1,819 matches
-
Ne vine Dreptatea"). Să ne oprim puțin asupra unui fragment din poezia lui A. Toma36. "Ne vine Dreptatea, ne vine, Destul cu scrâșniri și suspine, Nălțați grele frunți aplecate, Robaci din a muncii cetateMijește o rază de bine În muced bordei și-n uzine, Mijește, lucește, răzbateSimți soră? Simți frate?" Firește, întrebările adresate celor doi interlocutori imaginari sunt retorice, pentru că poetul continuă să le spună că dreptatea vine de la Soare- răsare și că în curând va veni momentul pentru a intra
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de vin/ Prin berării, și cafenele.// De orbitoare galantare/ De diamant, și de rubin.../ Și de averi orașu-i plin,/ Și ninge în orașul mare!...”4 ) în proză lucrurile sînt spuse ceva mai net: „Pentru cincizeci de bani o femeie din bordei bate-n geam...Vrea iubire...” („Pe maidan”). Vorbele sînt repetate ca într-un refren. Motivul pentru care se oferă atît de ieftin e sărăcia. însă, compus inteligent, finalul schiței deplasează accentul de pe necesitate pe dorință: „Pentru cincizeci de bani o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
geam...Vrea iubire...” („Pe maidan”). Vorbele sînt repetate ca într-un refren. Motivul pentru care se oferă atît de ieftin e sărăcia. însă, compus inteligent, finalul schiței deplasează accentul de pe necesitate pe dorință: „Pentru cincizeci de bani o femeie din bordei cîntă din drîmbă...Vrea iubire...” 5) Așteptarea o face visătoare. într-una din Bucățile de noapte, personajul are alura de „doamnă distinsă”. O trădează însă felul exaltat, patetic în care povestește o dramă sentimentală citită într-un ziar, ce lasă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
susținute din taxele vamale și din "cutia milelor". "Caliciile, breslele sociale aveau rolul de asanare a societății, a locului public. Ele depindeau direct de Biserică, dar erau autorizate de domnie. Funcționau din milă domnească, iar domnul asigura locația pentru construcția bordeielor și câțiva lei pe lună din vama domnească. Calicii erau colonizați de regulă în Ulița Mare, o intersecție a mai multor drumuri dintr-un sat, ca măsură de integrare socială, dar și de limitare a cerșetoriei, fie ea și profesionistă
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Iașul este azi, după un deceniu de mileniu al treilea, un oraș cenușiu, impracticabil din cauza gropilor, murdar, aglomerat și trist. Este un oraș unde monumentele sunt acoperite de cearșafuri, unde instituțiile, cu rare excepții, își desfășoară activitatea în hrube și bordeie de placaj, unde sunt dați afară, la restructurări care vizau administrația, cercetătorii, artiștii și oamenii de cultură, în locul funcționarilor din schemele umflate ale administrației locale. Este orașul unde cultura a devenit pretextul mincinos de onorabilitate pentru niște aleși locali care
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cultura Bratei din Transilvania , Costișa - Mănoaia - Botoșana - Hansca pentru Moldova . Evoluția lentă se observă în tipul de locuință și în inventarul descoperit, în principal ceramică. Pentru o lungă perioadă de timp, prelungită până în plină epocă feudală, predomină tipul de locuință bordei de suprafață și semiîngropat, locuințe din bârne lipite cu lut, așezate pe terase joase, de-a lungul cursurilor de apă . Pentru perioada secolelor VI - VII, nu poate fi stabilită o deosebire tranșantă între modul de organizare a vieții sociale de pe
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
nu este pur și simplu omul bătrân căruia îi datorăm respect, ci o întreagă instituție - oameni buni și bătrâni - , care a asigurat perpetuarea în timp a societății românești. În rândul cuvintelor arhetipale să mai amintim pe lângă vatră, țarină, că tun, bordei și pe argea, argele, care reflectă ideea de construcție, de dăinuire, termen trecut în hidronimie sub numele de Argeș, Argel, Argeluța, de pe văile cărora s-a procurat suprastructura din lemn a unei case - stâlpii și căpriorii, scheletul clădirii, cuvânt care
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
aveau locuințe de tip alungit și de suprafață și hotare a căror laturi nu depășeau 6-7 km în zonele cu locuire mai densă și 10-15 km unde era o slabă concentrare demografică. Oricât de modeste ar fi fost locuințele, colibe, bordeie semiîngropate, construite din lemn și pământ cu pereți împletiți din nuiele lipite cu lut, caracteristica principală a societății românești din secolele IX-XI și următoarele, până la întocmirea statelor românești, este viața așezată în locuințe care puteau fi mutate în cadrul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
populații decât autohtonilor. După descoperirile de la Spinoasa-Iași, Dănești-Vaslui, Prodana-Bârlad, Șendreni-Galați, s-a trecut la studiul sistematic al vestigiilor de tip Dridu târzii de pe teritoriul Moldovei. Corespunzător secolelor al X-lea și al XI-lea, tipul de locuință este dat de bordeie și semibordeie, care se diferențiază numai prin adâncimea la care erau construite: 0,60 m -1 m pentru bordeie și 0,35 - 0,45 m pentru semibordeie. Ambele de formă rectangulară, rotunjite la colțuri, aveau o structură din lemn pe
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
tip Dridu târzii de pe teritoriul Moldovei. Corespunzător secolelor al X-lea și al XI-lea, tipul de locuință este dat de bordeie și semibordeie, care se diferențiază numai prin adâncimea la care erau construite: 0,60 m -1 m pentru bordeie și 0,35 - 0,45 m pentru semibordeie. Ambele de formă rectangulară, rotunjite la colțuri, aveau o structură din lemn pe care se sprijinea acoperișul (în unele cazuri acesta era susținut și de un stâlp central), iar intrarea era în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
salvată prin reforma agrară radicală din 1921, a cărei aplicare a durat prea mult ca să nu aibă și efecte contrare. Cu toată radicalitatea reformei, multe familii țărănești au rămas fără pământ, constituind, pentru epoca contemporană, proletariatul agricol, având în proprietate bordeiul, casa și eventual, o mică grădină, statut social ce corespunde cu cel al cultivatorului de pământ al lui I. C. Filitti din sistemul feudal boieresc. Termenul folosit de I. C. Filitti pentru a desemna pe țăranul fără pământ, „cultivator” poate că s-
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
elevele lui, Otilia Voitinovici și pentru aceasta Își propune să se Întoarcă din drum. Din Întâmplare, ori purtat de o voință ocultă, Gavrilescu ajunge „la țigănci”, un loc suspect pentru bucureșteni. Intrat aici, trece printr-o serie de experiențe neașteptate. Bordeiul țigăncilor nu este o casă de plăceri, așa cum se credea, ci locul unor ritualuri ezoterice ( Înțelese numai de cei inițiați) a căror semnificații Îi scapă. Nu reușește să treacă probele la care este supus și drept urmare, este nevoit să rătăcească
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
care Îl aștepta „parcă ascunsă de mult pândindu-l”, iar baba, ca miticul Cerber, trăiește În afara timpului. Toate acestea nu sunt semne ale unei schimbări existențiale pentru Gavrilescu. El nu sesizează trecerea Într-un alt plan nici când pătrunde În bordei. Nici când este pus În fața probelor de cele trei fete: o țigancă, o grecoaică, o evreică - alte prezențe mitice, nu realizează schimbarea și acționează nehotărât, Încercând de fiecare dată să se refugieze În trecut (povestea cu Hildegard). Acțiunea continuă pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
grecoaică, o evreică - alte prezențe mitice, nu realizează schimbarea și acționează nehotărât, Încercând de fiecare dată să se refugieze În trecut (povestea cu Hildegard). Acțiunea continuă pe cele două planuri, gesturile și vorbele menținându-se În plan logic. Scenele din bordei au numeroase semnificații. Fetele simbolizează Parcele (zeițe romane ale destinului, Nona- Decuma- Marta), parcurgerea etapelor de către personaj semnifică ritul trecerii, probele-rituri ale inițierii. Episodul următor dezvoltă motivul labirintului, Întâlnit și În alte creații ale lui Mircea Eliade. Hora fetelor Înseamnă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
umbre mitologice: baba (Cerberul), vizitiul (luntrașul Charon), fetele (Parcele), după Eugen Simion. Nuvela prezintă asemănări cu basmul „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără moarte” din folclor. De altfel tema a mai fost valorificată În „Tinerețe fără tinerețe”, apărută În 1939. Bordeiul „țigăncilor” este o lume atemporală și aspațială, o ieșire din „profan” și intrarea Într-un teritoriu mitic. Eroul, după ce este marcat de eșecul primei sale iubiri, Își regăsește iubirea după mai multe Încercări, un fel de recuperare a paradisului pierdut
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
10-11-12), 1982, pp. 111-112. Jotuni, Maria, Un mort (nuvelă), traducere de Horia Oprișan, în "Vremea", an XV, nr. 695, 1943, p. 18. Kailas, Uuno, O analiză, traducere de Aino Palojärvi, în "Columna", nr. 16, nov. 2002, p. 30. Kailas, Uuno, Bordeiul meu și Poezie despre poezie, traducere de Aurel George Stino, în "Cetatea Moldovei", an III, nr. 7, 1 iulie 1942, p. 104. Kailas, Uuno, Străinul, traducere de Aino Palojärvi, în "Columna", nr. 17, mai 2003, p. 20. *** Kanteletar, traducere de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mai părăsească satele pentru munci care să le îngăduie o viață mai omenească. Puii de țărani să nu mai năzuiască spre lumina mare, cu superba năvală către școlile înalte. Ci să se înghesuie și să se asfixieze toți, acolo în bordeiele și dughenile cătunelor din vârsta pietrei. Orice acces către ideal, către o viață superioară - interzise cui nu se naște în burg. Adevăratului neam românesc i se aplică formula: înapoi la sate, unde e ținut ca într-un ghetto... Dar țăranul
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
de altă parte, ce înseamnă acum, la scara Chinei, un masacru ca acela din Piața Tien An Men? În Occident, s-a considerat că asta a fost o revoluție, dar e ca și cum ai spune că într-un sat, într-un bordei, cineva s-a revoltat. Iar după masacrul din Piața Tien An Men, care s-a petrecut în 1989, ce a mai fost? Nimic. Iar represiunea s-a retras în planul doi sau trei. De aceea vorbesc de un fel de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
b) "Boierule, acest prăpădit de om, venetic în satul nostru, n-ar mai avea parte de el! după ce ți-ai făcut pomană de i-ai dat un petec de loc, el tocmai lângă mine și-a ales să-și facă bordei! Una la mână. Bagă de seamă că, după ce e sărac, apoi e și cu nasul pe sus. Al doilea, groapa ce și-a făcut pentru bordei, după ce că e mare foarte, apoi n-a avut grije să o acopere peste noapte
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un petec de loc, el tocmai lângă mine și-a ales să-și facă bordei! Una la mână. Bagă de seamă că, după ce e sărac, apoi e și cu nasul pe sus. Al doilea, groapa ce și-a făcut pentru bordei, după ce că e mare foarte, apoi n-a avut grije să o acopere peste noapte cu ceva, numai ca să-mi facă mie pagubă, și mi-a căzut o vită într-însa de și-a rupt junghietura. Judecă d-ta acum, nu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
marile sărbători ale creștinătății. La loc de cinste se află sărbătoarea Paștelui. “Paștele este cea mai mare, mai însemnată, mai sfântă și mai îmbucurătoare sărbătoare de peste an, după spusa românilor de pretutindeni. De la casa celui mai mare bogat și până la bordeiul celui mai de pe urmă sărman se cunoaște apropierea acestei mari sărbători, căci în ajunul ei sunt toate acuma curățite și îndreptate, toate sunt unse și văruite, hainele zvântate și curate, bărbații bărbieriți și spălați, iar femeile lăute și chitite”, consemna
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Unii lingviști asociază albaneză grupului traco-ilir și armeana grupului traco-frigian. Traco-dacă (după unii și ilira) este considerată un substrat al limbii române (între 80 și 200 de cuvinte, unele comune cu albaneză: abur, amurg, baci, balaur, baliga, baltă, barza, băiat, bordei, brad, brînză, brîu, brusture, a (se) bucură, burtă, buza, căciulă, cătun, cioară, copac, copil, doina, fărîma, ghimpe, groapă, leurda, mal, mazăre, melc, mire, mînz, murg, rata, stejar, strugure, șopîrla, urda, vatra, viezure, zimbru etc.; hidronime: Argeș, Buzău, Mureș, Timiș; oronime
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și armele lui, mijloacele lui de comunicație pe pământ și pe apă, și o bună parte din obiceiurile, din viața lui sufletească, cu creația lui literară și artistică, sunt în legătură cu pădurea, au fost influențate de ea, poartă pecetea ei. De la bordeiele pe care le-am văzut în trecut la Baranca și prin păduri, pe unde am fost, la casele care erau construite numai din lemn și pământ, la Cetățuia de pe Dealul Bărăncii, care după părerea unor cercetători a fost o întăritură
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
situat la sud-est de iazul Calu Alb și care se cultivă cu cereale. Apare și în Dicționarul geografic al județului Dorohoi din 1891 sub denumirea de Dealul Higanului. Numele îi vine de la țiganul pus paznic de către boier și care avea bordeiul pe vârful acestui deal pentru a păzi moșia boierească. Dobreanu (La Dobreanu)-casă din centrul satului Lupeni în care o mare perioadă de timp a funcționat o cârciumă, având vânzător pe Calistru Dobreanu. Ezuț (La Iezuț) îteren arabil în partea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pădure în care făceau focul ca să se usuce pereții și ascundeau acolo cerealele, astupându-le apoi cu paie și cu brazde de pământ deasupra. Ghețărie (La Ghețărie) î teren situat în partea de nord a Dealului Crucii,unde existau niște bordeie săpate sub pământ, erau puse paie și se punea gheața scoasă din Calul Alb. Deasupra, ghețăria era acoperită cu mult stuf. Gârla Ghidului-gârlă formată de un pârâiaș ce izvorăște din Dealul Grâie și se varsă în iazul Calul Alb. Denumirea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]