12,392 matches
-
an Ionașcul jitniceriul și dinaintea lui Ioniță ană Răcovie logofătul biv postelnică și dinaintea dumilorsale vornicilor de poartă, anume Toader Vîtriș și Achirilei și a Ursului și a lui Gheorghie și a Frîncului și a lui Enache și a mulți boieri mari și mici. i pentru credință, nea-m pus noi degetul și acești boieri ce mai sus scrie am iscălit, ca să fie de credință, ca să se știe.” în anul 7173 [1665] martie 16. * 1665 [7173] ianuarie 27 „Vlașcă Breahnă vinde
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dumilorsale vornicilor de poartă, anume Toader Vîtriș și Achirilei și a Ursului și a lui Gheorghie și a Frîncului și a lui Enache și a mulți boieri mari și mici. i pentru credință, nea-m pus noi degetul și acești boieri ce mai sus scrie am iscălit, ca să fie de credință, ca să se știe.” în anul 7173 [1665] martie 16. * 1665 [7173] ianuarie 27 „Vlașcă Breahnă vinde logofătului al treilea Pătrașcu o prisacă îngrădită și cu casă gata și pomi, pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-i mai rămas și precum se va socoti. i la tocmiala noastră au fost dumnealui Frățilă armașul cel mare și Andronică armașul al doilea și Vîtraș și Ursul și Colpaci vornici de și pentru credință, am iscălit și cu acești boieri cu toți. și eu, Mihail dieacul am scris să se știe. în Iași anul 7173 [1665] ghenar 27.” * Fșrș dat Constantin, fiul lui Ion din Filipeni, vinde lui Pătrașcu al treilea logofăt partea sa de moșie din Filipeni, primind la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cîndu am făcut zapisul acesta, s-au prilejit vornici de poartă dumnealui Dumitrașco Bocșa vornicul și Enachie și Scorîi și Chirilă jitnicerul și Poian uricarul și Ioca uricarul și mulți oameni buni. i pentru credință, am pus degitul și acești boieri au iscălit ca să se știe. * Fșrș dat Cîrstina Platoneasa și cei trei feciori ai ei vînd lui Pătrașcu al treilea logofăt partea lor din moșia Filipeni pentru 13 ughi, bani buni. „Adică eu Cîrstina Platoneasa și cu ficiorii mii Sîrghie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Manolache Ruset, biv vel sluger, satul Hilipeni, cu siliște, moara, heleșteul, viile, arina, partea de pădure și cu tot venitul. Așa cum se întâmpla atunci, ca și acum, se uza de influență și protecție și nu este exclus ca marele boier Manolache Ruset să fi uzat de poziția sa pe lângă domnie pentru a proteja familia Anghelușei. înaintea Anghelușei, proprietarul satului și moșiei Filipeni, cel care a cumpărat părțile de moșie de la răzeși, a fost Pătrașcu, al treilea logofăt care, de asemenea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a cumpărat părțile de moșie de la răzeși, a fost Pătrașcu, al treilea logofăt care, de asemenea, a uzat de influența sa (se zice astăzi trafică de influență) pe lângă domn pentru a-și rotunzi proprietățile. Procedeele prin care unii dregători și boieri au ajuns să stăpânească zeci de moșii și sate sunt cunoscute: a) donații din partea celor ajunși în situații limită: alți boieri, răzeși sau negustori; b) vânzarea „benevolă” a părților din moșia răzășească individă. șăranii erau siliți să vândă din cauza neplății
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se zice astăzi trafică de influență) pe lângă domn pentru a-și rotunzi proprietățile. Procedeele prin care unii dregători și boieri au ajuns să stăpânească zeci de moșii și sate sunt cunoscute: a) donații din partea celor ajunși în situații limită: alți boieri, răzeși sau negustori; b) vânzarea „benevolă” a părților din moșia răzășească individă. șăranii erau siliți să vândă din cauza neplății birurilor, pentru a-și putea procura hrana zilnică, pierderea proceselor pentru diverse infracțiuni cu caracter penal etc. c) împrumuturi nerambursate; banii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a-și putea procura hrana zilnică, pierderea proceselor pentru diverse infracțiuni cu caracter penal etc. c) împrumuturi nerambursate; banii necesari pentru a scăpa de robia la tătari sau turci; cel căzut în robie se răscumpăra, dar cădea în vecinie față de boierul care-i împrumuta banii; d) creșterea fiscalității în anumite perioade, asociate cu perioade de secetă, foamete, calamități, când o merță de mălai ajungea 2 zloți bătuți și un galben, pe vremea lui Dumitrașco Cantacuzino. Un alt Rosetti, Iordache Roset, vistier
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
calamități, când o merță de mălai ajungea 2 zloți bătuți și un galben, pe vremea lui Dumitrașco Cantacuzino. Un alt Rosetti, Iordache Roset, vistier (un fel de ministru de finanțe de astăzi, - un finanțist) ajunge unul dintre cei mai bogați boieri ai țării. Numai în 1697, în timpul lui Antioh Cantemir, cumpără 13 moșii și sate, iar domnul îi dăruiește pentru „ dreaptă și cinstită slujbă” mai multe sate, chiar și sate desprinse din domeniul domnesc, o dovadă a influenței la care ajunsese
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
domnul îi dăruiește pentru „ dreaptă și cinstită slujbă” mai multe sate, chiar și sate desprinse din domeniul domnesc, o dovadă a influenței la care ajunsese Iordache Roset. în secolul al XVII-lea situația internă din șările Române era favorabil marilor boieri care s-au organizat în partide boierești, impunând domni din partida lor. Vechile familii boierești din țară s-au încuscrit cu familiile grecești, venite cu unii domni, iar aceste familii românizate - Cantacuzinii, Ghiculeștii, Duca, Mavrocordații, au ajuns domni, fiind schimbați
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ajuns domni, fiind schimbați de turci dintr-o țară în alta. Situația tulbure din țară și pierderea autonomiei interne, amestecul Porții Otomane în treburile interne, cumpărarea tronului și desele schimbări de domnie au favorizat disoluția moșiilor răzășești, acaparate de marii boieri, iar Roseteștii nu au făcut excepție. Stăpânirea Roseteștilor asupra moșiei Filipeni a fost contestată, fiind considerată „făcută” (obținută pe căi ocolite), deoarece nu era moșie de moștenire, era o danie de suflet la care s-au adăugat părți de moșie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au fost audiați la Bacău, li s-a fixat domiciliul în Slobozia, în casa țărănească, unde au și murit, fiind întreținuți și înmormântați de oamenii din sat. Țin minte că, împreună cu fratele meu, tata ne trimitea să le ducem la boieri câte ceva de mâncare. Apăruse atunci laptele praf în cutii, se dădea ca rație, și dimineața le duceam lapte, despre care coana Sofia spunea, spre hazul tuturor: „Laptele ăsta a lui Cernat e prea dulce”. Săraca, pierduse la vârsta ei, contactul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locului Dealul lui Petru - Dealul Petrii). Mai trăiesc, din familia Rosetti - Boteanu nepoții Sofiei Rosetti, copiii Lizucăi și fata lui Cocu. III. 2 Frații Sterian, proprietari ai moșiei Dobreana Trupul de moșie Dobreana făcea parte din moșia Filipeni a familiei boierilor Rosetti. La căsătoria Elenei Rosetti cu locotenentul Mihail Botez a primit de la tatăl ei ca zestre moșia Dobreana, cuprinsă între pârâul Dunavăț, peste Dealul Morii până în zarea Oțeleștilor, în partea de nord era mărginită de moșia răzeșilor din Mărăști, de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au rupt niciodată legătura cu satul, cu Slobozia - Filipeni. Mitruț se simte bine în lumea mirifică a copilăriei și, ca să-și întărească legăturile cu locurile îndrăgite, a preluat, prin cumpărare, o mică parte din ceea ce a fost moșia Filipeni a boierilor Rosetti. Astfel, cumpărând de la moștenitorul Rosetteștilor, Mihăilescu, aproximativ 90 ha, se înscrie în șirul proprietarilor fostei moșii, care-și are punctul de pornire de la Coste Călugărul de la Runc, pisarul domnescă Mihail Oțel, Filipaș și Gavril Dunavăț și răzeșii din Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și acum câteva sute de ani!) de logofătul Pătrașcu, apoi de Anghelușa (femeile din șările Române au avut dreptul de proprietate și moștenire la fel cu bărbații - situație singulară în Europa medievală!) și din 1692 până în 1949 - proprietari au fost boierii din familia Rosetti, ultimii fiind Sofia Boteanu și Vasile Rosetti. Între 1949+1989, statul român a organizat aici o fermă agricolă și după reconstituirea dreptului de proprietate, Mitruț Bănuț, prin societatea „Aeroteh”, devine proprietar și urma al Rosetteștilor. La „moșie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din deal, nu departe de conacul lui Vasile Rosetti. Vasile Vasilaș știe că a fost biserică din lemn în satul Filipeni (Slobozia), prefăcută în zid. [Biserica de lemn a fost dată satului Lunca]. Slobozia - Filipeni a rămas fără biserică, deoarece boierul Ștefan sau Dumitru Rosetti a avut un vis interpretat de Sanda, țiganca, ca ceva de jale, spunând boierului că, dacă gătește biserica, va muri imediat. „Mănăstirea” n-a mai fost terminată și treptat s-a ruinat. În legătură cu școala din Slobozia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în satul Filipeni (Slobozia), prefăcută în zid. [Biserica de lemn a fost dată satului Lunca]. Slobozia - Filipeni a rămas fără biserică, deoarece boierul Ștefan sau Dumitru Rosetti a avut un vis interpretat de Sanda, țiganca, ca ceva de jale, spunând boierului că, dacă gătește biserica, va muri imediat. „Mănăstirea” n-a mai fost terminată și treptat s-a ruinat. În legătură cu școala din Slobozia - Filipeni, Vasile Vasilaș ținea minte că a fost deschisă după războiul din 1916-1918. În realitate, școala s-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unul Miloș (Petru) care s-a căsătorit aici și a rămas la moșie ca paznic. După sârbi a adus bulgari care erau grădinari, toată valea Pârâului Roșu era o grădină, din fund, de la izvoare până la Valea Boțului. În legătură cu raporturile țăran/boier, accentuează ceea ce era cunoscut: Se dădeau la ziua de muncă de toate (produse de care avea nevoie țăranul). dacă se lua mai mult, se trecea în contul obligațiilor pentru anul viitor. Sofia Boteanu și Vasile Rosetti au fost ridicați din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Observații 1. Boghian Ion 1869 100 1969 E posibil să fi avut 104 ani, dar nu-i sigur. Pare a fi venit cu primul val în 1784. 2. Pintilescu Vasile 1872 80 1792 Printre primii născuți pe moșia Filipeni a boierilor Rosetti. 3. Rusu Safta 1871 75 1796 Printre primii născuți pe moșia Filipeni a boierilor Rosetti. 4. Olaru Ion 1872 70 1802 5. Vasile Cucu 1866 64 1802 6. Hură Vasile 1871 69 1802 7. Prințu Dumitru 1871 68 1803
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu-i sigur. Pare a fi venit cu primul val în 1784. 2. Pintilescu Vasile 1872 80 1792 Printre primii născuți pe moșia Filipeni a boierilor Rosetti. 3. Rusu Safta 1871 75 1796 Printre primii născuți pe moșia Filipeni a boierilor Rosetti. 4. Olaru Ion 1872 70 1802 5. Vasile Cucu 1866 64 1802 6. Hură Vasile 1871 69 1802 7. Prințu Dumitru 1871 68 1803 8. Nuțu Onofrei 1871 68 1803 9. Olaru Irina 1869 65 1804 10. Cucu Alexandru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
proces de subminare a moșiei răzășești poate fi urmărit documentar pentru satele Filipeni și Fruntești: primul a dispărut ca sat răzășescă la sfârșitul secolului al XVII-lea, al doilea s-a menținut cu greu în fața pretențiilor tot mai mari ale boierilor din familia Rosetti. Pe lângă aceste categorii de proprietari (Domn, mănăstiri, episcopii, boieri, răzeși) în peisajul social din Moldova, la fel ca și în alte țări, exista o numeroas rănime lipsită de proprietate, aflată în stare de dependență față de stăpânul pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni și Fruntești: primul a dispărut ca sat răzășescă la sfârșitul secolului al XVII-lea, al doilea s-a menținut cu greu în fața pretențiilor tot mai mari ale boierilor din familia Rosetti. Pe lângă aceste categorii de proprietari (Domn, mănăstiri, episcopii, boieri, răzeși) în peisajul social din Moldova, la fel ca și în alte țări, exista o numeroas rănime lipsită de proprietate, aflată în stare de dependență față de stăpânul pe moșia căruia stătea. Potrivit celor relatate de Dimitrie Cantemir, cei care stăteau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plătea zeciuiala și, mai târziu, făcea și 6 zile de clacă. În această situație trebuie să fi fost răzeșii din Filipeni care și-au vândut părțile de moșie și unii răzeși din Fruntești care și-au vândut părțile de ocină boierilor Rosetti. Erau și cazuri în care noul proprietar alunga de pe moșie pe vechiul proprietar, ajuns în situația de țăran dependent. Dacă se așezau pe moșia mănăstirească, țăranii care nu erau vecini, făceau 12 zile de clacă și dădeau dijma (a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cerealele au fost cerute pe piața externă. Tot din categoria țăranilor dependenți facă parte locuitorii satelor numite „slobozii”, fie că sunt oameni străini de țară sau pământeni în căutare de condiții mai bune de trai. Domnii Moldovei au încurajat pe boieri să întemeieze „slobozii” pe moșiile particulare, acordând unele înlesniri și scutiri pe un timp limitat. Așa a luat naștere Slobozia Filipeni pe moșia Rosetti, ai cărei locuitori „slobozi” au muncit moșia boierească până la dispariția boierilor din peisajul social. Începând cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Domnii Moldovei au încurajat pe boieri să întemeieze „slobozii” pe moșiile particulare, acordând unele înlesniri și scutiri pe un timp limitat. Așa a luat naștere Slobozia Filipeni pe moșia Rosetti, ai cărei locuitori „slobozi” au muncit moșia boierească până la dispariția boierilor din peisajul social. Începând cu secolul al XVIII-lea, documentele vorbescă despre o categorie aparte de săteni, numiți poslușnici, care erau scutiți de birul către stat și îndatoririle către domnie, pentru care lucrau și slujeau mănăstirile, la pază, la vii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]