3,188 matches
-
bucuroasă E viața ta atât de frumoasă. Binecuvântata copile ți-e soarta Când de-o parte ți-e mama, de cealaltă stă tata. Hai râde, râde cu gura până la urechi, Si prindeți în păr cireșe perechi. Hai râde, râde fii bucuroasă Din toți anii vieții ești cea mai frumoasă. Referință Bibliografica: Anii copilăriei / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1582, Anul V, 01 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valeria Iacob Tamâș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ANII COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352600_a_353929]
-
așa ceva. Nu i-a mai plăcut să stea cu ei și-a plecat bosumflată de parcă cineva îi vopsise ei gardul cu catran. Dar nu s-a dus acasă, a rămas în livadă pentru că s-a întâlnit cu câțiva copii care bucuroși că o vedeau fără mama ei au vrut să-i facă o surpriză. Și au reușit pentru că au mers să adune cireșe galbene. Nu mai văzuse Lăcrămioara cireșe așa mari și frumoase. Bucuroasă a strâns în poala rochiței să-i
DESCOPERIRILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352630_a_353959]
-
s-a întâlnit cu câțiva copii care bucuroși că o vedeau fără mama ei au vrut să-i facă o surpriză. Și au reușit pentru că au mers să adune cireșe galbene. Nu mai văzuse Lăcrămioara cireșe așa mari și frumoase. Bucuroasă a strâns în poala rochiței să-i ducă și mamei câteva. Dar a început o ploaie caldă și plăcută și copiii s-au ascuns în spatele grajdului, unde se afla un fel de parcare pentru șarete și docare. După terminarea ploiii
DESCOPERIRILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352630_a_353959]
-
comentarii constructive la versurile postate pe diverse site-uri creștine. Cei mai mulți sunt oameni în vârstă, peste care au trecut multe vânturi și ploi. Aceștia se simt îmbărbătați, încurajați să meargă înainte pe Calea către Cer. S-au arătat mulțumiți și bucuroși că Dumnezeu are în generația tânără poeți cu valori creștine înalte, ce scriu pe măsura chemării lor, la fel de înaltă. Mai sunt cei tineri, plăcut impresionați că una de-a lor scrie atât de sensibil. Apreciez acest lucru, mai ales că
ATUNCI CÂND SENTIMENTELE, ÎNGRIJORĂRILE, SLĂBICIUNILE DEVIN STIHURI DESPRE LACRIMI ŞI ZÂMBETE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352651_a_353980]
-
spre nemulțumirea lui Beth), vărul Eustace, Marge, mătușa Annie și mai nou, lady M.Joseph, mama lordului, care ținuse cu orice preț să fie prezentă. Ochiul ei critic observa orice amănunt, mai ales ce era legat de copii. Alma era bucuroasă că lady Marge era prezentă, se simțea în elementul ei și era nerăbdătoare să discute cu ea. O considera o prietenă și o ajuta, să treacă mai ușor prin noile schimbări. Încerca, să găsească un moment potrivit, pentru a schimba
MY LORD (VII) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352697_a_354026]
-
că, spiritualicește, suntem o comunitate de oameni frumoși, scânteietori. La porțile site-ului, întotdeauna generos cu iubitorii de sublim, au bătut, cu sfială sau cu voinicie, începători în ale scrisului, ori consacrați. Unii și-au găsit locul, progresând, alții nu. Bucuroși suntem de prezența autorilor validați de cititori, de vreme și de critică. Prin postările și comentariile lor, au arătat cât de sus e ștacheta ce trebuie depășită. În cadrul site-ului și-au găsit locul și un mănunchi de artiști plastici
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ ÎN COLECŢIA ANTOLOGIS A EDITURII ARMONII CULTURALE: AUTOGRAF PENTRU M(Â)INE, COORDONATORI [Corola-blog/BlogPost/353557_a_354886]
-
trebuia să fie cel puțin de două ori numeric peste prizonieri daci, căci altfel n-ar fi avut nici o șansă să-i supuie, să-i dezarmeze, mai ales că se cunoaște vitejia dacilor și curajul lor nemuritor de a înfrunta bucuroși moartea. Dar să revenim tot la râvnitorii de comori hunii-unguri. După ce s-au încăierat și prădat reciproc în Dacia neocupată au părăsit-o cu un gust amar. Iată ce ne relatează despre ei Sfântul Ambrozie: Hunii s-au aruncat asupra
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
aproape. Copilul veni supus. Îl rugă să se așeze aproape de el, pe o buturugă de pin, iar copilul se așeză încrezător. Începu să discute cu el, deși, nici copilul, nici Teodosie nu înțelegeau ce spunea celălalt. Erau, totuși, atât de bucuroși că pot dialoga. - Teodosie! rosti diaconul arătând spre el, cu mâna. După câteva minute de nelămurire, băiatul înțelese, și, cu un zâmbet larg pe buze, rosti ducând mâna spre el: - Hokim! Minunat! Deci s-au înțeles în privința numelor lor: - Hokim
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353686_a_355015]
-
în câte o mână mai multe smochine și veni încet către cele două mici gazele. Acestea nu aveau nicio frică de el, căci li se părea un om foarte cumsecade. Mâncară din mâinile apostolului smochinele întinse în palme și apoi, bucuroase, săriră zburdalnice la vale, topindu-se în pădure. Veneau în fiecare zi pe la el, măcar să-l vadă un pic. S-ar fi zis că era o mare prietenie între ei. Multă vreme gazelele au continuat să vină, chiar și când
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353686_a_355015]
-
de exemplu, Tablourile din biserici, înfățișându-i pe sfinți Sau chiar pe Cel de Sus. Orice fel de acțiuni privind ... "Ce-ai vrea să te faci când o să fi mare", Sunt binevenite, atâta timp, Cât te interesează și te fac bucuroasă. Heeeiii, îmi place cum arați, Îmi place chiar și nimicul pe care-l afișezi uneori. Mă poți ură cât vrei, dar nu și când vreau, Să fiu prietenul tău, nu când realmente, sunt lângă tine, Chiar dacă nu-ți scriu
TE VOI IUBI de COSTI POP în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354097_a_355426]
-
ori autoritățile romane crucificaseră mii de iudei care își apăraseră cultul protestând împotriva unor acțiuni care aduceau jigniri Dumnezeului lor - Yahve. Procuratorul Ponțiu Pilat aflase acest lucru curând după ce venise în Cezareea Maritima ( a Palestinei) cum că iudeii își dădeau bucuroși viața pentru acest lucru, iar romanii îi răstigneau și ei cu mult zel când situația o impunea. Cu aceste gânduri procuratorul se îndreptă către caldarium, baia romană pe care o amenajaseră mai înainte foștii procuratori ai Iudeei, în fortăreața Antonia
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
Cruce nu este doar semn al jertfei și al morții, ci și semn al Învierii și al biruinței.” Credincioșii au primit paști, pâine sfințită stropită cu agheasmă și vin, după care o parte din ei au plecat grăbiți spre casă, bucuroși că au primit o parte din harul sfânt, iar alții au mers împreună cu preoții în Biserică, în acordurile cântării „Canonului Învierii”, un imn al vieții celei fără de moarte, al luminii, al bucuriei universale. Este vestită Învierea Mântuitorului și odată cu El
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
ce fac acum ? Sunt vorbe goale, Trecătoare că un fum. Dar, CE RĂMÂNE ?? mi-am mai zis, Dorind cu încăpățânare acel răspuns, mai optimist. Îmi derulăm cu ochii minții Tot filmul vieții, puțin cam trist. Deodată, am tresărit înfiorata Și bucuroasă, ca atunci cand cauți ceva febril Și în sfârșit l-ai regăsit ! Am decupat ușor o poză dragă... Și-am zâmbit. Am stat, am contemplat Și iarăși m-am gândit... Nu , nu e-n-zadar Să Lupți, să Crezi, să Speri, sa-Astepti !! Nu
SENSUL IUBIRII de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354258_a_355587]
-
bibliotecile școlare, orășenești, municipale, județene, comunale, sindicale. O adevarată călătoare. Dacă ar fi s-o așez pe terezie, cântărește cât toate cele aproape o sută de cărți la un loc, pe care mi-am așternut numele. Cum ziceam, eram foarte bucuroasă că mi-a ieșit cartea. Și cum orice bucurie trebuie plătită scump, am plătit. Cu moartea tatei. Atunci s-a frânt ceva în mine și s-a frânt definitiv. Am pierdut bucuria de a mă bucură. Îmi era pur și
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354658_a_355987]
-
Iubire > TRISTEȚE DE PRIMĂVARĂ Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 479 din 23 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Iți las ție clipa dulce să-ți ofere alinare Și ce-a fost, în amintire, eu îți las cu resemnare. Bucuroasă privesc viața, un spectacol inedit Din care am stors poeme și lacrimi la infinit. Iți las zâmbetul de floare și parfumul sideral, Nopți bântuite de griji și de dorul infernal, Amintirea clipei mele și a șoaptelor de-amor, Zile bune
TRISTEŢE DE PRIMĂVARĂ de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357119_a_358448]
-
un cer atât de înalt și limpede, un parfum suav de iasomie și liliac, florile de pe morminte surâdeau proaspăt udate, noi priveam cu drag la cruce unde bunica, într-o fotografie ovală, sepia, ne zâmbea șters, cu înțelegere. Plecam acasă bucuroși. Pe drum, mama împărțea pachete și covrigei cui se întâmpla să-i întâlnească. Toți ziceau cuviincios: „Bogdaproste!” „Să fie de sufletul Olimpiei, al Alexandrei, al lui Filip și al Leonidei! Dumnezeu să-i ierte! Să fie primit”... Poate le era
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
ar fi dorit să fie auzit și văzut de cineva, să fie admirat, dar tot drumul era pustiu. „Nu e nimeni să mă vadă călare, dar... până acasă mai este. Voi fi văzut la intrarea în sat. Să vezi ce bucuroasă va fi mama! Dar tataie... se va supăra? Niciodată n-a vorbit despre călărit cu mine. A zis odată ceva... Da! Când vei fi mare. Așa a zis. Dar, dacă pot să călăresc acum, nu sunt mare?... Aoleu! Este târziu
BĂTRÂNA (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357129_a_358458]
-
oprit din sărit, iar Cameluta, fericită că în sfârșit “Zbârcise” și îi venea și ei rândul, a început să sară grăbită în carourile trasate cu cretă albă pe pietrele colțuroase ale străzii. -Ce noroc pe tine! mi-a spus Nuța bucuroasă. -Crezi? am întrebat-o fără prea multă convingere. -Ai să te joci toată ziua! a început Nuta visătoare. Ai să cunoști copii mulți și o să faci foc de tabără. Mă uitam la ea pentru că știa de foc de tabără; eu
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]
-
valoros album color, cu imagini fotografice ce constituie „mărturie vie de trecut și prezent”. „N-o să mă opresc aici, dacă bunul Dumnezeu ne va da ajutor, un al doilea volum va cuprinde oameni, îndeletniciri, portul național al domnișanilor mei. Sunt bucuros și mândru totodată că am lângă sufletul meu, lângă ideile mele, pe tânărul vlăstar al familiei Stăncioiu, Laurențiu Ciolănescu, și pe amicul meu, arhitectul Gelu Cazan”, mi-a mai spus domnul Titus Podea. Ar mai fi ceva de adăugat, că
ALBUM DE SUFLET de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357184_a_358513]
-
mine și-a scos degetul din gură și cu ochii măriți de mirare că fusese văzută, s-a uitat la mine speriată. Am trecut printre ceilalți și ne-am oprit în fata învățătoarei. -Pe tine te cunosc! mi-a spus bucuroasă. M-am uitat la ea mirată, ezitând dacă trebuia să-i răspuns sau nu, pentru că mami îmi repetase toată vara că, la școală, trebuie să fiu politicoasă și să nu vorbesc decât dacă sunt întrebată. -Am fost la voi pe
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
barca. Atunci valurile uriașe l-au aruncat către stâncile din apropierea malului. Mai departe nu mai știa nimic. Pesemne că valurile l-au dus spre mal, iar aici frumoasa fată, despre care nu știa că e prințesă, l-a salvat. Fata bucuroasă că nu mai este nevoită să stea singură pe insulă, l-a invitat să viziteze alături de ea, împrejurimile, apoi castelul de sticlă, care avea o panoramă simultană către lumea acvatică, pământeană, dar și aeriană. De acolo puteau vedea toate ființele
CASTELUL DE STICLĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357206_a_358535]
-
în suflet când îmi amintesc părinții și bunicii noștri care au cunoscut puțin mai altfel dragostea. Erau mai statornici, se respectau într-o mai mare măsură, erau mai credincioși unii altora, trăiau bucuria că nu fac umbră pământului degeaba, erau bucuroși că au pentru cine trăi și munci, simțeau că aparțin total unul altuia. Mai ales pe la sate, nu se auzea de divorțuri, era “omul meu” sau “femeia mea” legați în fața lui Dumnezeu. Ei trăiau în credința că, dincolo de vămile vazhuhului
DACA DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357284_a_358613]
-
fi nevoie să facă și curățenie după ce muncitorii își termină treaba, să mai ude florile. Pentru asta el va avea grijă să o răsplatească cu o sumă frumușică și îi va da și libere când va avea nevoie. A acceptat bucuroasă, oricum nu avea unde să plece în concediu. De unde să fi știut ea ce are să se întâmple? Și dacă ar fi știut?! A deschis ușa la prima oră a dimineții. Totul era pregătit pentru zugrăvirea atelierului: materialele erau în magazie
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357307_a_358636]
-
ieșiră din blocul în care locuiau și se îndreptară spre Loganul roșu parcat nu departe, pe o aleie nu prea circulata. Aranjaseră cele necesare pentru zece zile de concediu pe Valea Oltului cu o seară înainte în portbagajul autoturismului. Erau bucuroși că scăpa măcar pentru scurt timp de vacarmul din București. Înaintau cu greu prin aglomerația bulevardelor. Trecând prin fața Universității zidurile acesteia încă mai păstrau urmele revoluției din decembrie '89. Au răsuflat ușurați când au luat drumul Piteștiului ieșind pe la Leul
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
care nu le stârnesc prea mult interes elevilor. Mă aflam cam pe la mijlocul ciclului de lecții cu acest subiect și am constat că nu mai am sală de clasă pentru desfășurarea orei de curs. În asemenea situații, elevii o șterpelesc afară bucuroși nevoie mare. Dar elevii mei găsiseră un cotlon pe un coridor și m-au invitat să ținem ora acolo, în picioare, așa cum se mai putea. În timpul acestei ore, s-a apropiat directorul școlii dorind să vadă ce se întâmplă. A
SPICUIRI DESPRE VIEŢUIREA MEA ÎN SPAŢIUL LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357429_a_358758]