2,230 matches
-
mai atingă niciodată de fetele lui și să-și spele vina într-un fel. Le-a cumpărat Adei și tuturor fiicelor lui - chiar și Zilpei și Bilhei, pe care le-a recunoscut astfel pentru prima și singura dată ca rude - brățări de aur. Și a adus acasă o splendidă statuie a zeiței Așera - înaltă cam cât Bilha - făcută de cel mai bun ceramist pe care l-a găsit. Femeile au dus-o sus pe bamah, locul cel mai înalt de pe deal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
la fântâna unde se cunoscuseră și i-a dat un inel cu lapislazuli pe care ea l-a purtat apoi până în ziua morții. A găsit-o pe Lea scărmănând lâna și fără să scoată o vorbă i-a dat trei brățări meșteșugite de aur. Zilpei i-a dăruit un vas cu forma zeiței Anath, care-și turna vin printre cei doi sâni. A pus o traistă cu sare la picioarele umflate ale Adei. Și-a amintit chiar și de Bilha și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
care compun viața femeii mature. La apusul soarelui, în prima zi cu lună nouă, când toate femeile au început să sângereze, au pictat cu henna unghiile și tălpile Rahelei. I-au vopsit pleoapele cu galben și i-au adus toate brățările, pietrele prețioase, bijuteriile pe care le-au găsit, i-au împodobit gleznele, degetele și încheieturile mâinilor. I-au pus pe cap vălul cu broderia cea mai fină și au condus-o în cortul roșu. Au înălțat imnuri zeițelor, Innanei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
au plâns-o. Lea i-a spălat mâinile și fața. Zilpa i-a pieptănat părul. Rahela a îmbrăcat-o în cea mai frumoasă tunică pe care o aveau, iar Bilha i-a împodobit brațele veștede cu cele câteva inele și brățări pe care le avea. Împreună i-au încrucișat brațele și i-au îndoit genunchii, așa încât să arate ca un copil în somn. I-au șoptit dorințe în urechi ca ea să le poată duce de cealaltă parte a luminii, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
despre viață și moarte, Rahela aducea ierburi noi pentru condimentarea legumelor, flacoane cu unguente care vindecau rănile și tot felul de leacuri ciudate pentru sterilitatea ei, leacuri care toate dădeau greș. De multe ori, Rahela se întorcea cu câte o brățară, o cupă sau un ghem de lână - daruri de mulțumire pentru ajutorul ei la vreo naștere. Acea frumusețe sălbatică devenise o vindecătoare blândă, în serviciul mamelor. Plângea la fiecare naștere, la cele ușoare, fericite, ca și la cele care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
avea dreptul la ritualurile unei soții cu zestre, dar îi lipseau totuși. - Iacob a fost blând, își amintea Bilha. A crezut că plâng de frică și m-a luat în brațe ca pe un copil și mi-a dăruit o brățară din lână. Era un fleac. Nu era dintr-un metal prețios sau din fildeș, ceva de valoare. Era doar o brățară făcută din resturi de lână, prostioarele acelea pe care le împletesc păstorii când n-au ce face, când stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
că plâng de frică și m-a luat în brațe ca pe un copil și mi-a dăruit o brățară din lână. Era un fleac. Nu era dintr-un metal prețios sau din fildeș, ceva de valoare. Era doar o brățară făcută din resturi de lână, prostioarele acelea pe care le împletesc păstorii când n-au ce face, când stau la umbra unui copac în căldura de peste zi, din smocuri de lână agățate în mărăcini sau rămase pe jos. Iacob adunase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
nimic, dar cearcănele și vânătăile vorbeau singure. Cam de-o vârstă cu Lea, Ruti se topea cu fiecare zi care trecea. După ce i-a născut fii, Laban s-a purtat bine cu ea, ba chiar țapul zgârcit i-a cumpărat brățări ca să-i împodobească gleznele și mâinile. Dar când n-a mai rămas însărcinată, a început s-o bată și s-o facă în toate felurile, cu niște cuvinte pe care mamele mele nici nu voiau să le spună în fața mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
au mers umăr la umăr, capul ei aproape îl atingea pe al lui în timp ce-i spunea despre răscumpărarea pe care probabil o avea de plătit și pe care ea avea să o strângă de la celelalte neveste: miere și mirodenii, câteva brățări de cupru aurit, o bucată de in și trei de lână. El asculta tăcut și dădea din cap din când în când. Ochii mamei mele erau plini de Iacob. Între ei nu mai era loc pentru mine. Eu nu contam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
cele mai dulci cuvinte. Ceremonia darurilor a durat mult timp, iar eu voiam doar să ajung mai aproape ca să mă uit mai bine la verii mei care stăteau în spatele lui Esau, mai ales la femei, care purtau o mulțime de brățări la glezne și la mâini și multe coliere la gât. După ce a primit animalele, lâna, mâncarea și al doilea cel mai bun câine ciobănesc al lui Iacob, Esau s-a întors spre fratele său și l-a întrebat, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
de repede, așa că ne-am bucurat un pic de libertatea rămasă, ne-am băgat cu picioarele în apă și am început să schimbăm între noi miile de povești care compun memoria fiecărei copilării. Când i-am spus că-mi plac brățările de bronz pe care le avea la mâini, a început să-mi spună povestea mamei ei. Cum Esau fusese lovit de frumusețea ei când o văzuse într-o piață lângă Mamre, acolo unde locuia bunica noastră, Rebeca. Ca preț pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Esau fusese lovit de frumusețea ei când o văzuse într-o piață lângă Mamre, acolo unde locuia bunica noastră, Rebeca. Ca preț pentru mireasă, în afară de numărul cerut de oi și capre, tatăl său adăugase nu mai puțin de patruzeci de brățări de bronz, „așa încât mâinile și gleznele să-i anunțe frumusețea”, spusese el. Esau o iubea pe Basemath, dar ea suferea din cauza primei lui soții, Ada, care era foarte geloasă. Nici măcar copiii pe care Basemath îi pierduse în repetate rânduri nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mai mult podoaba pe care i-o făcuse mama lui decât hainele plicticoase și cenușii pe care le poartă bărbații de obicei. N-aș fi știut să spun dacă chiar credea asta sau doar brava. Mie mi s-au dat brățări de mână - primele bijuterii pe care le-am avut. Erau doar niște brățări de cupru, dar mie îmi plăceau foarte mult, mai ales că scoteau acel sunet atât de feminin. M-am uitat atâta timp fascinată cum cele trei cercuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și cenușii pe care le poartă bărbații de obicei. N-aș fi știut să spun dacă chiar credea asta sau doar brava. Mie mi s-au dat brățări de mână - primele bijuterii pe care le-am avut. Erau doar niște brățări de cupru, dar mie îmi plăceau foarte mult, mai ales că scoteau acel sunet atât de feminin. M-am uitat atâta timp fascinată cum cele trei cercuri de cupru se adunau la încheieturile mâinilor mele, încât am uitat cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
desen cu puncte care mergea până la buric. Mi-au pus kohl pe ochi („Ca să vezi departe”, a spus Lea) și m-au dat cu parfum pe frunte și la subsuoară („Ca să pășești printre flori”, a zis Rahela). Mi-au scos brățările și rochia. Probabil din cauza vinului n-am întrebat de ce m-au pictat și parfumat cu atâta grijă pentru ca apoi să mă îmbrace într-un veșmânt grosolan din pânză simplă așa cum purtau femeile la naștere sau care se mai folosea pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
uitându-ne la Prodan și la porumbelul însângerat și la foaia mototolită de la picioarele lui, și atunci Prodan și-a întins pumnul către cer, lovind de trei ori în aer și strigând, uraaa, de-au început să zornăie țintele de pe brățara lui lată de piele, după a doua lovitură a început să strige și frate-su, și atunci toată lumea a început să strige, uraaa, am strigat și eu împreună cu ei, dându-mi seama, după mutra lui Prodan, că începuse să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
am trecut alergând, pe pereți se balansau planisfere și fotografii în ramă și sculpturi de fildeș, iar în acvariul gol, peștii tropicali, uscați și lăcuiți, care atârnau de fire de cupru, se mișcau de parcă ar fi-notat într-adevăr, pendulau și brățările de mână și de gleznă, înșirate pe fâșii de piele deasupra ușilor, și sticlele sigilate, umplute cu un lichid auriu, aliniate pe etajere, și candelabrele, totul se bâțâia ca la cutremur, și-mi era frică să nu cadă trofeele de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
sens. TÎnăra femeie se Înfioră. Era aproape cuvînt cu cuvînt ce spusese Gildas, cu o seară În urmă. O să-și blesteme zilele toată viața că nu-l ascultase. Înainte să se Îndepărteze, Ryan Îi aduse la cunoștință că zărise o brățară agățată În hățișurile de la jumătatea drumului Între far și tumulus. În caz că putea fi ceva important, el nu se atinsese de obiect, dar Îi putea arăta locul. Îl urmă, nu fără a mai arunca o ultimă privire pietrei care continua să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
lacrimile care Îi podideau ochii - durerea mai putea aștepta -, amintindu-și un amănunt. Panica lui Nicolas cînd aflase de moartea lui Gildas. Identică panicii pe care o vădise În noaptea precedentă, cînd se Întorsese tîrziu la hotel. Se gîndi la brățara Audei Pérec, descoperită În hățișul landei de Ryan. Aude, o fată de cincisprezece ani. Amorezată de nepotul ei, ca mai toate fetele de pe insulă. TÎnăra polițistă avea o pistă de urmărit. 4 Gwenaëlle Le Bihan sosise cu foarte mare Întîrziere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pe numele Aude Pérec. ZÎmbetul care lăsă să se vadă dantura perfectă a lui Chantal era prea larg și părea fals. O dată mai mult exageră cu mulțumirile, cînd de fapt nimic nu le justifica, și În orice caz nu o brățară cu brelocuri, cel mai scump nevalorînd cu siguranță mai mult de douăzeci de euro. - Fiica mea va fi atît de mulțumită că i s-a găsit brățara! De zile Întregi o tot caută. Ține la ea ca la lumina ochilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
cînd de fapt nimic nu le justifica, și În orice caz nu o brățară cu brelocuri, cel mai scump nevalorînd cu siguranță mai mult de douăzeci de euro. - Fiica mea va fi atît de mulțumită că i s-a găsit brățara! De zile Întregi o tot caută. Ține la ea ca la lumina ochilor. Unde era? - Pe faleză, unde a pierdut-o... TÎnăra polițistă lăsă să treacă un timp pînă să adauge, fără să-și ia ochii de la soția lui Yves
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
izbutea să gîndească deloc coerent de cînd Marie Îl Încolțise, cu un ceas mai devreme. Fusese uluit să afle că-l văzuse cînd se Întorcea acasă, cam pe la ora trei noaptea, dar Își pierduse cumpătul cînd ea dăduse la iveală brățara. PÎnă la urmă recunoscuse că se afla Împreună cu Aude, În noaptea care trecuse, pe faleză, dar că nu văzuseră nimic, nu auziseră nimic. O rugase pe Marie să-i Înapoieze brățara, să nu facă scene, dar În fața refuzului ei, Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
dar Își pierduse cumpătul cînd ea dăduse la iveală brățara. PÎnă la urmă recunoscuse că se afla Împreună cu Aude, În noaptea care trecuse, pe faleză, dar că nu văzuseră nimic, nu auziseră nimic. O rugase pe Marie să-i Înapoieze brățara, să nu facă scene, dar În fața refuzului ei, Îi sărise muștarul. Violența cu care reacționase o surprinsese În mod vizibil pe mătușa lui, care Începuse atunci să-l bombardeze cu Întrebări. Noroc că Aude plecase să-și petreacă ziua pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
atunci să-l bombardeze cu Întrebări. Noroc că Aude plecase să-și petreacă ziua pe continent, asta Îi lăsa ceva timp lui Nicolas ca să găsească cea mai bună soluție pentru ei doi. Dar de ce nu răspundea? Și cum putuse pierde brățara? I-o oferise pentru a aniversa prima lună de cînd erau Împreună. - E unul din cele două lucruri foarte prețioase care mi-au fost dăruite vreodată, spusese ea prinzîndu-și-o la Încheietura mîinii. Devenise atent. - Și celălalt? Ea zîmbise agățînd de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
I-o oferise pentru a aniversa prima lună de cînd erau Împreună. - E unul din cele două lucruri foarte prețioase care mi-au fost dăruite vreodată, spusese ea prinzîndu-și-o la Încheietura mîinii. Devenise atent. - Și celălalt? Ea zîmbise agățînd de brățară un talisman de botez. De atunci, brățara n-o mai părăsise. PÎnă noaptea trecută. Degeaba Își chinuia Nicolas memoria Încercînd să Înțeleagă cum putuse brățara să ajungă printre ferigi, nu-i veneau În minte decît imaginile toride ale Îmbrățișărilor lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]