1,369 matches
-
alunecarea în extremă dreaptă a unor nume care cochetaseră cu zona avangardelor, precum Ion Barbu sau Adrian Maniu. Realism-socialismul aduc o tristă pliere a unor spirite altădată extrem de critice. E și perioada premiilor și decorațiilor: să-l amintim pe Geo Bogza cu premiul de stat, clasa I. Evident, nu toți avangardiștii „convertiți“ beneficiază de tratament preferențial, experimentele lor literare extreme fiind considerate de criticii de serviciu ai noii orânduiri clare rămășițe ale decadenței. Se confirmă cumva trist teoria lui Gheorghe Crăciun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
a fost niciodată publicat, iar numărul 51 a fost distribuită în sub 50 de exemplare la nunta lui Moldov. De-a lungul timpului, revista a cuprins texte și desene de autori precum Sașa Pană, Moldov, Madda Holda,Urmuz, VictorBrauner,Geo Bogza S.Roll, Ilarie Voronca,Tristan Tzara, V. Dobrian, B.Fondane, Aurel Zaremba, Jean, David, André Breton, Robert Desnos, Man Ray. Ați văzut, astfel, cum a luat ființă revista unu și de asemenea cum a fost primită aceasta de către public. Acum
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92915]
-
în ultimii ani, mai fiecare concert este sponsorizat de o mare companie sau organizat în asociație cu serviciile culturale ale ambasadelor britanică, elvețiană, americană sau franceză. Și tot ca de obicei, nu a fost nici un artist român, cu excepția sopranei Anda-Louise Bogza, membră de ani buni a echipei Operei de Stat cehe, la acest festival deținând rolul principal în montarea în premieră a Fanciullei del West de Puccini. O specialitate a Festivalului praghez o constituie organizarea unor concerte tematice, anul acesta ele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
vorbește în parabole și crede, ca și Vitoria în semne (el subliniază mai mult decât este suficient simbolistica celor șapte fumuri - număr fatidic, ca-n basme) și nu în ultimul rând, pe soția lui David, pe moș Pricop, pe Calistrat Bogza sau Ilie Cuțui, pe Maria Vasiliu. Filmul facilitează înțelegerea de către elevi a relației omnatură, așa cum fusese sesizată de Perpessicius „... la domnul Sadoveanu natura e pavăză nedespărțită a omului. Om și natură fac una până într-atâta că n-ai ști
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
ale fanteziei. În pădurile lui oamenii pătrund ca într-un templu, spre pășunile lui își mână turmele, calcarul de la poale i-l prefac în var, dar acela din piscuri strălucește în viața lor ca o lumină unei stele polare." (G. Bogza) Toponimul Rarău nu este lămurit, localnicii explicându-l prin terenul frământat, cu grohotișuri, greu de străbătut; lucru posibil, luând în considerare că de "la râu" s-a ajuns la "Rarău". (Seghedin T.G.) Academicianul I. Iordan, citându-l pe H. Tikitin
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Utilizarea calculatorului în lecția de fizică Prof. Feldioara Bogza Liceul Teoretic “Miron Costin” Pașcani Calculatorul este cel mai modern mijloc de învățământ și a devenit în ultimii ani un mijloc eficient de educație a tinerei generații, dar și a adulților. Avantajele utilizării lui trebuie puse în balanță cu dezavantajele
Caleidoscop by Feldioara Bogza () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93234]
-
Genialul Tesla, inventatorul excentric Prof. Feldioara Bogza Liceul Teoretic “Miron Costin” Pașcani “Toate invențiile i s-au derulat mental, le-a previzualizat. De asemenea, toate au fost perfecționate, au fost corectate într-o proiecție mentală atât de reală, încât niciodată un aparat imaginat de el nu a
Caleidoscop by Feldioara Bogza () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93520]
-
Dorohoi (1864-1916)", AMS, 2008-2009, nr. 7-8, pp. 202-226; Idem, "Dorohoiul și locuitorii săi", în AMS, 2006-2007, nr. 5-6, pp. 127-155. 14 Ionel Dârdală, Istoria Câmpulungului Moldovenesc din cele mai vechi timpuri până la Marea Unire, Câmpulung Moldovenesc, Editura Fundației Culturale "Alexandru Bogza", 2006, 235 p. 15 Din Botoșanii de odinioară. Scene și personaje dintr-o lume care a fost, C.S.I.E.R., Botoșani, 2001, 77 p. 16 Vasile I. Schipor, "Comunitatea romano-catolicilor din Rădăuți. Două secole de contribuții remarcabile la formarea și consolidarea civilizației
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mai totul: limbaj, viziune, umor. Ducând mai departe una din direcțiile prozei lui Costache Negruzzi - aceea mitologizantă - Hogaș însuși este, prin erudiția evocării, părintele literar din care au descins un Ioachim Botez și, mai târziu, în latura prozei declamabile, Geo Bogza. Hogaș face literatură din contemplația naturii "ca un intelectual", "e un beletrist". Contrazicând imaginea lui Hogaș acreditată de critica mai veche, Vladimir Streinu observă cu îndreptățire: "firea lui de citadin, de cărturar și mai bine zis de intelectual și literat
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
orele de științe: „Pe drumuri de munte" de Calistrat Hogaș „România pitorească" de Al. Vlahuță „Cântarea României" de Al. Russo „Dunărea și Oltul" de G. Coșbuc „Descrieri geografice" de G. Vâlsan „Balada munților" de G. Topârceanu „Tablou geografic" de Geo Bogza „Cartea Oltului" de Geo Bogza „Patria mea" de Demostene Botez „Florile patriei" de N. Casian „Munții" de Ilie Mircea „Prin Munții Apuseni" de Iuliu Rațiu „În munții Retezatului" de I. Ionescu Dunăreanu Volumul "Scriitorii noștri despre frumusețile patriei" Presa zilnică
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
de munte" de Calistrat Hogaș „România pitorească" de Al. Vlahuță „Cântarea României" de Al. Russo „Dunărea și Oltul" de G. Coșbuc „Descrieri geografice" de G. Vâlsan „Balada munților" de G. Topârceanu „Tablou geografic" de Geo Bogza „Cartea Oltului" de Geo Bogza „Patria mea" de Demostene Botez „Florile patriei" de N. Casian „Munții" de Ilie Mircea „Prin Munții Apuseni" de Iuliu Rațiu „În munții Retezatului" de I. Ionescu Dunăreanu Volumul "Scriitorii noștri despre frumusețile patriei" Presa zilnică constituie o sursă extrem de bogată
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
de inspirație poetică. Acesta este climatul intelectual oficial de la București. Cu dublă față: una pentru șefi, alta pentru salvarea obrazului în țară și, mai ales, în străinătate. Mult mai onestă a fost și este atitudinea, să spunem, a unui Geo Bogza, care a avut curajul să elogieze deschis, cu tâlc, în vară, în România literară, personalitatea marelui chimist român Nenițescu, acela care a refuzat, în trecut, doctoratul unei... foarte cunoscute chimiste (...). (1982, 1990) 7. O utopie politică Literatura română s-a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
-și vopsise părul, dar în orice caz era un tip distins. Am aflat curând că era romancier și că de câțiva ani buni conducea acest cenaclu, la care obișnuiau să vină uneori chiar Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Eugen Jebeleanu, Geo Bogza și mulți alți scriitori români contemporani. Când am ajuns în dreptul lui, el tot mai vorbea cu tânărul poet. Nu s-a mișcat. În ultima clipă, și-a scos mâinile din buzunar și le-a întins către mine. Pur și simplu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Cărările din Păltiniș". În 1981 publică lucrarea "Viitorul cineaștilor amatori", realizată cu G. Tonin. În 1991 a întemeiat, cu un grup de profesori, Societatea "Miorița", revista și editura cu același nume. În 1993 organizează simpozionul "Miorița" și primul Colocviu "Al. Bogza"; în 1996 contribuie la organizarea Simpozionului Miorița de la Soveja; în 1991 editează revista Bucovina ilustrată. Prozator dotat cu har și poet original. Cercetător neobosit, răscolind arhive și colindând localități rurale în căutarea urmelor unor creații originale sau a unor biografii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
70 și mai încolo, i-am cunoscut pe Dan Tărchilă, Radu Beligan, Emil Botta, Silviu Stănculescu, Ion Finteșteanu, Nicolae Carandino, Victor Eftimiu, Valeriu Anania, Nicolae Steinhardt, Ion Alexandru, Francis Munteanu, Oskar Pastior, Ștefan. Aug. Doinaș, Gheorghe Bulgăr, Emil Manu, Geo Bogza, Alexandru Piru, Nichita Stănescu, Marin Preda, Radu Gyr, Wolf von Aichelburg, Anda Caropol, Haralamb Zincă, Florin Piersic, Anna Széles, Ștefan Bănică, Liviu Ciulei, Adrian Marino, Paul Everac, Emil Cioran cu care am o înregistrare în germană în Paris (1984) sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Dar marea întâlnire am avut-o cu poetul Gherasim Luca pe când vizitam familia Gore din orașul Kiriat Ono Israel. Regretatul doctor Gore a fost nepotul poetului Gherasim Luca, scriitor de avangardă bucureșteană, contemporan și prieten cu Tzara, Sașa Pană, Geo Bogza, Gellu Naum, pictorii Perahim și Victor Brauner. În casa-atelier din Kiriat Ono (dna Gore este pictor) am descoperit câteva relicve autentice ale suprarealismului românesc: obiecte, cărți, scrisori și tablouri din perioada de efervescența a avangardei române. Pe un perete am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Dar marea întâlnire am avut-o cu poetul Gherasim Luca pe când vizitam familia Gore din orașul Kiriat Ono Israel. Regretatul doctor Gore a fost nepotul poetului Gherasim Luca, scriitor de avangardă bucureștean, contemporan și prieten cu Tzara, Sașa Pană, Geo Bogza, Gellu Naum, pictorii Perahim și Victor Brauner. În casa-atelier din Kiriat Ono (dna Gore este pictor) am descoperit câteva relicve autentice ale suprarealismului românesc: obiecte, cărți, scrisori și tablouri din perioada de efervescență a avangardei române. Pe un perete am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Confluențe literare... A.B.Totuși, în acel prim volum cuprindeați studiile dumneavoastră scrise în perioada imediat anterioară, începând de prin 1955 încoace. Ele tratează despre autori clasici și clasicizați ca Vasile Alecsandri, I.L. Caragiale, Bolintineanu, Mihail Sadoveanu, Pavel Dan, Geo Bogza, Marin Preda, Iulian Vesper... Cele mai vechi studii din volum, despre V. Alecsandri și despre " Momentele lui Caragiale, datează din 1952. Ele mai păstrează în ținuta lor ceva din rigiditatea acelui timp, oricâte revizuiri le-au fost aduse. Dar studii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pușcăriile comuniste a scriitorilor care nu și-au "însușit ideologia marxist-leninistă" sau/și promovarea politicii partidului unic. În concluzie, singurii cu acces în presă și edituri erau cei de stînga sau proaspeții convertiți prin recompense grase de noua ideologie. Geo Bogza, autorul Poemului invectivă intră în Academia R.P.R., Maria Banuș, Marcel Breslașu, Mihai Beniuc, Aurel Baranga, A. Toma, Mihail Davidoglu, Zaharia Stancu, Cicerone Theodorescu, Nina Cassian, Toma George Maiorescu, Petru Dumitriu, Mihail Sadoveanu și mulți, mulți alții, pentru opera lor pătrunsă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lui Dumitru Micu. Cum, înțelept, spune Virgil Ierunca: "Ideologia trece, citatele rămîn". În doar cîteva cuvinte desființează pe notorii colaboraționiști la curțile comunismului, gen: Tudor Arghezi, care "și-a spus sudalma și psalmul totdeauna la Curtea cuiva nici de Geo Bogza pierzîndu-și identitatea pe Olt în jos, și sus la Academie. După cum nu vom poposi nici la periferia de miticism neaoș cu Zaharia Stancu, nici la exponenți-cîrpe ca Demostene Botez, Eugen Jebeleanu, sau cine mai știe cine". Pamfletele sale nici nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
își vor închina tot talentul lor cauzei construirii socialismului. Cred că merită, ca fapt de istorie literară, nominalizarea membrilor Organelor conducătoare ale Congresului: Prezidiul Congresului Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Asztalos Istvan, Alexandru Balaci, Maria Banuș, Aurel Baranga, Mihai Beniuc, Geo Bogza, Demostene Botez, Anton Breitenhoffer, Marcel Breslașu, Eusebiu Camilar, Vladimir Ciocov, Ovid S. Crohmălniceanu, Mihail Davidoglu, Dan Deșliu, Petru Dumitriu, Paul Georgescu, Eugen Jebeleanu, Kovacs Gyorgy, Aurel Mihale, Nagy Istvan, Ion Pas, Cezar Petrescu, Mihail Sorbul, Zaharia Stancu, Cicerone Theodorescu; Secretariatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Camil Petrescu, la care s-au alăturat mai tinerii Radu Boureanu, Cicerone Theodorescu, Eusebiu Camilar, Maria Banuș, N. D. Cocea, A. Toma, M. R. Paraschivescu, D. Corbea, Ion Călugăru, Nagy Istvan, Gaal Gabor, Marcel Breslașu, G. Macovescu, Ion Pas, Geo Bogza, G. Ivașcu, E. Jebeleanu, la care cere îngăduința, modest, a se nominaliza și pe el, au început numaidecît să activeze intens pe linie democratică pentru literatură. În concluzie: "Important pe tărîm literar a fost faptul că partidul a pus în fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sînt uitate poeziile și poemele unor autori ca Dan Deșliu cu Lazăr de la Rusca sau Eugen Jebeleanu cu Satul lui Sahia etc. La proză își menține locul fruntaș Bărăganul lui V. Em. Galan, dar și Desfășurarea lui Marin Preda, Geo Bogza cu Oameni și fapte din Valea Jiului, iar Petru Dumitriu cu Drum fără pulbere și Pasărea furtunii (ultimul remarcat pentru crearea celui mai reușit personaj comunist) etc. etc. Se precizează în plenul Congresului că eroul pozitiv al timpului nostru este comunistul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
interne, ale centralismului democratic și ale conducerii colective. După îndelungile rapoarte și corapoarte urmează discuțiile în cadrul cărora un număr important de participanți vor lua cuvîntul. Ne vom referi la o mică parte dintre ei, spicuind cîteva "perle". Primul este Geo Bogza, de la care vom afla ce probleme de conștiință îl frămîntau în junețe: "În contradicție cu starea de spirit generală a unui mediu mic-burghez, cînd la 16 ani, la sunetul sirenei, vedeam că alți oameni intră în fabrică la ora 6
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fi muncit pentru ea s-a rezolvat printr-un sentiment de datorie, de adîncă și sfîntă datorie, față de cei care, cu mîinile lor, produceau bunurile pe care eu le foloseam pentru a trăi". Și, a-ți face datoria, după Geo Bogza, este a lua drept mesaj al întregii lui vieți lupta poporului pentru dreptate socială. Copleșit de sentimentul datoriei, vine în fața Congresului cu o propunere pe măsură: dezhumarea de la cimitirul Bellu a poetului național și reînhumarea pe țărmul mării, acolo unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]