2,481 matches
-
tei enormi cum n-am mai văzut nicăieri, în floare, tei cu floarea aurie. Alei de trestii bambu. Conifere de toate speciile. Câțiva ani înainte de războiul din 1877, turcii au devastat orașul și au distrus mare parte a acestei grădini botanice. Abhazienii nu se pot înțelege cu gruzinii decât în rusește. Au adoptat pentru literatura lor nouă buchile rusești. Înțeleg că înainte de revoluție n-au avut literatură scrisă. Pe această înălțime care domină orașul, se mai pot vedea ziduri ruinate, rămășițe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Rousseau-Vameșul, care ne-a lăsat pânze cu animale și plante exotice, întâlnite doar în savanele Africii, junglele Indiei sau pădurile Amazoniei, dar care niciodată n-a călcat pe meleaguri străine Franței, așezându-și șevaletul doar în Grădina Zoologică sau Grădina Botanică din Paris! Vizionari de geniu! Dacă Jules Vernes și Rousseau-Vameșul, precum și alții au fermecat și continuă să farmece generații de admiratori, Don Cristobal Colon face parte din categoria vizionarilor de geniu care au schimbat omenirea, descoperirile sale dublând, practic, suprafața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
mijloace. El devine de îndată "membru al Colegiului medical și al mai multor societăți literare, profesor al școlii de moșit" și "directorul Institutului de născare și de prunci părăsiți", cunoscut sub numele de Institutul Gregorian. Creează, în 1856, vestita Grădină botanică din Iași, pe speze proprii, și, tot în același an, întemeiază cu un capital personal însemnat "Asociația pentru încurajarea junimii române la învățătură în străinătate". În 1858, îl vedem deputat al Divanului Ad-hoc din Moldova, situându-se pe pozițiile înaintate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
foarte mare repartizat și posibilitățile reale ale medicului de a deservi acest teritoriu. Mihail Zotta a fost și un pionier al acțiunilor de valorificare a resurselor locale, inițiind cultivarea plantelor medicinale. În acest scop a elaborat un plan de cunoaștere botanică și farmaco-botanică a tezaurului nostru vegetal. Deși au jucat un rol mai redus din punct de vedere organizatoric și cultural, nu pot fi omiși nici medicii care au funcționat în prima parte a perioadei de care ne ocupăm, între 1775
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Secția de farmacie era o realitate, dar lipsurile erau foarte mari: nu existau laboratoare proprii, nu exista o bază materială tehnică etc. În același an, se cere ministerului bugetarea unor conferințe (în total 6 conferințe): fizică, chimie organică și analitică, botanică, toxicologie și chimie alimentară și chimie organică. Aceste conferințe nu s-au aprobat. Cursurile Secției de farmacie au continuat și în 1922, când existau următoarele discipline și următorii profesori: Anul I: Botanică profesor A. Popovici; Zoologie profesor I. Borcea ; Mineralogie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ani scurși Între evenimentele amintite, mediul s’a redus puțin, devenind favorabil toporașilor. E, desigur, o excepție, pe placul locuitorilor Copoului, ce confirmă regula oxidării generale a mediului, datorată poate apariției Între timp a oazei de natură ce este Grădina Botanică sau, poate o compensare, printr’un mecanism ascuns, a oxidării (a se Înțelege poluării) datorate suprapopulării altor cartiere ale Iașilor. “Radiosfera”, 19 decembrie 1994, ora 10,50 14. Rânduri despre un prieten Motivația intervenției de astăzi e poate banală pentru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
un motan și acela negru. Numai că termenul “vagabond”, adică fără relație cu omul și societatea acestuia, nu se poate aplica la pisică: ea e independentă, chiar dacă e de casă, fiind asemenea hulubilor din Piața Unirii, a veverițelor din Grădina Botanică ori a vrăbiilor de peste tot. Duce o viață discretă și nu se dă la om. Ca și câinii cu prieten sau, dacă vreți, cu stăpân. Deci, comunitatea umană este asaltată de indivizi străini ei, câinii vagabonzi care, ca și microbii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care arată oricum mai frumos În natură decât pe tarabă. Nu le cumpărați, oameni buni, cei ce iubiți natura; doar așa poate fi frânată această barbarie. Mai bine e să le admirăm la ele acasă, În natură ori la Grădina Botanică. Și o sugestie, sper bine Înțeleasă, pentru Agenția de protecție a mediului: delictele ecologice se pot descoperi și În piață și nu sunt dintre cele minore, deși acoperite de masca frumosului. “Radiosfera”, 20 mai 1996, ora 11,38 82. Drumul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
animalul -, respectiv dreapta - planta -, nu dețin hegemonia simultan, ci alternativ, pentru conservarea stării mediului, respectiv a infrastructurii sociale, cel puțin În aparență. Oare așa să fie și În realitate? Și așa, vă relatez istoria unui experiment din iazul de la Grădina botanică din Iași. Aparența... Dacă aș fi oprit experimentul după o săptămână, nu vedeam decât o linie. Dar am mai așteptat. Și am aflat, după două-trei săptămâni, că acea linie devine doar o parte a unei sinusoide, unei oscilații. Mai așteptând
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și ea subordonată intereselor economice, ca tot ce mișcă în lumea asta, este însă impresionant să vezi Zone și Parcuri Naționale de Protecție pentru apărarea unor specii de animale și de păsări amenințate de dispariție. Chiar și Grădinile Zoologice și Botanice din Germania se ocupă cu primirea, îngrijirea și vindecarea animalelor bolnave, orfane, rătăcite sau accidentate. Peste șosele și autostrăzi sunt construite din loc în loc, un fel de poduri largi, acoperite de vegetație, menite să permită trecerea animalelor peste aceste șosele
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
fiul meu așa cum citeam În copilă ria mea pe afișele Circului Sidoli: ca pe un „cal dresat În liber tate“, nimerind băiatul, după câteva dibuieli foarte la min tea omului când e vorba să-ți descoperi adevărata ta vocație, În... botanică! - pe care a făcut-o mai Întâi din simplă plăcere copi lărească, adunând flori, „iubitele“ lui, cum le numea, și, mai apoi, din curiozitate, iar până la urmă din interes științific - co res punzând, de-a lungul acestor căi, firii sale
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lenei de a cugeta a birourilor militare, care Îi recomandaseră, Într-o faimoasă circulară a Marelui Cartier General din Iași, să-și hrănească miile de cai de la coloană cu rămurele și flori de vâsc (viscum album, cum preciza, pe limba botanicilor, circulara văzută și citită de mine)! Fire, apoi, de rumân dârz și bârzoit și, unde mai pui, antidinastic, ca un ecou Întârziat al campaniilor de presă din vremea copilăriei mele duse de Alexandru Beldiman, Întemeietorul ziarului Adevărul, În care vedeam
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
anul 1966, tabăra profesorilor de stiinte naturale Iași - Suceava ca membru în Comisia Județeană pentru ocrotirea naturii. A participat la conferințele naționale de la Suceava și Sinaia. În colaborare cu profesorul Traian Percec, a fost premiat pentru un album cu plânse botanice. Au rămas în manuscris mai multe lucari: „Serbările de la Putna din 1871 și 1926", Monagrafia comunei Tereblecea, „Spațiile verzi din orașul Rădăuți”, „Corelații în predarea științelor biologice”, „Emil Racoviță”, și altele. La Rădăuți, ca o continuare a activității artistice de la
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93282]
-
capoate de finet la care se redusese mândrețea sa de garderobă, am început să-i tai șiragurile de mărgele și să le împrăștii boabă cu boabă pe la cunoștințe, în schimbul unor favoruri. De la Sanda împrumutam haine duminica, când ieșeam la Gradina Botanică cu toate fetele de ștabi din clasă. Ne înțelegeam extrem de bine, erau prietenele mele adevărate, însă știam că, fără uniformă, originile mele modeste ar fi devenit vizibile, incomodând astfel consolidarea camaraderiei noastre. Preferam așadar să sacrific bijuteriile mamei și să
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
pubertății, am devenit un timid cu complexe de inferioritate în fața fetelor. În perioada copilăriei, împreună cu alți copii, aveam obiceiul să ne jucăm pe un deal din apropiere, acolo unde atunci soldații mai făceau și instrucție, pe actualul amplasament al Grădinii Botanice din Iași. A fost o întâmplare în acea perioadă, care m-a marcat. În curte se mai întâmpla să intre și găinile vecinilor și atunci mai aruncam cu pietre să le alungăm. La un moment dat intră un cocoș arătos
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
pisi cile, se pare, le fac foarte bine cardiacilor. Despre Sally și Tom nu am chef să povestesc acum. (Sally era o tritoniță uriașă, de vreo 30 de cm, pe care au prins-o niște copii în lacul din Grădina Botanică ; am luat-o - de fapt, am cumpărat-o de la ei - am dus-o acasă, unde am ținut-o, vreun an și ceva, într-un „acvaterariu“ ; o mai și scoteam, din cînd în cînd, de-acolo și o puneam să meargă
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
am ținut-o, vreun an și ceva, într-un „acvaterariu“ ; o mai și scoteam, din cînd în cînd, de-acolo și o puneam să meargă pe noi ; în cele din urmă, i-am dat drumul înapoi, în lacul din Grădina Botanică. Tom era un triton de vreo cinci centimetri, pe care l-am cumpărat din Obor, cînd am crezut că Sally e în călduri ; bineînțeles că nu au fost fericiți împreună : Sally îl urmărea tot timpul prin acvariu, iar el fugea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și de opinii ne remontează și ne oferă clipe de confort intelectual și o stare psihică de bine”, scria în același loc profesorul, evocând anii și întâmplările mult mai apropiate. Când, după ani, ajunși ditamai pensionarii, ne reîntâlneam la Grădina Botanică din Iași unde, pe câte o bancă, odihnindu-ne, „stimulați de aerul curat, de frumosul armonios din jur, de ciripitul păsărelelor”, reluam de fiecare dată tradiția cenaclistă care avea să se amplifice în cărțile noastre. Pe o astfel de bancă
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Facultății de Mecanică Iași, a fost instalat, în anul 2000, în fața clădirii Facultății de Electrotehnică, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi“ Iași. Ultima sa creație existentă la Iași este bustul în bronz al distinsului botanist, prof. dr. Constantin Petrescu, amplasat în fața Grădinii Botanice din Iași. Ca o recunoaștere meritorie a activității sale, Gabriela Manole-Adoc a fost nominalizată în Lexiconul Universal al Artiștilor Plastici„din toate timpurile și popoarele“, vol. I, Leipzig (1983). A fost distinsă cu Medalia de Aur a Academiei Internaționale de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
personalitate de marcă a învățământului biologic ieșean, a geneticii românești. S-a născut la 27 iulie 1941, în comuna Soveja, județul Vrancea, unde a urmat școala generală. A absolvit Liceul „Ioan Slavici“ din Panciu (1959) și Facultatea de Biologie, secția Botanică, din cadrul Universității „Al.I. Cuza“ din Iași (1964). După absolvirea facultății a lucrat în cadrul acesteia, la catedra de Fiziologie-Biologie Generală Genetică ca preparator (1964) și asistent (1965-1969). Între 1969-1985 a lucrat la Stațiunea de cercetări „Stejarul“Pângărați, județul Neamț, ca
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Premiul și Medalia „Opera Omnia“, acordat de Ministerul Educației și Cercetării, Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior, 2006; membru de onoare al Forumului Inventatorilor Români, 2006; Diplomă de Onoare acordată de Universitatea „Al.I. Cuza“ Iași și Grădina Botanică Iași, cu ocazia aniversării a 150 de ani de existență (2006). A fost membru al Academiei din Republica Moldova, nominalizat în Longman Who’s Who in Science, din 1974; inclus în ABI - Five Thousand Personalities of the World, second edition; inclus
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Universitatea „Al.I. Cuza“ Iași, tot la disciplina de Botanică Sistematică. De la 1 octombrie 1961, în calitate de șef de lucrări a preluat orele de botanică de la secția de Farmacie recent înființată în cadrul Institutului de Medicină și Farmacie Iași, devenind șeful disciplinei Botanică Farmaceutică. Prof. univ. dr. Constantin Bârcă a abordat diverse domenii de botanică: Botanică Sistematică, Geobotanică, Fitogeografie, Ocrotirea Naturii, Metodologie și Botanică Sistematică. A participat la numeroase consfătuiri și congrese științifice de prestigiu din domeniul botanicii medicale, din țară și străinătate
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Bulgaria, Turcia). A efectuat stagii de documentare și schimburi de experiență în fostele RDG și URSS. A fost membru în Societatea de Biologie din România, Societatea de Farmacie din România (1961), Uniunea Medicală Balcanică și în Consiliul Științific al Grădinii Botanice din Iași. Din 1987 a fost membru corespondent al Academiei Internaționale de Peisagistică din Roma. Prof. univ. dr. Constantin Bârcă a fost membru fondator al Societății Române de Istoria Farmaciei, iar în perioada 1957-1965, secretar științific al Filialei Iași a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
didactică a îmbinat-o armonios cu cercetarea științifică, concretizată într-un număr de peste 80 de lucrări originale, publicate în reviste de specialitate. A adus contribuții originale în următoarele direcții ale biologiei vegetale: istoricul cercetărilor de botanică în România (evoluția terminologiei botanice românești); sistematica și edologia unor alge diatomee din mai multe lacuri din Moldova; morfologia și corologia unor plante decorative și efectul alergogen al problemei de la diferite specii de plante spontane și cultivate; morfologia și anatomia unor specii de dicotiledonate și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
4, 1988. 355. Petre Ispirescu, Legende sau basmele românilor, Editura Facla, Timișoara, 1984 (prima ediție, 1882). 356. Evreii din România Între anii 1940-1944, vol. I, Legislația antievreiască, alcătuit de Lya Benjamin, Editura Hasefer, București, 1993. 357. Teresia B. Tătaru, Terminologia botanică creștină la poporul român. Studiu etnobotanic, Augsburg, 1993. 358. Gheorghe Pavelescu, „Cercetări folklorice În sudul județului Bihor”, În Anuarul Arhivei de Folklor, Academia Română, vol. VII, 1945. 359. Tudor Mateescu, „Evreii din orașul Silistra În timpul stăpânirii otomane”, În Studia et Acta
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]