. Să ne imaginăm doar, dimensiunea enormă a ajutorului reciproc pe care și-l datorează oamenii prin participarea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Baechler merge până acolo încât afirmă că: "Partea frumoasă este că nașterea monedei nu este probabil de origine economică ci religioasă și mai ales politică", în Capitalismul, Editura Institutul European, Iași, 2005, vol. I, p. 161. 194 Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994, p. 60. 195 Marcel Mauss și Henry Hubert definesc sacrificiul ca fiind: "... un act religios care prin consacrarea unei victime, modifică starea persoanei morale care îl îndeplinește sau a anumitor obiecte de care se interesează
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Vezi și C.I. Gulian, Lumea culturii primitive, Editura Albatros, București, 1983, p. 45. 200 Marcel Mauss considera că "civilizația morală" a practicat creditul. 201 Marcel Mauss, Eseu despre dar, Editura Institutul European, Iași, 1993, pp. 38-39. 202 Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994, p. 63. 203 Idem, p. 67. 204 "Potlatch" înseamnă în limba eschimoșilor Chinook, "a da". Vezi și Claude-Danielle Echaudemaison, Dicționar de economie și științe sociale, Editura Niculescu, București, 2012, p. 403. 205 Realizată cu ajutorul lui
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Iași, 1994, p. 63. 203 Idem, p. 67. 204 "Potlatch" înseamnă în limba eschimoșilor Chinook, "a da". Vezi și Claude-Danielle Echaudemaison, Dicționar de economie și științe sociale, Editura Niculescu, București, 2012, p. 403. 205 Realizată cu ajutorul lui Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994, pp. 68-69. 206 Aminteam, de asemenea, sistemul darului de nuntă din România. El este foarte asemănător potlatch-ului, atât prin obligația rambursării, cât și prin mărimea mai mare a returnării sale. 207 Marcel Mauss, Eseu despre
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și Friedrich Engels, Originea familiei, a proprietății private și a statului, Editura Partidului Comunist Român, București, 1948, p. 172. 230 Vezi și David Abulafia, Marea cea mare. O istorie umană a Mediteranei, Editura Humanitas, București, 2014. 231 Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994, pp. 22-23. 232 Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. I, p. 13. 233 Ibidem 234 Costin Kirițescu, Emilian M. Dobrescu, Moneda. Mică enciclopedie, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 55. 235 Ibidem, p.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Popper, Societatea deschisă și dușmanii ei, Editura Humanitas, București, 2005, vol. I și II. 849 Karl Popper, op. cit., vol. I, p. 38. 850 Mihail Drăgănescu, "Sistem și civilizație", Editura Politică, București, 1976. 851 Ibidem, p. 127. 852 Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994, p. 35. 853 Ibidem. 854 Prin "ordine naturală" înțelegem că evoluțiile economice se desfășoară după legi proprii, aflate în afara voinței umane. De asemenea, evoluțiile economice și sociale în general (economia fiind temelia vieții sociale, așa cum
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
numai pe axele utilitare (domestic - sălbatic; consumabil - necomestibil; utilizabil În gospodărie - dăunător; producător - prădător), ci și pe axe spirituale precum cea a atitudinii animalului față de om (menește a bine - cobește), a statutului ontic (curat - spurcat) sau a atitudinii divinității (binecuvântat - blestemat). În felul acesta, În spațiul românesc, nu pot intra În sisteme sacrificiale animale ce reprezintă răul absolut, precum șarpele sau păianjenul, sau animale care, deși domestice, au o atitudine negativă față de om, precum calul și pisica. Medierea În interpretarea clasică
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
développé de façon prévue et imprévue "1603. Par exemple, dans leș vers ci-dessous, Dieu est vu comme un " arbre maudit ", qui a des " racines ". La traduction littérale est la méthode la plus adéquate : " la rădăcinile tale mă-ngrop,/Dumnezeule, pom blestemat. " à țes racines je m'enterre,/Seigneur, arbre maudit. " (Cuvântul din urmă/Le dernier moț) (Miclău, 1978 : 303). Recréation de la métaphore La recréation de la figure est le résultat du travail interprétatif du traducteur : grace à cette technique, la poéticité du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
fait commencer par une majuscule leș pronoms qui désignent Dieu dans le discours poétique de Blaga, même și ces pronoms commencent par une minuscule dans le texte source. V. par exemple leș vers " [...] la rădăcinile tale mă-ngrop,/Dumnezeule, pom blestemat. " qui șont traduits par " À Țes racines je m'inhume,/Seigneur, arbre maudit. " (Lucian Blaga, Cuvantul din urmă (Le moț de la fin), în În marea trecere (Au fil du grand parcours), traduit du roumain et Avant-propos par Philippe Loubière, op.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
încheiat o pace între cele două părți, bizantinii plătind subsidii ridicate, iar avarii promiteau să apere linia Dunării. Curând a urmat însă năvălirea slavilor în sudul Dunării, mai ales după bătălia de la Sirmium, din 579-580. Istoricul Menander spune că "...neamul blestemat al slavilor a năvălit în Imperiu, în Grecia și Tracia, a pustiit, a ars, a jefuit, a cucerit țara și s-a așezat în ea fără nici o teamă, timp de patru ani". În 584, împăratul Mauriciu (582-602) a încheiat un
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Tudor Vianu”, „Ion Creangă”. A colaborat rar, cu cronici, recenzii și articole politice, la „Cuget moldovenesc”, „Epoca”, „Orizont”, „Seara”. Teoria fenomenului comic (1938) este prima carte publicată de C. Va fi urmată de Străbătând Italia. Reflecții (1939), de romanele Lacul blestemat (1942) și Poiana Sângerului (1943), de un eseu ambițios, în care schițează o delimitare a domeniului artei în relație cu știința, filosofia și religia, Iluzia, stăpâna omenirii (1945), și de placheta Poemele destinului (1947). În manuscris au rămas dramele Simfonia
CONSTANTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286368_a_287697]
-
alte manifestări psihice și se avansează câteva posibile definiții care, plecând de la cele clasice, adaugă unele elemente noi, prin apelul la lucrările lui S. Freud, privite destul de critic, sau la alte teorii în circulație la sfârșitul anilor ’40. Romanul Lacul blestemat tratează, în tonuri minore, tema, frecvent dezbătută între cele două războaie, dar cu atât mai pretențioasă, a raporturilor dintre intelectualul tânăr, talentat, însuflețit de idealuri nobile, de ambiția construcției, a renovării sociale, și un mediu indiferent, interesat, infestat de politicianism
CONSTANTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286368_a_287697]
-
obsesia unei „mari taine”, a iminenței unei alte tragedii, după aceea a războiului de abia terminat, „blestemul” ce amenință deopotrivă omul și natura sunt motive demne de reținut. SCRIERI: Teoria fenomenului comic, București, 1938; Străbătând Italia. Reflecții, București, 1939; Lacul blestemat, București, 1942; Poiana Sângerului, București, 1943; Iluzia, stăpâna omenirii, București, 1945; Poemele destinului, București, 1947. Repere bibliografice: Stelian Segarcea, Clitus Constantinescu, „Străbătând Italia”, „Progresul”, 1939, 80; Olga I. Comănescu, „Lacul blestemat”, CGM, 1943, 3-4; I. Radu, „Poiana Sângerului”, VAA, 1943
CONSTANTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286368_a_287697]
-
comic, București, 1938; Străbătând Italia. Reflecții, București, 1939; Lacul blestemat, București, 1942; Poiana Sângerului, București, 1943; Iluzia, stăpâna omenirii, București, 1945; Poemele destinului, București, 1947. Repere bibliografice: Stelian Segarcea, Clitus Constantinescu, „Străbătând Italia”, „Progresul”, 1939, 80; Olga I. Comănescu, „Lacul blestemat”, CGM, 1943, 3-4; I. Radu, „Poiana Sângerului”, VAA, 1943, 957; Al. Piru, „Poiana Sângerului”, RFR, 1944, 4. R.Z.
CONSTANTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286368_a_287697]
-
Timișoara, lunar, între aprilie și noiembrie 1941, între martie și noiembrie 1942, apoi, între aprilie 1943 și martie 1944. Redactor responsabil: Liviu Linția. Cuprinde versuri, minore, și eseuri. Miron Radu Paraschivescu publică un fragment din actul III al piesei Corăbii blestemate, Marțian Negrea un medalion despre Gheorghe Dima. Cronicile literare selectează câteva opere de valoare: Lucian Blaga, Gândirea magică, Tudor Arghezi, Lina, Panait Istrati, La stăpân, Dan Botta, Comedia fantasmelor, Laurențiu Fulga, Straniul paradis. I.H.
CONTRAPUNCT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286398_a_287727]
-
lui Jean-Pierre Richard) în care spiritul liric bacovian se simte ocrotit. La prima vedere, spațiul de refugiu este spațiul singurătății (camera în care se izolează și unde ascultă tăcerile grele sau de unde vede prăpădul ninsorii, crâșma păcătoasă dintr-un târg blestemat, hanul de la marginea orașului, vastul cavou în care se află cadavrul iubitei, din nou cârciuma în care cântă barbar o femeie etc.), un spațiu care închide spiritul, nu-l eliberează de fantasmele urâtului. Este, apoi, spațiul din afară: parcul, târgul
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]