1,790 matches
-
gingiei, celelalte da, le-am încercat pe toate. Verde deschis e culoarea preferată la periuță. Mă duce gândul la copaci. Roșu și vișiniu. blugii Nu-mi place să mă îmbrac în verde sau roșu. Și deși nu-mi place albastru, blugii mă reprezintă. Albaștrii și negrii. Dar aici nu am, mi-au fost reținuți și păstrați în magazia penitenciarului. Blugii nu se admit aici. bărbieritul de vineri Mă bărbieresc la săptămână. Mă tai cam deosebit. Am ritmul meu preferat, dar e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
copaci. Roșu și vișiniu. blugii Nu-mi place să mă îmbrac în verde sau roșu. Și deși nu-mi place albastru, blugii mă reprezintă. Albaștrii și negrii. Dar aici nu am, mi-au fost reținuți și păstrați în magazia penitenciarului. Blugii nu se admit aici. bărbieritul de vineri Mă bărbieresc la săptămână. Mă tai cam deosebit. Am ritmul meu preferat, dar e lumina proastă, bec de 25 de Wați. Vineri seara, după baie. Înainte, mă bărbieream dimineața și alergam la fotbal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
plecat o conservă de carne și pateu, nu că le-am luat, dar eu zic puteți da orice pedeapsă, dar rușine spuneți că furat. Crima MANDIN ceas mina, 2 cartoane viceroy, 1 ness Fapta? Păi, normal noi furam geci de blugi din discotecă. Pe 29 aprilie 91 am fost la discotecă și pe seara aia nu s-a făcut nimic. Fiind cu Dacia cu un prieten, am luat sabia din portbagaj și am apucat să omor pe unul. Nu tu beat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
hainele. Astfel, m-am furișat În direcția băii, lăsînd-o pe mama prietenului meu cu mîinile pînă la coate În detergent de vase. Am ieșit după o jumătate de oră, cu părul strîns În coadă la spate, Într-o pereche de blugi și un tricou alb, simțind că puteam face față oricui. — Am pregătit niște cafea, spuse Linda veselă, În timp ce eu intram În bucătăria care sclipea acum. Și sper că n-o să te superi că ți-am spălat toate vazele. Erau foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
prospețime și e foarte dulce. Părul ei pare Întotdeauna proaspăt spălat și miroase a flori, deși ea jură că e parfumul ei. Iar eu zîmbesc larg cînd mă uit la ce poartă pe dedesubtul hainei lungi din blană de oaie: blugii ei sexy sînt foarte sexy și talismanul ei norocos. Îi Îmbracă ori de cîte ori vrea să impresioneze. Sau să-și creeze un avantaj. — Să Înțeleg că va fi de față și vreun tînăr neînsoțit și disponibil? Oare cum de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
făcute de celelalte două. Trish și cu mine am rezistat impulsului multă vreme, dar Lisa (și serios că țin foarte mult la ea) e năucitor de superficială. La Început, mi s-a părut amuzant. Lisa a turuit Întruna despre niște blugi Chloé super-scumpi, pînă și i-a luat, după care i s-a pus pata pe o geantă Prada. Într-un final, Andy i-a cumpărat una de la un client de undeva, din străinătate. Apoi a venit obsesia legată de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
că-mi iubesc prietenii. Gregory Își ia ceva de băut, iar Trish Își azvîrle pantofii ca să se trîntească pe canapeaua de vizavi. Îmi place la nebunie că-i pot pofti la masă și că, pentru ocazia asta, pot să port blugi și papuci de casă. E totul atît de confortabil. Poate că n-am crescut eu În sînul unei familii unite, dar sînt pe cale să-mi creez singură una și cu siguranță că Între noi există tot atîta, dacă nu chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
dorească hoarde Întregi de oameni mărșăluind peste ei, În casă. — A, face Lisa, Întorcîndu-se spre noi, aceștia sînt prietenii mei. Ne prezintă pe rînd, iar noi zîmbim și ne aplecăm ca să dăm mîna. Tare Îmi doresc să fiu Îmbrăcată În blugi și tricou alb, cu toate că ar trebui să fiu cam cu trei kilograme mai slabă ca să arăt măcar pe jumătate atît de bine ca „fotomodelul“. Odată ce Kate dispare În jos pe culoar, Îi șoptesc lui Trish: — Știu că e ridicol, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
elevilor săi. Valentina stătea În picioare lângă catedră, cu antologia În mână. O fată ca atâtea alte mii, cu părul strâns În coadă de cal, cu tricoul În dungi colorate, care-i lăsa descoperite clavicula și brațele prea subțiri, cu blugii atât de joși Încât lăsau să se Întrevadă marginea chiloților. O puștoaică nesigură și confuză - o orfană. — Tatăl meu a fost pentru mine asasinul, Începu Valentina. Clasa izbucni În râs. După două ore de ascultat la căști plângerile clienților, capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
său, și chiar Ornellei, fosta doamnă Fioravanti - care, deși gestul fusese considerat de prost-gust, fusese alegerea lui ca martor la cea de-a doua căsătorie a sa. Și se revăzu pe el Însuși, un tânăr de șaptesprezece ani, scheletic, În blugi și tricou negru, cu frunza de marijuana imprimată pe piept, rezemat de soclul statuii lui Marc Aureliu, strângând În pumni o mână de boabe de orez, pe care nu Îl aruncase după obicei, În Întâmpinarea mirilor. Iar când Maja Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ieșire. Nu mai avea sânge sub unghii. Era curat, nou și se simțea bine. Pe alee se Întâlni din nou cu antrenoarea de bodysculpture. Nu mai era În trening. Avea pantaloni militari din material de camuflaj și o giacă de blugi, iar părul blond Îi era răsfirat pe spate - trăgea după ea un geamantan pe roți. — Pleci? o Întrebă cu amabilitate, căci Sarah fusese drăguță cu el În ziua aceea. — Cursul meu a luat sfârșit, În mai nu vin suficiente persoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ca niște alge, gura roșie ca un coral. Deși era doar o moleculă În mulțimea de turiști, de pierde-vară și de localnici veniți În centru pentru promenada de vineri seara, staționând pe trotuarele de pe Corso, pălăvrăgind În fața vitrinelor magazinelor de blugi, CD-uri și gadget-uri muzicale, mama Valentinei Buonocore era inconfundabilă. Mergea repede și șchiopăta ușor. Din când În când se Întorcea, ca și cum ar fi urmărit-o cineva. — Bună! o salută. Educația Înainte de toate. Emma reuși cu greu să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
S-a Întâmplat ceva? Întrebă Sasha surprins. — Mă privește? Întrebă ea În șoaptă, agățându-se de el. Sasha se trezi prins Între măsuță și perete, cu părul ei răvășit peste mâinile lui, În timp ce fața ei era neliniștitor de aproape de nasturii blugilor săi. Cine? Întrebă stânjenit. Avu impresia că persoanele de la masa de alături aveau de gând să cheme garda de la Moravuri Ușoare. Rușinându-se, Îi surâse ospătăriței impecabile care venea să-i Întrebe dacă doreau să servească și altceva. — O felie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
șase luni de exil la Macomer, Îl transferaseră În cele din urmă al Roma, căci un unchi milos găsise o recomandare potrivită pentru a-l aduce Înapoi pe continent. Din toată Roma nu cunoștea decât cazarma, metroul, niște magazine de blugi de pe Corso și scările de la Trinità dei Monti, pe ale căror trepte abrupte și alunecoase se Învârtea Într-o spasmodică vânătoare de prietenii. Fetele din Roma se lăsau abordate ușor, erau sociabile și zâmbitoare, dar când trebuia să stabilească o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
dezgolite. — Eu am descoperit-o pe Valentina În echipa under 15, spuse antrenorul, pentru a-i face pe plac. Valentina e un fenomen. Pariez că anul viitor o vor lua la națională. — Vom vedea, spuse Antonio vag. Valentina Își trase blugii, atentă ca tati să nu observe biluța lucioasă de la buric și nici elasticul bikinilor. Avu impresia că tati nu credea deloc că ea ar fi putut juca anul viitor la națională - și asta o Întristă. — Ne vedem mâine? spuse antrenorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
punctele bune: părul aranjat al profesorului, ochelarii care-i demonstrau cultura, fizicul robust, dovadă evidentă a faptului că știa să se bucure de viață, cămașa de un albastru strălucitor, deși puțin cam frivolă, parfumul de mosc, deși puțin cam excesiv, blugii decolorați de culoarea mării, deși puțin cam prea mulați, așa cum Îi poartă ăia, păcat că nu și-a pus și cravată, dar În ziua de astăzi nu se mai poartă. Dar mai mult decât orice aprecie faptul că Îl cunoștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
și intră în vorbă cu niște fete care stăteau în poarta casei cenușii, cu frontoanele clămpănite pe ici pe colo, ca și când o gură mare ar fi mușcat din ele. Erau două fete tinere, îmbrăcate amândouă cu pantaloni și geacă de blugi. Giulia s-a împrietenit repede cu ele, uite vreau să fac un film despre țigani, adică să ne dai la televizor, nu, deocamdată pentru școală, sunt studentă, aha, păi și nouă ce ne iese la afacerea asta, pot să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
și i se părea suficient. 24. Când Zogru a văzut-o pe Giulia ieșind din institut, s-a simțit ca și când i-ar fi tras cineva prin suflet o cârpă arsă. Ea pășea frumoasă, ca o prințesă, cu picioarele strânse în blugii elastici, dar ținea capul plecat, ca omul obidit. Zogru și-a dat imediat seama că se întâmplase ceva grav și trebuia să știe totul în amănunt. Așa că trecuse pe lângă Giulia zâmbind, deși aceasta privea în continuare asfaltul plesnit, apoi intrase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
zi de sâmbătă, adică nu dorm până târziu. Mi se pare o pierdere de timp. În zilele mele libere mă plimb prin pădure. M-am ridicat din pat, am mâncat micul dejun, m-am îmbrăcat în hainele mele preferate, adică blugi negri și o cămașă lungă în carouri, albastră și desigur bocanci. Mi-am împletit părul, m-am dat cu puțin luciu de buze și am plecat să găsesc o nouă aventură. Cu toate că nu am niciun drept asupra pădurii, mi-am
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
mi-au spus prea multe. Următoarea zi avea să fie cea mai dificilă pentru că urma să merg la noul meu liceu. Trezindu-mă devreme, am luat micul dejun împreună cu familia, m-am îmbrăcat ca de obicei cu o pereche de blugi și o cămașă, după care mi-am luat ghiozdanul și am plecat la școală. Pe drum, nu am ezitat să ascult puțină muzică, deoarece știam că măcar așa voi mai scăpa de câteva emoții. La liceu toată lumea făcea parte din
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
m-am îmbătat. Nimeni nu m-a mai făcut să mă simt așa...în afară de Andrei. Rose, gata cu romantismele! Trebuie să te pregătești pentru întâlnirea cu Alex. Am făcut un duș rapid și am luat pe mine o pereche de blugi scurți, a cămașă albă strânsă în talie cu o curea groasă, neagră care îmi scotea în evidența silueta de viespe. Părul buclat și lung l-am prins într-un coc dezordonat, într-o parte. Mi-am conturat ochii cu tuș
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
din ce în ce mai slabe, întrun final acestea fiind înlocuite de lumina lunii. Un bărbat înalt, palid, cu părul grizonat, sprâncene dese, nas acvilin, ochi albaștri precum valurile oceanului, buze pline, față ovală, purtând o cămașă în carouri negre și o pereche de blugi vechi și șifonată se trezea într-o pădure întunecată. O durere puternică la nivelul capului îl făcu să tresară. Nu-și amintea nimic, nu se ridica în capul oaselor și privi în jur. Văzu numai copaci bătrâni și, pe alocuri
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
lui Nicolas era acolo, răsturnat pe o parte. Îl Îndreptă și zări coșul mare de gunoi deschis, lucru neobișnuit. Se pregătea să-l Închidă cu un gest mașinal cînd aruncă o privire Înăuntru. Zări o bucată dintr-un pantalon de blugi. Intrigat, se aplecă și scoase la lumină niște veșminte făcute sul. Primi parcă o lovitură drept În inimă, erau cele pe care le purta Nicolas. De ce le aruncase? Desfăcu pachetul de haine. - Nu... Neliniștea Îl copleși, mîinile Începură să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
rămînea. Se uită o clipă la tînărul vlăjgan blond cu trăsături delicate, cu ochii căprui și blînzi moșteniți de la tatăl lui, Îl văzu cum lăsa să-i scape ziarul pentru a-și lua telefonul mobil, vîrÎt Într-unul din buzunarele blugilor, Îl văzu zîmbind la citirea mesajului pe care tocmai Îl primise. „O fată“, gîndi Gwen Înduioșată, fără să-și imagineze nici măcar o clipă că scurtul mesaj venea de la Juliette de Kersaint, fiica omului pe care-l detesta. Apoi gîndurile puseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ți-e mai bine. Și, fiindcă din păcate eu n-am să-ți pot răspunde la eventualele întrebări, o va face Nathaniel ! Face un semn spre ușă. V-ați cunoscut, nu ? — A, zic în clipa în care intră îmbrăcat în blugi rupți și părul în dezordine. Ăă... da. Bună din nou. E un pic ciudat să-l văd în dimineața asta, după toate dramele de aseară. În momentul în care privirile ni se întâlnesc, colțul gurii i se ridică într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]