3,756 matches
-
în sensul acelor de ceasornic perpetuum mobile în rotire de aștri scrâșnete interioare la atingere între spate dealuri lungi fire de păr pe ceafă se strâng ceară de albine culcuș șaua umerilor nu las nimic frigului acoperindu-ți spatele până-n brâu omoplații supuși rozelor fragede crăpate drese din busuioc sau frunză de salcie și mă scutur să-și lase pe tine întreagă aroma grădina din mijlocul verii sunt altoi tai ochiuri lăstari lângă tine să crească de la mijloc în jos și
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
-mi iau zborul, iar lanțurile-apasă, Apoi își pierde calea divinul ei contur. Sunt plumbuit în mine că într-o pușcărie, Sunt condamnat la flăcări din zori până-n apus, Mă arde rău puștiul în care-a stat Ilie Și-mi putrezește brâul de Ieremia pus. Departe e aproape și-aproape e departe, Atunci e-acum și iată, acum, este atunci, Nici viața nu există, cum să existe moarte? Iar timpul e-o minciună cu suferințe lungi. Referință Bibliografica: Iar timpul e-o
IAR TIMPUL E-O MINCIUNĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374150_a_375479]
-
lutul tresare, văzduhul cu vuiet aduce chemare, de tunet răsună adâncuri de mare, ca doina. Mioara pietrdută, în suflet ascunsă, copil de furtună, în ceruri e plânsă, așteaptă ea baciul, la poale de stână, ca dorul. Din culme de munte, brâie de pace se întind peste lume, când ceru-și desface porți, să primească mioara în pășune, ca Domnul. Referință Bibliografică: Furtună / Camelia Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1956, Anul VI, 09 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
FURTUNĂ de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375356_a_376685]
-
Menestrel de insomnie, Solfegii cresc grădina mea. Salcâmi cu urmă de ciorchini, Fost-au miri în altă vreme, Tăcuți, ei, martori de destin, Știu că vara o să-i cheme. Măceș și maci și verde grâu, Floarea-miresii uscățind, Ogorul înflorit la brâu, Pământul, seva lui mustind. Parfum de soc și ape moi, Spumă de nori cerul ară, Clipește-n tină și noroi Geana zorilor de vară. Referință Bibliografică: MAI DE VARĂ / Camelia Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1971, Anul VI
MAI DE VARĂ de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375358_a_376687]
-
realizarea unui modern sistem de încălzire, amenajându-se în spatele lăcașului de cult anexa pentru centrala termică. În anul 2010 s-a realizat izolația cu polistiren necesară pereților Bisericii și s-a tencuit exteriorul Bisericii în tehnica terasit, iar ocnițele și brîul decorativ realizate de jur - înprejurul Bisericii, reprezintă elementele distincte ale arhitecturii exterioare. Pentru a pune în evidență edificiul pe timp de noapte s-a montat un sistem de iluminat prin proiectoare electrice, și în interior, spațiul liturgic, a fost dotat
DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN BADON... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375352_a_376681]
-
nu poate să plece din zorii zilei spre soarele de amiază, dacă nu are încredere în el însuși. Lioara: Nu înțeleg. Adam: Trebuie să te cunoști pe tine, ca să poți înțelege mai târziu limajul stelelor. Lioara: Bunica mea avea un brâu din șapte împletituri. Le-am numărat. Erau șapte ca zilele săptămânii, zilele creației. Am întrebat-o ce simbolizează brâul ei și mi-a răspuns că fiecare împletitură e un drum, în total șapte drumuri ale omului în viață. Adam: La
LIMBAJUL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375421_a_376750]
-
Nu înțeleg. Adam: Trebuie să te cunoști pe tine, ca să poți înțelege mai târziu limajul stelelor. Lioara: Bunica mea avea un brâu din șapte împletituri. Le-am numărat. Erau șapte ca zilele săptămânii, zilele creației. Am întrebat-o ce simbolizează brâul ei și mi-a răspuns că fiecare împletitură e un drum, în total șapte drumuri ale omului în viață. Adam: La șapte luni se pote naște om din pântecele mamei, nu e nevoie să aștepte până la ceasul al nouălea. Lioara
LIMBAJUL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375421_a_376750]
-
că fiecare împletitură e un drum, în total șapte drumuri ale omului în viață. Adam: La șapte luni se pote naște om din pântecele mamei, nu e nevoie să aștepte până la ceasul al nouălea. Lioara: Pe catrințele ce cădeau pe sub brâul cu șapte drumuri erau cusute flori de castan, frunze de castan și castane, semn că toamna, bătrânețea, vestul a venit și fructele castanului devin hrană pentru iarnă. Adam: Toate vorbesc de iarnă. Lioara: Și stelele? Adam: Mai cu seamă stelele
LIMBAJUL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375421_a_376750]
-
fi putut să spună? Nu știa numele iubitei lui, cu toate că simțea să aceasta nu era făptură omenească obișnuită. Fata îl sărută de rămas bun pe ochi, ca de obicei, iar fiul minerului plecă către casă cu punga atârnând greu la brâu. Nu văzu în drumul său pe nici una dintre frumoasele fete care se străduiau ca de obicei să-i țină calea dintr-o parte în alta a satului și nici nu simți lipsa tatălui său decât atunci când se lăsă noaptea și
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
îi zbură paloșul din mână. Suflă zmeul dintr-un cap și un vânt puternic o pironi de un copac, suflă din al doilea cap și mii de crengi se închiseră peste brațele și picioarele ei, iar ierburile o înghițiră până la brâu. Până aici mi-a fost, își zise Voichița. Zmeul își apropie toate cele zece capete de ea și îi șuieră. - Ai să rămâi aici până vine tatăl tău după tine, iar eu am să îl aștept ca să ne încheiem socotelile
ZMEUL CEL CU ZECE CAPETE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375408_a_376737]
-
și cum, Baba-Cloanța acceptă să o ajute cu o singură condiție, după ce avea să fie recunoscută ca prințesă, nepoata ei trebuia să se întoarcă împreună cu ea în ținutul vrăjitoarelor. Cora acceptă de voie de nevoie, iar Baba-Cloanța își scoase de la brâu globul magic peste care picură trei boabe de rouă. Ca într-o oglindă, în glob se văzu imediat că Inelul Vieții era chiar sub patul reginei, într-un colț acoperit cu pânze de păianjeni. Pesemne că îi căzuse cândva de pe
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
alegorii...mi-e teamă! Am vrut s-o rup la fugă desculță, prin zăpadă Cuvinte grele m-au ajuns, ca pietrele de râu Mă țin s-ajung departe, versetele-ți sunt nadă Centura mea de castitate, cu nouă chei la brâu... Am vrut să mă retrag apoi, după un nor de ploaie Ca să m-absolv de vină, să mi se spele viciul Dar mintea mi-e fixată, cuvântul tău o-ndoaie Nu știu cât pot să mai îndur, de frumuseți, supliciul.... Antonela Stoica
SUPLICIU de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375503_a_376832]
-
2015 Toate Articolele Autorului Rug ți-e trupul, îmbrăcată În veșmântul tău de nuri! Jarul fer(m)ecatei guri Cheamă, arde și îmbată. Și-n contururi incitante, Pudibonde reliefuri, Feciorelnice fiefuri, Adânciri halucinante. Toate-n tine cufundate, Părul unduind spre brâu, Norocosule Părâu, Toate, ție ți-au fost date! Cu răcoarea lor hulpavă, Pe sâni, brațe și pe pântec Undele îngână cântec Oglindirilor din slavă. Fața apei se'nfioară, În adânc, adânc se trece ... Arde'n vintre apa rece, Dăruirea-ți
RUG ŢI-E TRUPUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371910_a_373239]
-
Armonicii" din Peceneaga este o formație veche, de români, înființată în 1957, singura din țară care cântă numai la armonici moștenite din străbuni. Membrii ansamblului sunt îmbrăcați în costume specifice zonei nord-dobrogene: pantaloni albi, cămașă albă, din in, cu imprimeuri, brâu roșu, ilic alb, cu modele din piele aplicate. Au interpretat dansuri tradiționale din satul Peceneaga: „Stânga”, „Floricica”, „Țânțărașul”, „Mușamaua”, „Lanseta”, „Cadâneasca”, „Trăncănăul”, „Hora în două părți”, „Brâul numai de bărbați.” Au ca obiectiv achiziționarea de armonici noi. Formația "Juraveli" (Cocor
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
în costume specifice zonei nord-dobrogene: pantaloni albi, cămașă albă, din in, cu imprimeuri, brâu roșu, ilic alb, cu modele din piele aplicate. Au interpretat dansuri tradiționale din satul Peceneaga: „Stânga”, „Floricica”, „Țânțărașul”, „Mușamaua”, „Lanseta”, „Cadâneasca”, „Trăncănăul”, „Hora în două părți”, „Brâul numai de bărbați.” Au ca obiectiv achiziționarea de armonici noi. Formația "Juraveli" (Cocor) din Jurilovca este alcătuită din 15 membri de vârste diferite, de la 10 la 60 de ani. Au ca scop dobândirea terapiei prin muzică și evidențierea fondului folcloric
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
numită lenta și pe care sunt obligate să o poarte duminica la biserică. La gât femeile au manist (mărgele) și în mână flutură casinca, o batistă de culoare albă, brodată. Costumul bărbătesc este alcătuit din cămașă (rubașcă) albastră, legată la brâu cu pois (cordon), pantaloni. Interpretează cântece de dragoste, de război, despre lumea apelor și cea vegetală, : „Katiușa”, „Katerina” (Caterina), „Vinovata lia” (Vinovată sunt eu), „Acația” (Salcâmul), „Tihâi Dunai” (Dunăre liniștită), „Kak Do Dorâm” (După Don), cântec căzăcesc. În arhicunosctul cântec
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
zi. A doua zi se așchiază (se desface în două) și începe lucrul pe calapod. Din realizările proprii la Festivalul de la Muzeul Țăranului Român expun: rogojini, coșuri de piață, coșulețe de pâine, cutiuțe, sticle și pahare îmbrăcate, vaze de flori, brâuri, poșete, pălării. Centrul de Creație Brăila expune țesături realizate de Lascu Rădița și Iancu Steluța. Acestea țes în război pânză limpede „simplă” și chiriachie „năvădită din fire diferite”, din care confecționează ștergare de diferite mărimi și utilități, trăistuțe, chindeu „ștergar
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
ducea în sărăcie, De pe-o zi pe alta, traiul. În căsuța bătrânească, Dar curată ca o floare, Fata noastră-avea să crească Tare mândră-ntre fecioare. Vezi pe ia ei cusute Negre și albastre fire, Pletele-i ascund, tăcute, Mijlocelu-n brâu, subțire. Când duminica la horă Se-ndrepta unduitoare, Și-o doreau cu toții noră Fiii-ndată să-și însoare. Fata ochii și-e ferește, Ura lor să nu atragă, Pe ascuns unul iubește Și ea lui îi este dragă. La chindii
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
cu untură de urs, să nu facă păduchi. Nici pielea n-o mânca și se simțea bine după ce se ungea. După multă așteptare, în broasca ușii se auzi din nou răsucindu-se cheia. Jandarmul gradat pătrunse înăuntru, având agățat la brâu, pe centură, pistolul în toc și în mână o sacoșă bine burdușită. Se uită la fata care-l aștepta, îi zâmbi și simți în nas mirosul discret de apă de colonie. - Cum a fost? Cred că te-ai plictisit singură
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” DEPORTAREA ȚIGANILOR ÎN TRANSNISTRIA, ANUL 1942 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372292_a_373621]
-
clasice (nai, fluier, clarinet... ) și neconvenționale și care este supranumit și omul orchestră. El a fost acompaniat la acordeon de maestrul Valerică Zorzon. Seara s-a încheiat cu o horă și o degustare de patiserie românească - delicioasele plăcinte poale’n brâu și cozonaci. Românii prezenți la eveniment au venit îmbrăcați în ii și costume populare tradiționale. Televiziunea română TVR a fost și ea prezentă! Felicitări membrilor Alianței Românilor din Cipru, elevilor și profesorilor Școlii Românești, membrilor Ambasadei României și invitaților din
FESTIVALUL IEI ROMÂNEŞTI LA NICOSIA de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372403_a_373732]
-
ori praguri și grinzi întărite cu drugi de lemn. Avea la el două lămpi de rezervă și două torțe cu bitum dintre care una era aprinsă. În spate avea prins un sac cu două baiere și o centură legată la brâu. Înlăuntrul acestui bagaj se afla aurul său, care avea să-i redea o viață nouă, după cum își imagina el. Încărcătura era destul de mică ca volum însă grea chiar și pentru un om bine făcut ca Baraba. Cineva îi făcuse și
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
cizme până aproape de genunchi, model ardelenesc, de unde ne e obârșia. Nicu venise aproape în zorii zilei de luni de la han, unde avea o misiune destul de grea. Să le cânte băieților și fetelor din clarinetul său, din fluier sau caval, sârbe, brâuri ca pe la noi, după care ei să încingă jocul. Pe marginea salonului, pe scaune de diferite modele, aduse de acasă, mai ales taburete, stăteau țeapăne, nemișcate, mamele care însoțeau fetele proaspăt scoase la horă, cum era obiceiul satului. Feciorul venea
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
reușea să cuprindă totul, tocmea oameni cu ziua, mai ales feciori și fete. În pauze, Nicu acorda instrumentul, îl ducea spre buzele înzestrate de Dumnezeu cu perfecțiune și cânta o doină, sau o baladă, după care o sârbă sau un brâu, de se încingea, pentru puțin timp, jocul odihnitor, încât munca ce urma părea o glumă. Bun băiat, Nicu, vestit în nouă sate de pe cele trei văi, ale Doamnei, Bratiei și Vâlsanului. Respectat de copii, de tineri și de bătrâni pentru
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
o puteai observa pe hârtia pe care mi-o întinsese să văd: nu vreau să desenez prostii, cele femeiești nu difereau prea mult. Pantalonii pe care îi purtam erau albi și drepți. Era o îmbrăcăminte foarte lejeră. R: Dar la brâu cu ce vă încingeați? M.V.: La brâu ne prindeam betea (corect: beteală), care era din catifea neagră, cusută cu mărgele de diferite culori, prinse într-o ață tare, specială, să nu se poată rupe ușor. Mărgelele erau de formă cilindrică
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
mi-o întinsese să văd: nu vreau să desenez prostii, cele femeiești nu difereau prea mult. Pantalonii pe care îi purtam erau albi și drepți. Era o îmbrăcăminte foarte lejeră. R: Dar la brâu cu ce vă încingeați? M.V.: La brâu ne prindeam betea (corect: beteală), care era din catifea neagră, cusută cu mărgele de diferite culori, prinse într-o ață tare, specială, să nu se poată rupe ușor. Mărgelele erau de formă cilindrică și, în general, predomina culoarea roșie. Dar
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]