1,233 matches
-
semenea case ale unor notabili colecționări, scriitori, compozitori și artiști. Orașul este casa a sute de librarii, biblioteci publice și asociații culturale (este numit uneori „Orașul cărților”), precum și a celei mai mari concentrații de teatre din America Latină. Are cunoscută Grădină Botanica și Zoo, cea mai mare număr de parcuri, precum și biserici și locuri de rugăciune care au o arhitectură apreciată. În fiecare Aprilie, orașul sărbătorește Festivalul Internațional de Carte din Buenos Aires, si este unul din cele top-cinci festivale de acest gen
Buenos Aires () [Corola-website/Science/297223_a_298552]
-
figura lui Rousseau este încă prezentă. Grădinile Charmettes sunt amenajate în stil francez și conțin o mare varietate de plante medicinale, legume și pomi fructiferi specifice secolului al XVIII-lea. Toate acestea amintesc de interesul manifestat de marele scriitor față de botanică. "Fântana Elefanților" - a fost realizată în 1838 de sculptorul Sappey, originar din Grenoble, pentru a aduce un omagiu generalului de Boigne (1751-1830) care și-a dobândit faima în India. Statuia reprezintă patru elefanți așezați în forma unei cruci de Savoia
Chambéry () [Corola-website/Science/297713_a_299042]
-
Broscărie, aflat la 5 km de oraș, oferă locuitorilor Șimleului și turiștilor un loc de scăldat și de pescuit. Jibou este unul din cele patru orașe ale județului și cuprinde satele Cuceu, Husia, Rona și Văr. Orașul deține o grădină botanica aflată pe fostul domeniu al nobilillor maghiari Wesselenyi. Băile Jibou este o mică stațiune care folosește efectele curative ale unui izvor cu apă minerală sărată, cu proprietăți asemănătoare acelora de la Băile Herculane. Cehu Silvaniei este cel de-al patrulea oraș
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
germană, științe naturale, gimnastică și caligrafie. În timpul său cabinetul de istorie și geografie avea 30 de hărți, cîteva globuri pământești, 25 de tablouri istorice, 12 planșe geografice, iar muzeul de științe naturale avea 33 de piese pentru zoologie, 152 pentru botanică, 327 de piese pentru mineralogie. A fost profesor la gimnaziul din Brad timp de 40 de ani, între 1884/85-1823/24, mult peste durata obișnuită de 30 de ani după care erau pensionați profesorii școlilor confesionale, membri ai „Fondului de
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
Botanica (din limba greacă, βοτάνη = "iarbă") este știința plantelor - o ramură clasică a biologiei care stă alături de alte ramuri clasice ca anatomia, histologia, biologia celulară, fiziologia și virologia, cât și de ramuri moderne ca: bioacustica, biochimia, biofizica, biogeografia și biomatematica. Până în
Botanică () [Corola-website/Science/298176_a_299505]
-
încrengătura, clasa, ordinul, familia, genul, specia. Pe lângă acestea au mai fost introduse în unele cazuri și unități sistematice intermediare, precum subîncrengătura, supraclasa etc. Denumirea speciilor de plante, ca și denumirea celorlalte specii de organisme, se face folosindu-se nomenclatura binară. Botanica se ocupă cu studiul plantelor din punct de vedere anatomic (anatomia plantelor), morfologic (morfologia plantelor), fiziologic (fiziologia plantelor), clasificare (taxonomia plantelor), originea și evoluția organismelor vegetale. Părintele acestei științe este considerat învățatul grec Teofrast (372 î.Hr.-287 î.Hr.), discipol al
Botanică () [Corola-website/Science/298176_a_299505]
-
sexuale la plante și Carl von Linné (1707-1778), genial botanist al secolului XVIII. Contribuții în cunoașterea plantelor au adus și învățați români precum stolnicul Constantin Cantacuzino (1650-1716), care a alcătuit cea mai veche hartă geobotanică românească, Dimitrie Brândză (1846-1895) fondatorul botanicii românești, Florian Porcius (1816-1906) unul dintre cei mai de seamă creatori ai terminologiei botanice românesti, Iuliu Prodan (1875-1959), marele ctitor al Florei României, Emanoil C. Teodorescu (1866-1949) întemeietorul școlii de algologie din România și Traian Săvulescu (1889-1963), fondatorul școlii românești
Botanică () [Corola-website/Science/298176_a_299505]
-
înscrie la "Facultatea de Teologie", la Christ College din Cambridge în 1828, cursuri pe care Darwin începe să le urmeze din luna ianuarie a acelui an. Această schimbare nu a fost pe placul lui Charles. Pe el îl interesa doar botanica și geologia, iar acestea nu aveau nimic în comun cu teologia. De aceea, în loc să frecventeze aceste cursuri, preferă călăria și vânătoarea. În cadrul cursurilor profesorului Grant, erau expuse teoria evoluționistă lui Lamarck privind moștenirea caracterelor dobândite, precum și ideile, cu aceeași tentă
Charles Darwin () [Corola-website/Science/297419_a_298748]
-
30. "Hore și chiuituri din Bucovina, adunate de... ", ediție îngrijită de Liviu Marian, Academia Română, Librăria "Socec" "et comp"., București, 1910, XIX+182 p. 31. "Istoria literaturii române din Bucovina", Fundația Culturală "Leca Morariu", Tipografia "ROF", Suceava, 2007, 78 p. 32. "Botanica poporană română", vol. I (A - F), ediție critică, introducere, repere biobibliografice, indice "Botanica", indice capitole publicate antum/postum, text stabilit, indice informatori și bibliografie de Aura Brădățan, Editura "Mușatinii", Suceava, 2008, 700 p. 33. "Botanica poporană română", vol. II (G
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
Academia Română, Librăria "Socec" "et comp"., București, 1910, XIX+182 p. 31. "Istoria literaturii române din Bucovina", Fundația Culturală "Leca Morariu", Tipografia "ROF", Suceava, 2007, 78 p. 32. "Botanica poporană română", vol. I (A - F), ediție critică, introducere, repere biobibliografice, indice "Botanica", indice capitole publicate antum/postum, text stabilit, indice informatori și bibliografie de Aura Brădățan, Editura "Mușatinii", Suceava, 2008, 700 p. 33. "Botanica poporană română", vol. II (G - P), ediție" "îngrijită de Aura Brădățan, cu un "Cuvânt înainte "de prof. univ.
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
Suceava, 2007, 78 p. 32. "Botanica poporană română", vol. I (A - F), ediție critică, introducere, repere biobibliografice, indice "Botanica", indice capitole publicate antum/postum, text stabilit, indice informatori și bibliografie de Aura Brădățan, Editura "Mușatinii", Suceava, 2008, 700 p. 33. "Botanica poporană română", vol. II (G - P), ediție" "îngrijită de Aura Brădățan, cu un "Cuvânt înainte "de prof. univ. dr. Ioan Opriș, Editura Academiei Române, Suceava, 2010, 712 p. 34. "Botanica poporană română", vol. III (P - Z), ediție îngrijită de Aura Brădățan
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
bibliografie de Aura Brădățan, Editura "Mușatinii", Suceava, 2008, 700 p. 33. "Botanica poporană română", vol. II (G - P), ediție" "îngrijită de Aura Brădățan, cu un "Cuvânt înainte "de prof. univ. dr. Ioan Opriș, Editura Academiei Române, Suceava, 2010, 712 p. 34. "Botanica poporană română", vol. III (P - Z), ediție îngrijită de Aura Brădățan, cu un "Cuvânt înainte" de prof. univ. dr. Dumitru Murariu, Editura Academiei Române, Suceava, 2010, 748 p. Ediții postume 35. "Păsările noastre și legendele lor", Editura "Socec et CO", Biblioteca
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
îngrijită de Iordan Datcu, Editura "Universal Dalsi", București, 2000, 252 p. 48. "Mitologie românească "(selecție din articole publicate de S. Fl. Marian în periodice), ediție îngrijită, cuvânt înainte și note de Antoaneta Olteanu, Editura "Paideia", București, 2000, 189 p. 49. "Botanică românească "(selecție din articole publicate de S. Fl. Marian în periodice), ediție îngrijită, cuvânt înainte și note de Antoaneta Olteanu, Editura "Paideia", București, 2000, 155 p. 50. "Sărbătorile la români. Studiu etnografic", I-II-III, ediție îngrijită de Iordan Datcu, Editura "Grai
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
și drumuri cu toate municipiile, orașele și centrele raionale și multe sate din republică, de asemenea cu centre urbane din România, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Belarus, Rusia și alte state. Din punct de vedere administrativ, este divizat în cinci sectoare: Centru, Botanica, Buiucani, Râșcani și Ciocana. Organul local al puterii de stat este Primăria municipiului (Consiliul municipal). Chișinăul este supranumit „Orașul din piatră albă”. Respectivul supranume provine din abundență clădirilor deschise la culoare, fiind construite din piatră albă de calcar. Printre altele
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
de recreere și agrement. La începutul anilor '50 în partea de sud-vest a orașului a fost amenajat Parcul Central de Cultură și Odihnă al Comsomolului Leninist și Lacul Comsomolului (astăzi ambele numite "Valea Morilor"). În parcurile din cartierele Rîșcani și Botanica, la Barieră Sculeni au fost construite cascade mici cu lacuri naturale. Carcasa verde a municipiului Chișinău este constituită din circa 220 specii și 55 varietăți de foioase și conifere, dintre care 168 specii de arbori, 97 arbuști și 10 liane
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
televiziune, lider de piață în România, sub denumirea Pro TV Chișinău, care va transmite programul de la București, cu buletine de știri locale zilnice în limbile română și rusă. În august 1999 din transmițătorul amplasat pe cea mai înaltă clădire din Botanica începe transmiterea canalului de limba rusă „TV 26”. La sfârșitul anului 2000 în Chișinău, și alte trei orașe moldovenești începe retransmiterea canalului rusesc de muzică Muz TV în format local Muz-TV Moldova. În prezent în Chișinău se recepționează terestru canalele
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
Alexandru Borza”" din Cluj-Napoca, a cărei istorie a fost legată de Universitatea Românească din capitala Transilvaniei și de prezența la început, în calitate de profesor, a lui Alexandru Borza. În anul 1872, odată cu fondarea Universității Franz Josef din Cluj, unicei catedre de botanică i s-a atașat o vastă grădină, organizată în parcul dăruit de contele Mikó Muzeului Național Ardelean, care urma să fie transformat în grădină botanică. O bogată colecție de arbori și arbuști formau fondul și începutul promițător al unei grădini
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
sunt dispuse patru lanterne de piatră, zona fiind amenajată cu plante aduse din Orientul Îndepărtat. De-a lungul timpului grădina a reușit să dezvolte relații de colaborare cu peste 450 de instituții similare din peste 80 de țări, în domeniul botanicii. Grădina a devenit unul dintre membrii fondatori ai Asociației Grădinilor Botanice din România, iar în incinta sa se află Institutul Botanic al Facultății de Biologie și Geologie, care cuprinde o serie de instituții culturale și științifice. Sub patronajul Grădinii Botanice
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
se răspândește în întreg imperiul. Agricultura nu mai este de subzistență, dobândind un caracter comercial. Avem de-a face chiar cu o abordare științifică a agriculturii, bazată pe trei elemente: Au fost întocmite numeroase enciclopedii având ca subiect agricultura și botanica în care se remarcă acuratețea descrierilor și a detaliilor. În perioada califatului asistăm la apariția a unei forme timpurii de capitalism și de piață liberă. Unii autori consideră perioada cuprinsă între secolele al VIII-lea și al XII-lea ca
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
de domeniul Literelor, a luat lecții de latină și greacă și a ajuns să fie o scriitoare desăvârșită. În plus, ea a luat și lecții de pian, de canto, de grădinărit (îi plăcea să aprofundeze cele mai ascunse mistere ale Botanicii). În 1847, când încă nu împlinise 17 ani, s-a înscris la Seminarul pentru domnișoare Mary Lyon din cadrul Mount Holyoke. În acest fel, familia ei a încercat să trezească în mintea tinerei fete, interesul pentru religie, însă niciodată nu a
Emily Dickinson () [Corola-website/Science/317689_a_319018]
-
cu Maria Ludovika de Austria-Este. Leopoldina a avut șansa să-l întâlnească pe Johann Wolfgang von Goethe în 1810 și 1812 atunci când a fost în Carlsbad cu mama sa vitregă. Printre pasiunile ei s-au inclus: științele naturale, în special botanica și mineralogia. Ea a fost formată în conformitate cu cele trei principii habsburgice: disciplină, pietate și simțul datoriei. Deși Maria Theresa de Neapole și Sicilia a fost mama ei naturală, Leopoldina întotdeauna a considerat-o pe Maria Ludovika d'Este, mama ei
Maria Leopoldina a Austriei () [Corola-website/Science/317777_a_319106]
-
singurul care guvernează domeniul." Calitățile personale ale lui Gustaf al VI-lea Adolf l-au făcut popular printre suedezi iar popularitatea a dus opinia publică în favoarea păstrării monarhiei. Regele a fost interesat de o gamă largă de domenii (arhitectură și botanica fiind totuși primele două) iar acest lucru l-a făcut respectat, la fel ca și natura sa informală și modestă. Monarhia a fost, totuși, subordonată într-un stat democratic. Competențele suplimentare ale monarhului au fost eliminate atunci când reforma constituțională în
Casa de Bernadotte () [Corola-website/Science/318131_a_319460]
-
stat democratic. Competențele suplimentare ale monarhului au fost eliminate atunci când reforma constituțională în Suedia a devenit completă în 1975. Gustaf al VI-lea Adolf a fost un arheolog pasionat și a fost admis de Academia britanică pentru munca sa în botanică în 1958. Gustaf al VI-lea Adolf a participat la expediții arheologice în China, Grecia, Corea și Italia și a fondat institutul suedez de la Roma. La 15 septembrie 1973, după decesul bunicului său, regele Gustaf al VI-lea, Carl Gustaf
Casa de Bernadotte () [Corola-website/Science/318131_a_319460]
-
Piatră Comarnicului (1519 m) numită și Piatră Șesul de la Comarnic, din cauza Platoului Comarnicului întins pe sute de metri în zona să somitală. Acesta se ridică precum o adevarată cetate deasupra localității Tulgheș . Puțin mai jos spre Tulgheș se gaseste rezervatia botanica Pietrele Roșii dominată de calcarele Piatrei Runcului (1215 m). Peste pârâul Prisecani care izvoreștede de sub Piatră Roșie (1508 m) aflată în zona în centrală, se vede Piatră Mocilor (1202 m). Spre Corbu peste pârâul Barasău, se zărește pe Batca Arsurilor
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
ediție a avut loc între 6-9 mai 1978. Simpozionul pe teme de floricultura și spații verzi a durat numai primele două zile, iar expoziția a fot deschisă pe parcursul celor 4 zile. Au fost prezentate 18 comunicări științifice din domeniul floriculturii, botanicii și spațiilor verzi. Logo-ul Simfoniei lalelelor a fost creat de designerul piteștean Dan Pavel. Creat în 2007 a făcut obiectul unei secțiuni a proiectului de masterat din cadrul Catedrei de design de la Universitatea Națională de Arte din București fiind prezentat
Simfonia Lalelelor () [Corola-website/Science/319157_a_320486]