2,036 matches
-
volumul închinat școlilor normale fălticenene bate deocamdată pasul pe loc. Să nu pierdem totuși speranța. Dl. Ilioaia știe să insiste și poate va reuși. În altă ordine de idei, îmi îngădui să vă alătur numărul pe octombrie crt. din „Pagini Bucovinene”, în care mai avem o contribuție. Iam așteptat apariția, până la sfârșitul lunii. Localitatea de care întrebați: Sărata - Cetatea Albă. Toamna a intrat în drepturile ei, așa că odată cu lucrările intense la câmp, s-a cam călătorit și căldura... Rog să transmiteți
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Cred că aceste date vor fi suficiente. Eu vă urez să le folosiți pentru bunul renume al zonei Fălticeni și al autorilor de la Lămășeni, cărora le doresc și alte înfăptuiri scriitoricești. Folosesc prilejul pentru a vă trimite și revista „Pagini Bucovinene”, pe luna noiembrie 1986. Asta, pentru desfătare în clipe de răgaz. Închei cu rugămintea să transmiteți prea stimatei Doamne respectuoase sărutări de mâini și amândurora sănătate, voie bună și înfăptuirea celor mai prețuite gânduri. Cu alese sentimente, Al Dv. Eugen
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
timp, la o vârstă când putea să dea încă multe lucrări pe tărâmul artei populare. Împreună cu Aurelian Ciornei, metodist la Centrul de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă - Suceava, a publicat masivul volum de Jocuri populare bucovinene, Suceava, 1981, 573 p. 189 Din păcate, nu am înțeles adresa soției lui P. Gheogheasa (satul, oficiul etc.). poate că într-o viitoare corespondență să mi-o scrieți din nou. Pe la noi, semne de toamnă. Răcoare și ploi. Cer mohorât
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Județeană Suceava, care lucra la două cărți și aduna materiale documentare: Muzica în Bucovina - Ghid, Suceava, 1981; Arta în Bucovina - Ghid Biobibliografic, 1, Suceava, 1984. profesor, bibliograf, documentarist, prietenul Satco era cunoscut în țară. Autor a numeroase volume închinate culturii bucovinene, și-a încununat munca, editând monumentala Enciclopedia Bucovinei, Editura Princeps Edit, Iași, 2 vol., 2004. La ora când pregătesc volumele mele de Corespondență, Emil Satco nu mai e printre noi. A trecut la cele veșnice, lovit de o boală neiertătoare
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
cu Artur Gorovei. Greul l-a dus folcloristul învățător de la Spătărești. Cum S. Fl. Marian tocmai lucra la Botanica poporană română, iar Gorovei avea nevoie de cimilituri pentru volum, au făcut schimb; mai târziu, când Lupescu s-a adresat folcloristului bucovinean cerându-i lucrarea, acesta i-a răspuns că a răsfirat o în monumentala sa Botanică de 12 volume. Credem că Mihai Băcescu are dreptate: Mihai Lupescu a fost un nedreptățit. De unde și afirmația academicianului bucureștean: „Au păcate și oamenii de
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
trecută, fără folos, căci n-am găsit aici o bunăvoință afară de D. Frițescu, care-i bolnav. Am însă o rugăminte nouă. A anunțat la Radio că la Suceava Biblioteca (județeană, n.n.) a lucrat și a tipărit o carte cu personalități bucovinene de 200 pag. cu 60 personalități 476. În Iași n am aflat nimic de ea. Vă rog să căutați unde se vând și ori o luați dv. și mi-o trimiteți cu ramburs, ori s-o trimită cine-o vinde
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
direcția Muzeului nu poate publica ceva parțial din vechii suceveni într-o mică broșură. Vă rog sondați terenul dacă s-ar putea. Dacă aveți ocazia să veniți la Iași am vorbi despre multe probleme privitoare la cultura suceveană 486 și bucovineană. Însă până atunci dacă apare vol. II487, vă rog să nu mă lăsați fără el că mi-i absolut necesar. Mă interesează în mod special Bucovina și am notate peste 300 de nume de personalități din trecutul Bucovinei. Vă mulțumesc
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
2 fotografii, o poezie „Bucovinei” („Din țara fagilor) n am știut c-a fost profesor și nimic după 1940. La fel mă interesează: Adelina Cârdei, n. în Iași, a trăit la Suceava cu soțul - pictor Cârdei, membră a (Societății) scriitorilor bucovineni, cu poezii în „Suceava voievodală”, 1936, ce a primit premiul „La Cigle d’or” de la Academia din Chambuy(?) - Franța. Necrolog în Rom.lit. 43-1987. Există la dv. antologia poetică din 1936. Mai publică 2 494 Referire la Suplimentul ziarului „Clopotul
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
n-o lăsați de azi pe mâine! Cu privire la informațiile ce vă rog, să mi le trimiteți pe îndelete, când puteți și aveți timp, că nu-i nici o grabă. Însă din când în când, când aflu știri noi mai completez scriitorii bucovineni, care au fost cam neglijați de istoricii noștri literari, cum afirmă și Loghin, parcă ar fi străini și nu români moldoveni! Vă rog să-mi comunicați ce-i de folos. Cu multă sănătate dv. și doamnei sărutări de mâini. N.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
România Mare făcută și cu sângele tatei, dar să am nădejdea că se va realiza numai prin naționalism și fără comunism. V-am scris durerea mea, că am văzut la dv. suflet de român. Mai scrie-mi și despre românismul bucovinean, unde N. Lucan, candidat senator de Suceava, a fost bătut la Fălticeni și cred că n-a fost ales, el, șeful org. Pro Basarabia și Bucovina, cu studii la Cernăuți! Ți-am scris prea mult și am uitat de noi
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
I.1991, șt. poștei) Iași, Anul Nou 1991 Vă mulțumesc pentru urări și vă doresc de asemenea sănătate dv. și doamnei, viață lungă și numai bucurii, spre a continua munca culturală românească în mediul sucevean de apărare a culturii naționale bucovinene. La mulți ani! Lucreția și Niculai Bîrleanu 384 21 Iași, 29.III.1991 Stimatul meu prieten, Câteva zile mi-a fost cam rău și fiind puțin mai bine m-am dat să scriu trei scrisori la scumpii mei prieteni din
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Niște „nedumeriri postdecembriste” - prefață Autorul acestei captivante cărți, profesorul Ion Cernat, este cunoscut, mai ales în spațiul cultural bucovinean, ca vrednic slujitor al muzei Clio, dovadă fiind volumele dedicate trecutului unor străvechi vetre de istorie și civilizație românească, precum 600 de ani de istorie ai satului Vama și Mitocu Dragomirnei, satul de lânga „Cordun” (semnate împreuna cu Elena Lazarovici
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
vetre de istorie și civilizație românească, precum 600 de ani de istorie ai satului Vama și Mitocu Dragomirnei, satul de lânga „Cordun” (semnate împreuna cu Elena Lazarovici), Dorna Candrenilor, satul de la poalele Oușorului, Pe Valea Dunavățului: Lunca, sat al bejenarilor bucovineni, la care se adaugă Momente din Istoria Romaniei Orientale (2003), ori cea în care salvează de la neagra uitare una dintre personalitățile câmpulungene ale epocii interbelice: Cu Iorgu G. Toma despre naționalism si verticalitate (2004). Absolvent al Secției de istorie-limbă și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
această categorie rețin atenția Buget cu vocație de paracliser, Cu gândul la Țară, La pensii, care va sa zică?!, Solidaritate cu cântec, Lăsata secului la greve, Țara ca o pradă. Nu lipsită de interes este și reconsiderarea memoriei unei personalități bucovinene: Destine sub vremi: Emil Bodnaraș(1904-1976). Republican convins, scoate la lumina zilei multe dintre erorile si nemeritele monarhiei noastre în raport cu actualitatea cotidiană: Tichia de mărgăritar a românilor, Tainul parvenitului, Prinț valah la drum de criză, texte care amintesc de Împământenirea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Unirii a fost făcut de o mână de entuziaști, vârful de lance al intelectualității românești din Bucovina și i-am da întru totul dreptate lui N. Iorga, cel care a făcut atât de mult pentru trezirea conștiinței naționale la românii bucovineni prin remarca: „în Bucovina, ca de altfel și în Basarabia, a fost un act restrâns de unitate națională, fără avântul acela romantic în sufletul tineretului bucovinean”. Două întâmplări și luări de poziție a doi țărani, foști primari în Mitocu Dragomirnei
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Iorga, cel care a făcut atât de mult pentru trezirea conștiinței naționale la românii bucovineni prin remarca: „în Bucovina, ca de altfel și în Basarabia, a fost un act restrâns de unitate națională, fără avântul acela romantic în sufletul tineretului bucovinean”. Două întâmplări și luări de poziție a doi țărani, foști primari în Mitocu Dragomirnei, vin să restabilească un adevăr rămas ascuns, potrivit căruia și poporul face istorie. Prima, se referă la cererea expresă a locuitorilor de lângă granița impusă încă din
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
făcut să-și piardă uzul rațiunii, pierdere transmisă și soției, deși eu bănuiesc că i se trage de la soacră. Or, pentru a scăpa de deochi, domnul Geoană trebuia descântat, fie de Aristiția lui Driță, fie de Botușanca, urmașe ale bejenarilor bucovineni, stabiliți acum 225 de ani în satul Lunca din județul Bacău. Recuzita pentru un astfel de ritual ar fi constat dintr-un pai luat din mătură, agitat într-o cană cu apă, scoasă atunci din fântână ( apă neîncepută!). Ca să scape
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nu mă clatin!” (Psalm). După Crăciun, programul s-a modificat puțin lăsând loc și unor probleme de ordin intelectual. Cei care fuseseră la secții reale: matematică, fizică, chimie s-au constituit într-un cerc de studiu; mentor era Costică Lupoaie, bucovinean. Cei cu înclinații spre literatură și artă au constituit alt cerc. Era o programă analitică, cu teme, subiecte și capitole precise, problemele erau dezbătute în seminarii, pentru a putea fi bine asimilate. Profesorii mei țineau foarte mult la dicție, la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mureau sub priciuri, la șerpărie. Organele înțelepte care conduceau partidul stabiliseră ca întemnițații să fie terorizați prin maltratări și schingiuiri. Fiindcă milițianul nu putea identifica persoana vizată, mulți tineri ieșeau în locul celor vârstnici, Voloșniuc Nică, Românașul, cum îi spuneam noi, bucovinean, fiind unul dintre aceștia. Odată, ofițerul politic a identificat victima și a constatat substituirea. A dat o palmă zdravănă milițianului care administrase pedeapsa, lăsându-l fără replică: Tu vezi, mă, ce fac ăștia? Tu ai fi în stare să mori
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
spună în fața mea! După două ore a venit cu haina mea, mi-a luat bundița fără să zică ceva și a plecat înjurându-mă. Mai târziu, când m-au scos și pe mine la muncă, l-am văzut pe tânărul bucovinean, îmbrăcat cu bundița, murdară ca o obială. Lucra la ștaif; am fost să iau niște piese de la ștaif: Mi-era teamă că ai spus. Dacă spuneai că aveam intenția să evadez, cred că mă omorau! După câteva zile nu l-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
jubileu din 1906 al domniei lui Carol I, Bucureștiul scînteia în fața multor oaspeți români și străini, printre care se număra și Karl Lueger, primarul antisemit și antimaghiar al Vienei 175. S-au adunat la București și mulți români ardeleni și bucovineni. Ce se ascundea în spatele acestei fațade avea să devină limpede odată cu Răscoala țărănească din februarie 1907. Țăranii români continuau să sufere, în ciuda protestelor intelectualilor și ale românilor cinstiți. Dincolo de exploatarea economică, erau supuși unor umilințe zilnice. Iorga cunoștea îndeaproape aceste
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lui de Vară de la Vălenii de Munte. Înainte de 1907, Iorga își petrecuse multe veri în țări străine făcînd cercetări; lucrase atît în România "ocupată", cît și în Regat. După 1908, își petrecea verile la universitatea lui de vară. Cînd intelectualul bucovinean Gheorghe Tofan i-a propus în 1904 să organizeze un curs de vară pentru studenții de dincolo 212, în vederea realizării unității naționale, Iorga nu a fost capabil să preia ideea. Prin 1908 atmosfera politică se schimbase și s-a stabilit
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
numărul din 11 iunie 1908 al "Neamului românesc", Iorga anunța deschiderea "Universității Populare de la Vălenii de Munte" și participarea unor renumiți universitari ca profesori 213. Universitatea s-a deschis oficial la 2 iulie 1908. Ea era organizată pentru tinerii ardeleni, bucovineni și (într-o măsură mai mică) basarabeni și era menită să devină un catalizator pentru solidaritatea culturală a românilor de pretutindeni 214. Cursul inaugural al lui Iorga, Cuza Vodă și dușmanii săi la două zile de la detronarea sa, era un
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Neamul românesc" pînă în 1916, atunci cînd Iorga a sosit la Iași (ca refugiat) n-a primit nici un sprijin din partea fostului său prieten 23. Atît Cuza cît și Ion Zelea Codreanu (care-și lepădase odăjdiile bisericești în schimbul unui costum popular bucovinean) s-au folosit de poziția care acorda prioritate unității naționale a lui Iorga ca să preia conducerea partidului (pe care Iorga îl dizolvase odată cu intrarea României în război). Iorga a considerat acest lucru drept o "uzurpare"24. Refuza în continuare numeroasele
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
sîrbii și aliații lor francezi împingeau neîncetat spre nord. Această înaintare victorioasă nu a rămas neobservată nici la Iași, nici la București. Pe la sfîrșitul lui octombrie, Imperiul austro-ungar s-a dezmembrat. Istoricul I. Nistor și I. Flondor, amîndoi naționaliști români bucovineni și prieteni ai lui Iorga, au preluat conducerea la Cernăuți, contrabalansînd cîteva slabe inițiative ucrainene autonomiste. Au lansat o invitație armatei române, iar la 16 noiembrie 1918 Bucovina se unea cu România. Iorga exclama într-un editorial: "Moldova lui Ștefan
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]