2,653 matches
-
calvarul lucrului în „dijmă” la boieri. De pildă, trebuia să plece tot satul de pe la miezul nopții la recoltatul porumbului pe Valea Lupei, o distanță între 6 și 9 km de sat, se întorceau spre seară cu carele încărcate la „leșile boierești” (expresia le aparține) lângă curtea de la Tămășeni, unde urmau să descarce recolta. Carele se înșirau pe o lungime de sute de metri, de la actualul local al Primăriei până aproape de fosta biserică a Corpăceștilor, fiecare stătea și aștepta ceasuri întregi să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sociale ce recurg la dreptul separării din obște, al ieșirii din indiviziunea numită devălmășie. Că așa s-a produs ruperea succesivă a Bozieștilor și Torceștilor din marea întindere umbrăreșteană ne stă mărturie apa râului Bârlad, devenit hotar între marea stăpânire boierească și obștea Umbrăreștilor devălmași, ceea ce nu era permis în străvechime, când „cursul apelor reprezenta o folosință” și nu un hotar. Am avut unele informații în legătură cu desființarea devălmășiei Torceștilor, nevoiți să renunțe la răzeșia de mai înainte, ca urmare a acelui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aici începuse mai dinainte prin înstrăinările din 1633 și 1634, poate chiar cu mult timp mai devreme, dar actele nu s-au păstrat pentru anii anteriori; acum forma veche de stăpânire este abandonată de nevoie și înlocuită cu stăpânirea individuală, boierească, răzeșii de altă dată devenind dijmași. Deși câțiva dintre locuitori și-au rezervat o stăpânire răzeșească în continuare pe partea de nord a moșiei, rezistența lor nu a durat decât puțină vreme după 1683, iar satul ajunge în întregime boieresc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
boierească, răzeșii de altă dată devenind dijmași. Deși câțiva dintre locuitori și-au rezervat o stăpânire răzeșească în continuare pe partea de nord a moșiei, rezistența lor nu a durat decât puțină vreme după 1683, iar satul ajunge în întregime boieresc prin 1698, poate puțin mai înainte. Destul de explicit ni se prezintă, documentar, felul cum s-a produs la umbrăreștenii de la vest de apa Bârladului separarea părții boierilor Costăchești de cele răzeșești. Am arătat într-un capitol precedent că, până în anul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotarnic prin care se face separarea nu s-a păstrat, ori n-am dat noi de el, dar conținutul său de bază se află menționat într-un document ce relatează o judecată purtată între răzeșii din Umbrărești și stăpâna părții boierești din 1835, Elenco Manu. Ce se întâmplase ? Stăpânul moșiei vecine, numită Podoleni, încălcase hotarul părții boierești în partea sa de nord, se deschisese un proces între Elenco Manu și Alecu Ghica, a cărui desfășurare se prelungea, motiv pentru postelniceasa Manu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
el, dar conținutul său de bază se află menționat într-un document ce relatează o judecată purtată între răzeșii din Umbrărești și stăpâna părții boierești din 1835, Elenco Manu. Ce se întâmplase ? Stăpânul moșiei vecine, numită Podoleni, încălcase hotarul părții boierești în partea sa de nord, se deschisese un proces între Elenco Manu și Alecu Ghica, a cărui desfășurare se prelungea, motiv pentru postelniceasa Manu de a pretinde schimbarea hotarului dintre partea ei și a răzeșilor pe o altă linie decât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unde noi ziceam La Dib, deformare populară în loc de dig, I. S.), spre apus prin pivnița lui Ocniș” până în apa Siretului, deoarece partea de peste Siret era stăpânită în acest timp de către „hătmăneasa Rucsanda Ruset, născută Calimah”, fiind vorba de partea Umbrăreștilor boierești de la vest de Siret, aflată în hotar cu Bilieștii la nord și cu răzeșii surăieni de pe moșia răzeșească umbrăreșteană, în partea de sud. Trebuie să mai observăm și să reținem permanenta distincție care se face în documentele din care am
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
reprodus prin termenii „înpărtășire răzășască” și „stăpânitorii părții de sus”; în primul caz, referirea se face pentru cei rămași în devălmășie, care stăpâneau încă pe părți nealese și nefixate pe teren și pe indivizi; în cel de-al doilea, stăpânirea boierească, devenită individuală. Distincția ce se face între stăpânirea răzeșească a Umbrăreștilor și cea a boierilor o găsim exprimată, pentru această parte de vest de Siret, și în mărturia hotarnică întocmită de Săndulache Stamatin, în anul 1827, când răzeșii afirmă: „făcându
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
amestecare cu noi răzășii, din pârâul Dimaciul și până în Siretul cu apă”. Această mărturie hotarnică a fost confirmată și întărită pe data de 15 aprilie 1828 prin anaforaua marilor boieri din Divanul de atunci, adăogându-se și textul privind proveniența moșiei boierești, „zăstri a soției dumisale Ruxandrei, fiica dumisale vornicului Alecu Calimah, și dumnialui, iarăși, le are după soția dumisale, fiica răposatului vornic Gavril Conachi”, moșie care a fost acum „stâlpită cu pietri de giur-împregiur și fără vreo amestecare cu dânșii”, adică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
precedentă. Întâlnim în anul 1724 pe un „Sandul, căpitanul de Umbrărești”, participant la efectuarea unei hotărnicii din satul vecin, „Bârlădenii, care sunt la ținutul Tecuciului”, pe Darie, vătav al logofătului Manolache Costachi (în acest răstimp a crescut mult numărul slugilor boierești), pe Ion Drăgoi, mazil la Torcești, înregistrat ca atare în catagrafia din 1774, dând și o mărturie în 1784. Poate vor fi existând și alte nume prin documente pe care noi nu le-am văzut, dar fenomenul la care ne
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
liniște. Scopul lor au fost să li se dea pământ”. Preotul de la Torcești a raportat că „în cuprinsul acestei parohii nu s-a petrecut nici o răscoală țărănească”, voind să spună că țăranii de aici nu au făcut stricăciuni la curtea boierească cum s-a întâmplat la Umbrărești, dar împotriva proprietarului Paul Balș s-au ridicat. Mama mea, martoră a episodului, relata că a văzut cum locuitori din Torcești „alergau cu topoarele după trăsura boierului care fugea pe marginea pădurii”, adăpostindu-se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o masă și li se aplicau loviturile pe spate. În timpul când oamenii treceau la curte, un funcționar al Primăriei, ascuns în pod și urmărind pe cucuvea pe fiecare, îl nota pe listă, având evidența celor care au trecut spre curtea boierească, fie și din aceeași curiozitate specifică oricărui individ, astfel că, și cei care au prădat și cei care doar au privit, au suportat aceleași pedepse și suferințe. Au urmat cercetările și arestările celor implicați în evenimente, un raport al Procuraturii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
țăranilor fiindu-le Legea din 4/17 aprilie 1908, de înființare a Casei Rurale, „societate bancară specializată în finanțarea țăranilor care doreau să participe la cumpărarea unor moșii scoase la vânzare”. În spiritul acestei legi s-a procedat cu moșia boierească a Umbrăreștilor între anii 1910-1921, fapt despre care am relatat într-un capitol precedent. În legătura cu cele întâmplate la Umbrărești (și în alte sate) au rămas amintirile povestite de către localnici când se adunau sărbătoarea la taclale, uitate și ele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
însărcinat cu această treabă, dar vătafii erau obligați să aibă o evidență pentru sumele și veniturile de care răspundeau pe timp de un an, cel puțin. Și nu erau sume mici ori cantități de produse neînsemnate. Vătafii de prin satele boierești erau considerați slujitori și asimilați cu ceea ce se va numi mai apoi funcționari la diferite instituții de stat sau particulare. În vremea când erau angajați la boieri, nu erau incluși în rândul birnicilor, ci al privilegiaților. Nu trebuie să se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aiurea. Pentru perioada despre care am relatat se știe că nu exista un învățământ de stat organizat sub aspect juridic, instituțiile școlare ghidându-se după principii și reguli religioase o îndelungată vreme; mai apoi au fost întemeiate școli, pe la casele boierești în unele sate, școli private pe la orașe și târguri mai înstărite, cazul Nicoreștilor fiind elocvent din acest punct de vedere. Și în alte sate, inclusiv umbrăreștene, ființau pe la casele unor dascăli sau mici proprietari, grupuri școlărești, cum era la Podu-Turcului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ale localității, precum îmbunătățirea școlii” și alte nevoi. Din acest text rezultă că satele libere aveau deja școli, ceea ce nu se prea poate dovedi, dacă vedem că satele răzeșești sunt primele care încep să acționeze în vederea înființării lor. În satele boierești, cu clăcași, proprietarii ori arendașii lor aveau unele obligații de a întreține câte o școală pentru copiii locuitorilor. Numai că, sub diverse pretexte, stăpânii satelor nu-și onorau această nobilă însărcinare, fapt ce se poate demonstra prin câteva exemple. La
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vale, cum ar fi Tarnița, Dealu Perjului sau Satu Nou. Tarnița constituie un exemplu de așezare dublă, atât în lungul căii de comunicație, cât și a văii apelor. Cu toate că răzeșia a fost apărată cu dârzenie, în proprietățile domnești, mănăstirești și boierești s-au infiltrat destul de puternic cei lipsiți de pământ. În unele cazuri, denumirea satului a fost părăsită odată cu intrarea în stăpânirea altui proprietar, primind numele acestuia: Taula de la Tăuleanu, Oncești de la Oncescu. Sigur că până la aceste nume au existat altele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
viața agricultorului cuprindea două mari ramuri de drepturi și datorii social- culturale: una care se referea la cutumele, tradițiile și practicile agriculturii itinerante 1 și alta, care se referea la cea sedentară 2, ambele cu codicele lor senioriale 3 (domnești, boierești și mănăstirești) sau pravilele lor țărănești, relative la starea liberală sau aservită. În acest spirit de împrejurări, se organizează justiția la noi, din evul mediu, când instituțiile fundamentale ca și procedura judiciară erau preluate de primii ctitori de viață statală
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sediu pentru internatul copiilor ce frecventau școala de 7 ani Oncești, astăzi fiind local pentru școala primară și casa Gheorghe Ciuche care a fost sediu al G.A.C.-lui. Acest local se mai păstrează și astăzi, având înfățișarea unui conac boieresc, cu cerdac în fața casei, cu turnuri pe creasta acoperișului. O veche piatră funerară veghează mormântul unei femei stinsă la vârstă fragedă, în cimitirul satului Tarnița - Făgheni. Pe una dintre fețele acesteia este sculptată în relief o cruce. În partea de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pădurilor și al terenurilor înțelenite, asistând la procesul de poienire a pădurilor și micșorare a suprafețelor cu pășune. Totodată, a avut loc o accentuată eroziune a solurilor, peisajul schimbându-se radical. Prin reforma agrară din 1921, în comună nefiind moșii boierești, țăranii lipsiți de pământ au fost împroprietăriți. În satul Tarnița, pentru a acoperi lipsa de pământ, localnicii lucrau în dijmă la răzeșii din satele vecine, în special la cei din Antohești, Făgheni și Oțelești. În anul 1928, agricultura acestei zone
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
devenind teatrul confruntărilor dintre armatele austro-ungare și cele ruse, ceea ce a făcut ca mulți români bucovineni să ia drumul bejăniei spre Basarabia, Moldova, Muntenia și peste Carpații de Nord. Acești bejenari români, în grupuri mari, s-au așezat pe moșiile boierești și mănăstirești, care aveau nevoie de brațe de muncă. Astfel, în jurul anului 1784, s-a înființat satul de clăcași 1 Filipeni și m în aceiași perioadă și satele Slobozia, Stănișești precum și Tarnița, cu țărani veniți din zona Vatra Dornei, probabil
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu întreaga arhivă a acestuia, dar fusese probabil mai înainte publicat, după 275 original, de către profesorul Mihai Costăchescu . Ca și celelalte, actul era scris pe pergament, cu litere chirili ce, în limba slavonă veche și avea pecete domnească și peceți boierești atârnate, toate pierdute. A fost scris de uricariul Ion, iar mare logofăt era boierul Dobrul. Ultima dată acest uric a fost p ublicat tot în 1976 în Editura Academiei.” III. ...” Hotarnica Bârladului de la începutul lunii ianuarie a anului 1495, redactată
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Dacă s‐ar găsi și în alte județe câte un cercetător de sârguința și de priceperea domnului Virgil Cara ivan, poate că s‐ 307 ar reconstitui, în cele din urmă, procesul dramatic de sistematică cotropire a ocinelor răzășești, de către fețele boierești de pe vremuri. La lumina unor asemene a acte poate că exproprierea cea mare n‐ ar părea chiar atât de nedreaptă.” Observație la care redacția notează: „Asemenea reviste credem că vor apărea numai pentru anumite regiuni, cum e cazul cu revista
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
marile proiecte îl caută pe Ciurea călător pe la multe partide, care așteaptă laptele-n păsat (bine, și droguri), adică la crâ șmă, cu toate că la centru tot de 1 % se aude. Tace și bine face știind că poate cu o minciună boierească trec de granița nemțească! Prind 2-4 % ? PNG Pricăjiții Neamului Gigi, tare creștin și mai democrat, cu statut de SRL. Băieții nu prea sunt de-ai locului și vor să-i jefuiască de funcții pe ceilalți. Mai dau câte un ban
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
urmărind deplasarea armatei regale sau planurile ungurilor și ale moldovenilor 112. Evoluția politicii lui Ștefan din anii următori a fost însă comprimată neinteligibil, ajungându-se în grabă la anul 1470, când domnitorul îl anihila pe fugarul Petru Aron, odată cu "opoziția boierească" pe care adversarul său o susținuse. În viziunea autorilor, a fost momentul când Moldova "înregistra prima recunoaștere internațională pentru sine și pentru conducătorul ei politic"113. După un excurs asupra politicii de alianțe antiotomane, povestirea continua cu o țesătură de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]