2,397 matches
-
județul Timiș. 558. Golyha Ana, născută la 22 septembrie 1971 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Morschi Iosif și Gizella, cu domiciliul actual în Austria, 6800 Feldkrich Toster, Hubstr. 55 a, cu ultimul domiciliu din România, Arad, str. Ion Budai Deleanu nr. 33, județul Arad. 559. Erdei Ladislau Iosif, născut la 12 octombrie 1970 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Iosif și Margareta, cu domiciliul actual în Austria, 8020 Graz, Griesplatz 4/2/5, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
Ioan și Iuliana, cu domiciliul actual în Germania, 72296 Schopfloch, Laiberstr. 10, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Deta, str. Mărășești nr. 20, județul Timiș. 454. Theil Ramona, născută la 18 ianuarie 1969 în Sighișoara, județul Mureș România, fiica lui Buda Zaharia și Viorica, cu domiciliul actual în Germania, 70469 Stuttgart Happoldstr. 33A, cu ultimul domiciliu din România, Sighișoara, Str. Dumbravei nr. 4, ap. 10, județul Mureș. 455. Benning Hans Herbert născut la 30 iunie 1941 în Sibiu, județul Sibiu, România
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
ap. 6, județul Alba. 413. Marinescu Elena, născută la 6 iunie 1969 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Vintilă Ioan și Elena, cu domiciliul actual în Germania, 74080 Heilbronn, Kleingartacherstr. 14, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu, str. Ion Budai Deleanu nr. 13, județul Sibiu. 414. Luncian Maria, născută la 7 aprilie 1959 în localitatea Slimnic, județul Sibiu, România, fiica lui Birki Thomas și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 35083 Welter, Justus Vultejusstr. 4, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
2. 361. Adorjan Ildiko Elisabeta, născută la 31 iulie 1972 în localitatea Huedin, județul Cluj, România, fiica lui Balazs Ioan și Varvara, cu domiciliul actual în Austria, 1180 Viena, Martinstr. 60/18, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Huedin, str. Budai Nagy Antal nr. 125, județul Cluj. 362. Mateș Ecaterina Cristina, născută la 13 mai 1957 în Iași, județul Iași, România, fiica lui Nicolae și Lucia, cu domiciliul actual în Austria, Linz, Polgarweg 22, cu ultimul domiciliu din România, București, str.
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
16, județul Timiș. 274. Schag Maria Haynalka, născută la 15 mai 1968 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Zambo Stefan și Ileana, cu domiciliul actual în Germania, 78224 Singen, Grenzstr. 30, cu ultimul domiciliu din România, Arad, str. Ion Budai Deleanu nr. 11, județul Arad. 275. Stieger Erhard, născut la 22 martie 1961 în localitatea Cristian, județul Sibiu, România, fiul lui Stieger Matei și Catharina, cu domiciliul actual în Germania, 55118 Mainz, Gartenfeldstr. 13-15, cu ultimul domiciliu din România, localitatea
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
cele două elemente, la care se va adăuga și spiritualitatea creștină, marchează nașterea românității. Principiul postulat de Șincai va fi puternic cimentat în conștiința istorică românească prin opusul magnum al lui Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor în Dachia (1812, Buda), singura dintre lucrările cardinale ale Școlii Ardelene care au văzut lumina tiparului în timpul vieții autorilor lor. Începutul românilor în Dacia este cronografiat de Maior ca venind odată cu "descălecarea românilor în Dacia" în urma cuceririi romane (Maior, 1990). Totuși, Maior simte nevoia
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
elementul majoritar, a votat, încă o dată, unirea Transilvaniei cu Ungaria. Apoi, instituirea Monarhiei duale, austro-ungare, în 1867, a încorporat Transilvania în Regatul Ungariei. "Legea naționalităților" și "legea învățământului" adoptate în 1868 au inaugurat politica de maghiarizare promovată de autoritățile de la Buda, care au decretat existența unei singure națiuni, cea maghiară, "una și indivizibilă", în care singura limbă oficială era, desigur, maghiara (Constantiniu, 2011, p. 257). Reacția românilor din Ardeal a fost ambivalentă, intelectualitatea fiind divizată între facțiunea care promova activismul (i.e.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
originea și rolul ei istoric. București: Editura "Cultura Națională". Ariergarda consensului societal. Literatură didactică Abecedare, cărți de citire, prime cunoștințe 1797. ABC sáu Bucavna spe folosul scolelor niamului Romanesc. ABC oder Namenbüchlein zum Gebrauche der Nazional-Schulen in dem Königreiche Ungarn. Buda [Text în limbile română și germană în paralel]. 1828. Pleșoianu, Grigore. Abecedar înlesnitor pentru învățătura copiilor [Text cu alfabet chirilic]. 1829. Nicola, Iancu. Manual de patriotism. Iași [Text cu alfabet chirilic]. 1834. Aaron, Florian. Catihismul omului creștin, moral și soțial
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
europene, fiind considerată drept material documentar deosebit de valoros despre Japonia. Românii puteau, de asemenea, cunoaște această țară, prin intermediul cărților de geografie, ca aceea a lui Bouffier, publicată la Iași, în anul 1795, în traducerea lui Antiohie Hotiniul și retipărită la Buda, în anul 1814. Transformările rapide pe care le înfăptuia Japonia au stârnit un interes tot mai viu în opinia publică din România. Această situație își găsește expresia atât prin informațiile sau comentariile frecvent apărute în presa românească, cât și prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
boierul bucovinean a fost o figura publică, frecventând diferite cercuri politice, aristocratice și culturale vieneze, cunoscute din perioada anterioară a studiilor. Totodată, el a intrat în legătură și cu unii din românii ardeleni aflați la învățătură la Viena, precum Ion Budai Deleanu. Între cei doi se va lega în timp, mai ales în perioada cât Balș va funcționa la Viena, o prietenie destul de puternică, în pofida unor momente tensionate care se vor ivi pe parcurs. Scriitorul ardelean își va aminti în cuvinte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în prima versiune, și sub numele unui erou de baladă, Mîrza, în cea de-a doua. Cunoscându-l îndeaproape la Viena și Lemberg, prețuindu-i cultura aleasă și, mai ales, eforturile făcute pentru ridicarea poporului român din noua provincie austriacă, Budai Deleanu scria: "O, să-l cunoști ce ales om e acela! Și doar unul dintre toți care au iubire de neam și râvnă călduroasă de a aduce pe soiul nostru la oarecare rânduială. Acesta mi-a deschis ochii întru multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
anumit plan a luptei între iosefinism și reacțiunea conservatoare postiosefinistă. De altfel, întreaga anchetă s-a desfășurat într-o atmosferă plină de suspiciuni, încărcată de denunțuri și intrigi de tot felul. În această calitate, în anul al treilea al anchetei, Budai a întocmit, pentru uzul autorităților care doreau să cunoască realitățile bucovinene, un raport oficial rezumativ, intitulat "Kurzgafasste Bemerkungen über die Bukowina"224, ce constituie o adevărată radiografie a provinciei din punct de vedere politico-administrativ, juridic, economic, social, cultural sau moral
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
modul în care decurgea ancheta și de lipsa de obiectivitate a comisiei, acuzându-l mai ales pe contele Castiglione 235. Împăratul Franz al II-lea a trimis reclamația lui Balș contelui Urmeny, guvernatorul Galiției, spre a-l audia pe comisarul Budai. Ultimul a confirmat faptul că președintele comisiei de anchetă, contele Castiglione, nu a venit la administratorul Balș decât o singură dată, în momentul sosirii sale la Cernăuți, evitând ulterior casa acestuia. În schimb, pe motivul întreținerii unor relații sociale, anchetatorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
la petrecerile și ospețele date de aceștia. Totodată, Castiglione obișnuia să aibă convorbiri secrete și să ia masa cu ceilalți acuzatori: mazilul Turcul, funcționarii Szabó și Romașcan, precum și comisarii districtuali Georgewicz și Rankewich, denunțați de Balș ca dușmani ai săi. Budai a confirmat, în același timp, că președintele Castiglione nu a procedat cu toată moderația față de funcționarii loiali lui Balș, printre care vornicul de Câmpulung Rusesc, Vasile Flondor, care erau amenințați cu darea afară din serviciu, dacă continuau să nege vinovăția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
nedumeririlor nu s-a oprit aici. Într-una din zile, în drum spre casa bunicilor, părinții mi-au explicat și mi-au arătat care sunt vecinii satului Probota. De la Pașcani, ținând cursul râului Siret, am trecut pe rând prin Lespezi, Buda și Budeni, ajungând apoi la Dolhasca. De aici mai aveam doar 6 km până în sat. Trecând dealul Pietrosu, tata mi-a spus că satul are ca vecini: la sud Heci, la nord Poienari și Gulia, la est Buda și Lespezi
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
prin Lespezi, Buda și Budeni, ajungând apoi la Dolhasca. De aici mai aveam doar 6 km până în sat. Trecând dealul Pietrosu, tata mi-a spus că satul are ca vecini: la sud Heci, la nord Poienari și Gulia, la est Buda și Lespezi și la vest Tătăruși. Ajunși la casa bunicilor, aceștia ne-au întâmpinat cu multă bucurie și au făcut, așa cum făceau de fiecare dată, ca întâlnirea noastră să fie sărbătoare. Îmi amintesc cu drag de vremea copilăriei mele, când
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
cu domiciliul actual în Austria, 8700 Leoben, Knappengasse 11, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sibiu, Str. Rusciorului bl. 6, ap. 36, județul Sibiu. 16. Torok Maria, născută la 13 ianuarie 1963 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Budai Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 4532 Rohr/Kremstal, Lindenstr. 18, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cluj-Napoca, Str. Ciobanului nr. 6, ap. 165, județul Cluj. 17. Chiriță Eugenia Lidia, născută la 30 octombrie 1967 în localitatea Feiurdeni
HOTĂRÂRE nr. 774 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
și tipograf, având atelierul său propriu, unde Își edita lucrările literare și muzicale. Anton Pann a murit În anul 1854. La Râmnicu Vâlcea se păstrează casa În care a trăit, acolo fiind amenajat un muzeu memorial. - În anul 1812, Ion Budai Deleanu (n.1770 sau 1763 - 1820, 20 august) termina versiunea definitivă a ”Țiganiadei -poema eroicomică În 12 cânturi“ ? Poemul este publicat pentru prima dată În „Buciumul român“ și este, de altfel, singura epopee realizată În literatura română. Într-o scrisoare
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
cărțile bisericești, scrise în chirilică și slavonă, iar scopul învățării era deprinderea scris cititului și a socotitului. începutul secolului al XIX-lea aduce cu sine lucrarea lui Ion Heliade Rădulescu, Povățuitor al tinerimii către adevărata și dreapta citire, tipărită la Buda în 1826. Este un moment important pentru nașterea didacticii limbii române, fiindcă lucrarea indică reguli de lectură și este prima încercare de sistematizare a unei observații pedagogice empirice din perspectiva unei destinații pedagogice clare. Ea este valoroasă și prin aceea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
informații biblioși biografice nu foarte multe. Papadopol face chiar recomandarea ca profesorul de limba maternă să își permită „luxul unor completări de istorie literară”, doar pentru autori valoroși, precum Gh. Asachi, D. Bolintineanu, A. Pann, P. Ispirescu, Andrei Mureșanu, I. Budai Deleanu, P. Cerna, D. Anghel, Al. Macedonsky, listă în care, surprinzător nu găsim nici un nume care să nu fi rămas în istoria literaturii române. Această subtilă pedagogie a modelelor este însoțită de recomandarea bibliografică a cărții Dr. Nicolae Tcaciuc, Istoria
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
române, ca paraștiință a apărut după recunoașterea limbii române ca limbă națională și după apariția, întărirea și introducerea în școli ca discipline de studiu limba și literatura române. Acest proces a durat aproximativ 50 de ani: de la apariția Povățuitoriului de la Buda în 1826, până la redarea locului limbii române ca limbă de predare în școlile românești, prin decizia lui Titu Maiorescu, în 1874. 2. La începutul secolului al XX-lea - printr-un proces firesc de evoluție -întârziat însă de primul război mondial
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Budae, Typis Regiae Universitatis Pestanae, 1805. 1815 [1]. BUDAI-DELEANU, ION, Temeiurile gramaticii românești, [c.1815-1820] msss. Rom, Acad. R.S. România, nr. 2425 (I), 2426 (II). 1819 [1]. * * * Ortographia romana sive latino valachica, una cum clavi qua penetralia originationis vacuum reserantur, Buda, 1918. 1820 [1]. Orthoepia latina, latino-valachica, hungarica, germanica et serbo-valachica juxta gustum hodiernae paedagogigae in novum ordinem composita de Maniu Montan Nicolae, (Cibini [Sibia]), 1820 1822 [1]. DIACONOVICI LOGA, C., Gramatica românească pentru îndreparea tinerilor, Buda, Crăiasca tipografie a Universității
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
penetralia originationis vacuum reserantur, Buda, 1918. 1820 [1]. Orthoepia latina, latino-valachica, hungarica, germanica et serbo-valachica juxta gustum hodiernae paedagogigae in novum ordinem composita de Maniu Montan Nicolae, (Cibini [Sibia]), 1820 1822 [1]. DIACONOVICI LOGA, C., Gramatica românească pentru îndreparea tinerilor, Buda, Crăiasca tipografie a Universității Ungarii, 1822. 1828 [1]. ELIAD Ion Grammatica romînească, Dată la tipar cu cheltuiala Coconului Scarlat Roset [Sibiu], 1828. 1833 [1]. SEULESCUL, GH., Gramatică românească sau observații gramaticești asupra limbei românești. Pentru școalele normale și ghimnaziale. Partea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Tipografia „Institutului Albinei”, 1848. 1851 [1]. IANOVICIU, VASILE, Gramatika limbei românesci pentru cl. a 3-a a scoalelor poporene, Sf. Ana, 1851 1852 [1]. * * * Bukvariju pentru pruncij cei romanescj carij se afla in kraimea ngureaska si in partile ei impreunate - Buda : în împar. tipografie a Universității unguresci, 1852. 1853 [1]. * * * Abecedariu ku slove cirilice si ku litere romane -Viena : în ediciunea c.r. administaciuni vinzatoare de carti scolastice la Sf. Anna, 1853. 1854 [1]. CIPARIU, T., Elemente de limba romana dupa
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pedagogice. București, EDP, 1976, 356 p. [15] BIRĂU, ILIE, Metodica studentului propusă pentru limba și literatura română și activități integrate, Timișoara, Tipografia Universității, 1976. [16] BLIDEANU, EUGEN, Pedagogia citirii în clasele I IV, Tribșc., 6, nr.173, 1976, 4. [17] BUDAI, LUCIA, Cîteva considerații asupra compunerilor în liceu, LL, 2, 1976, 335-336. [18] Caiet de informare metodică pentru limba română. Sub redacția Mihail Trileanu, Teodor Fodor, Cluj-Napoca, [f.l.], 1976 (I.C.P.P.D. - Filiala Cluj, Inspect. Șc. Jud. Casa Corp. Did. a jud. Cluj
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]