KorAP: Find »[drukola/base=bulgar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...44 45 46 ...198 >

4,943 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918

legiune bulgară. În iunie 1867 Hagi Demitar Asenov și Ștefan Caragea trecură cu o ceată bine organizată și uniformată de 150 de oameni la Șiștov peste Dunăre. (Cf. Geschichte der Bulgaren, pag. 557 și 558). În ediția cehă a Istoriei bulgarilor favorizarea formării de bande din partea d-lui Brătianu e descrisă mai pe larg și am reprodus textul într-un număr trecut al "Timpului". {EminescuOpXI 306} Așadar certe-se "Romînul" cu d. Jirecek în privirea aceasta și cu amicii de atunci

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
unitate dogmatică, nu există nici un fel de altă legătură între biserica noastră și celelalte. Asemănarea în comunitatea bisericească între un român greco-catolic și unul greco-oriental e mai mare decât între acest din urmă și un muscal, un grec sau un bulgar. Lucrul sună paradox, dar e departe de a fi. Cu toate cele patru puncte, cu tot "ex patre filioque procedit", cu tot primatul recunoscut al papei, același spirit de comunitate religioasă-națională domnește la românii greco-catolici ca și la cei greco-orientali

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
atribui în parte și turburării conștiințelor prin esploatarea religiei pentru scopuri politice, fie-le de bine. Același caz îl vedem în {EminescuOpXI 331} Rusia. Și acolo s-a săturat poporul pîn-în gât de exploatarea politică a comunității lui religioase cu bulgarii și muntenegrenii, pentru care curge de 180 de ani cel mai bun și mai nobil sânge rusesc. Când vedem toate acestea petrecîndu-se înaintea ochilor avem cuvânt să susținem că nu e indiferent daca moștenitorul tronului român va avea sau nu

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
e singurul mijloc pentru a pune capăt acelei politici de cumpănă, numită greșit politică de echilibru, care până azi n-a izbutit la altceva decât de-a ne înstrăina pe toate puterile, unele după altele. Blesăm pe unguri, indispunem pe bulgari, ne arătăm ostili grecilor. Ne-am înstrăinat pe Rusia, sîntem pe cale de-a ne înstrăina pe Austria, deci și pe Germania, precum ne înstrăinăm pe Englitera și pe Franța. Toate acestea pentru că nu avem o atitudine bine definită, francă, loială

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
a-i amenința cu spânzurătorile și cu alte delicii, și toate acestea pătrund la noi, prin presă; uneori demagogia noastră le esploatează pentru a boteza pe adversarii ei cu epitetul de vânduți ungurilor... și noi blesăm pe unguri. Blesăm pe bulgari. Am dori să știm cu ce? Pentru că ni s-a dat Dobrogea, care n-a aparținut nicicând Bulgariei, pe care turcii au luat-o de la Mircea Vodă într-un timp când regatul de la Tîrnova încetase de mult de-a mai

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
românului; pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. N-are cineva decât să ia în mână gazetele de la Sofia și să vază daca toată ziaristica română, desigur tare în espresii, are atâtea vorbe rele la adresa bulgarilor câte injurii cuprinde un număr al unei foi din Sofia la adresa noastră. Ne arătăm ostili grecilor. Prin ce? Pentru că se susține că traco-romînii cată să aibă și ei școli primare în limba națională, lucru pe care la noi în țară

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
asemenea pretenție legitimă și fără nici un fel de idee politică e privită de foile grecești ca un atentat la naționalitatea greacă, precum școlile românești din Ardeal sânt privite ca un atentat la naționalitatea maghiară. C-un cuvânt ceea ce pentru grec, bulgar ori ungur e o virtute, pentru român e un păcat. Tot astfel ne înstrăinăm pe Rusia. De ce ne-o înstrăinăm? Pentru că n-am tăcut în timpul Păcii de la San-Stefano. Ne înstrăinăm pe Austria. Pentru ce? Pentru că nu tăcem în cestiunea dunăreană

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
trebui să cedeze; dacă însă va mai voi să reziste, atunci poate că va fi detronat și e probabil că-n urma unei detronări se va obține soluțiunea completă a cestiunilor pendente. Europa trebuie să emancipeze odată pe muntenegreni, pe bulgari și pe greci pentru a deschide Orientului o eră de prosperitate. Trebuie să se pună odată capăt convulsiilor și revoluțiilor printr-o acțiune ce nu va dura decât câteva săptămâni și ar fi o greșeală de neiertat din partea Europei dacă

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
pe care M. S. Regală Domnul se pregătește a o face I. S. Principelui Bulgariei la Rusciuc va contribui poate a înlătura o seamă de mici dificultăți câte se iviseră în urmă, presupunem că nu atât din propria inițiativă a bulgarilor pre cât din alte cauze. Dar afară de aceste neînțelegeri, a căror origine n-o discutăm, se vorbește în timpul din urmă și de alte cestiuni de-o importanță mai mare, cari asemenea s-ar putea atinge cu ocazia întrevederii. Dacă apropiem

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
e mai scurtă și nici dificultățile tehnice nu sânt atât de mari; chiar stabilirea unui pod peste Dunăre și construirea drumului în defileul de la Șipca nu prezintă piedeci de tot grele. Se zice că atât guvernul român cât și cel bulgar ar înclina să aprobe întreprinderea aceasta, iar în caz de-a se mănținea situația pacifică de acum, Parisul ar oferi lesne mijloacele financiare pentru construirea acestei linii de legătură. Pentru a se înlătura prevențiunile cari ar exista în contra unei societăți

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
unul din aceste organe. Nici noi nu vom da proporții exagerate însemnătății acestei vizite; dar tocmai atât de neînsemnată precum o reprezintă cele două foi sau nu este, sau n-ar trebui să fie. Înainte de toate trăim în pace cu bulgarii și, cu toate certurile mici, trase de sfori străine, ei sânt un popor cu care sîntem avizați de-a trăi pe de-a pururea alături și de-a ne-nțelege, de bine de rău, asupra tuturor cestiunilor de interes comun

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
din Galați ne vestește că astăzi se întrunește Comisia și că cestiunea Comisiei Mixte se va pune în discuție în sesiunea aceasta încă, poate chiar în decursul a cinsprezece zile, nemafiind altă piedecă decât nevenirea delegatului sârb și a celui bulgar. Despre opiniile Germaniei nu mai poate fi nici o îndoială. Aliată pe față a Imperiului habsburgic, neavând alte interese la Dunăre decât aceleași pe cari le are și monarhia vecină, deși în proporții mai mici, e de mai nainte sigur că

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599

Barba albă, apostolică, răspîndește în jur atîta respectuoasă tăcere; aud cum pocnește lespedea în Turnul Goliei. Acest pictor a strigat. 3 iunie La doi-trei ani, miticismul de stat producea monștri gen Balcanii zonă a păcii, începeau foielile, zbîrnîiau telefoanele spre bulgari, spre sîrbi, spre... da, venim, venim, răspundeau prompt jivkopictorii și titosculptorii, ai noștri dădeau în fiert, întindeau degrabă pînze, turnau ghipsuri, mai întindeau o pînză, mai turnau un cancioc de ghips, afișul era gata și, dintr-o dată, Dalessul exploda: Balcanii

by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
oare, că România a fost și ea o țară civilizată și nobilă? Sau să constate comerțul cu acea Românie, deocamdată, dispărută? O știre, la BBC, în liniștea camerei cu ferestrele în taluzul mereu crud al castelului: pod peste Dunăre, împreună cu bulgarii. Totul merge bine pînă la fixarea locului: bulgarii (pînă și ei!) îl vor mai spre vest; o consultanță britanică în chestiune e de aceeași părere, românii nu ei îl vor mai spre est. Mai spre est! Demagogia regimului bate, invaraibil

by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
țară civilizată și nobilă? Sau să constate comerțul cu acea Românie, deocamdată, dispărută? O știre, la BBC, în liniștea camerei cu ferestrele în taluzul mereu crud al castelului: pod peste Dunăre, împreună cu bulgarii. Totul merge bine pînă la fixarea locului: bulgarii (pînă și ei!) îl vor mai spre vest; o consultanță britanică în chestiune e de aceeași părere, românii nu ei îl vor mai spre est. Mai spre est! Demagogia regimului bate, invaraibil, spre vest. Faptele au, însă, nedezmințit, fața spre

by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
alta, că... nu va lipsi nici mîine de la Actualități. Sentimentul că sîntem o gubernie care trebuie să știe, în tot ceasul, de ce mai suferă Baris, e neliniștitor. Ca să nu spun că totu-i de prost gust (ca deontologie radiofonică). Țarul bulgarilor, trăind în străinătate, e pe locul unu în topul populației de la sudul Dunării. Ar fi jenant, pentru orgoliul nostru, să ne-o ia înainte. Monarhic vorbind. Tinerii mei colegi de breaslă! Cîțiva, excepționali. Dar... Dar... Nu fac îndeajuns ce ar

by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
din ochi era albastru, celălalt verzui. 18 decembrie E înduioșător cît talent avem în a ne dezavua, cîtă vocație (nou descoperită) în a ne adulmeca vintrele și a exulta în descrierea minuțioasă a zemurilor fetide. Nu știu alții cum sînt bulgarii, albanezii, rușii, sîrbii, care, probabil, nu stau nici ei strălucit în privința asta dar cu noi se petrece ceva cu totul aparte: suferim conștient?, inconștient? de o boală ce ne subminează permanent fibra profundă. Fie vorba, ne pretăm foarte bine unui

by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
marșarea tot pe abuzivul președinte, care prin lege nu mai are dreptul la încă un mandat. Contîndu-se, evident, pe ignoranța acesteia. Și obținînd, desigur, procentajul dorit. Așa că megalogluma cu bulgarizarea noastră nu mai are nici un haz. Iar cea cu românizarea bulgarilor pare, mai ales acum, o poantă suprarealistă. Ofensatoare, se-nțelege, pentru sud-dunăreni. 12 iulie Aflîndu-mă în două recente high-life-uri ieșene, am avut posibilitatea, dincolo de antrenul în care, ce-i drept, m-am simțit bine, să pot face o constatare surprinzătoare

by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
tratate cu succes sigur după metoda mea proprie"); Dentist Beauvais Marron ("Casă de primul rang pentru scoateri, plumbuiri și îngrijiri de dinți. Dinți falși americani".) Internaționale. Invaziune în Macedonia (cu care ne-am înfruntat, nu? recent, la fotbal): "Bande de bulgari de cîte 10 pînă la 100, înarmați cu puști Martiny, au invadat Macedonia. Obișnuința bulgarilor cu meșteșugul milităresc se dovedește" (iată, se confirmă o dată în plus sporul de apetit al vecinilor noștri pentru NATO). Politicale. La Senat, ministrul instrucției depune

by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
pentru scoateri, plumbuiri și îngrijiri de dinți. Dinți falși americani".) Internaționale. Invaziune în Macedonia (cu care ne-am înfruntat, nu? recent, la fotbal): "Bande de bulgari de cîte 10 pînă la 100, înarmați cu puști Martiny, au invadat Macedonia. Obișnuința bulgarilor cu meșteșugul milităresc se dovedește" (iată, se confirmă o dată în plus sporul de apetit al vecinilor noștri pentru NATO). Politicale. La Senat, ministrul instrucției depune pe biroul senatului un proiect de lege pentru un credit de 21 milioane, atribuite școalelor

by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253

comentarii referitoare la evenimentele politice: BADIC FLOREA, necunoscut cu antecedente politice, a spus: „lucru sigur că iarăși vom merge la război. Mai am un băiat în armată. Țările care au ocupat Cehoslovacia au și cu România revendicări. Ungurii vor Transilvania, bulgarii vor Dobrogea. Acestea sunt cauzele care vor da naștere la război”. BUGEZU ION din orașul Alexandria, fără antecedente politice, a spus: „Mai bine ar fi să vină rușii - să ne conducă ei, fiindcă nu mai e de trăit. Tu nu

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
Dumitru au spus: „noi nu vedem bine această situație. În cazul că nu se retrag trupele străine din Cehoslovacia, noi trebuie să le dăm ajutor. Nu este de mirare să fim și noi ocupați într-o noapte ca cehoslovacii, de către bulgari, unguri și ruși, dar avem încredere în conducătorii noștri, că poate s-ar baza ei pe ceva, de au afirmat că cei care vor îndrăzni să ne atace frontiera vor fi aspru pedepsiți”. Sus-numiții domiciliază în satul Pietrișul, comuna Găijani

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
ne atace frontiera vor fi aspru pedepsiți”. Sus-numiții domiciliază în satul Pietrișul, comuna Găijani, județul Ilfov. STOICA MIHAIL, necunoscut cu antecedente politice, pensionar, cunoscător al limbilor rusă și bulgară, domiciliat în orașul Alexandria, a spus: „Azi am vorbit cu doi bulgari, care veneau cu mașinile din Cehoslovacia, unde fuseseră ca turiști, și mi-au spus că de abia au scăpat de acolo, ca prin minunea secolului și asta numai că sunt bulgari. Aceștia mi-au spus că au văzut la cehi

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
orașul Alexandria, a spus: „Azi am vorbit cu doi bulgari, care veneau cu mașinile din Cehoslovacia, unde fuseseră ca turiști, și mi-au spus că de abia au scăpat de acolo, ca prin minunea secolului și asta numai că sunt bulgari. Aceștia mi-au spus că au văzut la cehi o mulțime de lozinci de simpatie față de Germania Federală. Fiind întrebați de către mine ce caută ei la ocuparea Cehoslovaciei, mi-au răspuns că ei sunt nevoiți să asculte de ordinele stăpânilor

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
și noi ocupați. Nu trebuie să ne amestecăm în treburile altor țări, că dacă s-ar ivi un război nu avem nici un aliat care să ajute. R.F.G. poate să profite de această situație și să dea o lovitură R.D.G., iar bulgarii și ungurii pot să ne ceară Transilvania, dar în caz de război, i-am bate fără prea multă greutate. Cu Bulgaria nu trebuie să avem alianță, că este o țară neserioasă și de aceea nu ne-au comunicat ce aveau

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]