2,180 matches
-
în dramă, si mai ales a lui Stendhal, care propune în Racine et Shakespeare ÎI un proiect de "comedie romantică" teatrul comic da naștere, după 1950, unei dramaturgii comice de calitate. Vechea și rigidă structura tragică nu mai corespunde publicului burghez, care cere un spectacol reușit și amuzant al propriei condiții. Pe masura trecerii timpului, comedia de moravuri cedează locul comediilor vesele, publicul vrea să râdă fără a reflecta prea mult (de aici proliferarea vodevilului, operetei, bufonadei ș.a.)173. Critică actuala
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
173. Critică actuala îi reproșează teatrului acestui timp varietatea mică a subiectelor, lipsa de nuanțe și demonstrația moralizanta, dar apreciază că temele gravitează în jurul problemelor de actualitate 174. Sursă unei noi teatralități este în mare parte căutată în literatura: teatrul burghez se inspiră din românul foileton sau monden, opțiunile teatrului naturalist urmează opțiunile românului naturalist, iar teatrul parnasian și simbolist caută surse noi în poezie. Meritul dramaturgilor acestei perioade sunt tehnicile teatrale savant construite (intrigi bine înlănțuite, dialoguri ordonate, ingeniozitate verbală
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
poezie. Meritul dramaturgilor acestei perioade sunt tehnicile teatrale savant construite (intrigi bine înlănțuite, dialoguri ordonate, ingeniozitate verbală). Metodă fundamentală a epocii realismul critic, care permite romancierilor să reprezinte contradicțiile și neajunsurile realității s-a adeverit a fi străină viziunii publicului burghez. Această circumstanță da naștere conceptului "teatralității", elaborat de criticul cel mai de vază al timpului, Francisque Sarcey. Afirmând pe scena o teatralitate afișată, o idealizare a vieții, un deosebit efect al jocului actorilor, a costumelor și a decorațiilor, aceasta concepție
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a întâlnirilor. Clotilde de Marelle este încântată de această comedie 346. Similitudinea s p a ț i i l o r este relativă. Căsuțele din suburbiile Parisului reproduc în miniatură planurile locuințelor somptuoase. Tradiția aristocrata a saloanele este reluată de burghezi. Ambianța aristocratica a doamnei Dambreuse din L'Education senimentale poate fi regăsita, cu un accent intim, la doamna Arnoux și, cu un accent de prost gust, la Rosanette. Spațiul parizian devine un loc în care este posibilă o anumita egalitate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
începutul Republicii a Treia, observă M.-C. Bancquart [p.12], este marcată de fascinația hranei. În acest sens, Flaubert este scriitorul model al meselor gigantice. Considerate substitut al unei sexualități care nu poate fi descrisă direct, sunt o preocupare a burghezilor, care conferă actului de alimentare un loc privilegiat în viața lor. Circuitul mâncării este asemănător cu cel al banilor și bunurilor. 283 Frédéric urmărește lectură pasionată a doamnei Arnoux și invidiază autorul care îi trezește curiozitatea: "Elle lisait un mince
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
tolérées le long des chemins, et qui, bourdonnante, dansante, jetant un éclat de pierreries, empoisonnaient leș hommes rien qu'à se poser sur eux, dans leș palais où elle entrait par leș fenêtres" [ibidem, p.217]. 358 Până la acea epoca, burghezii și poporul vorbeau aceeași limbă, puțin diferită de cea de la curte. Spre deosebire de limbajul curții, care (că în atâtea alte țari) era invadat de cuvinte italiene, spaniole sau engleze, strada urbană asigura unitatea și înnoirea permanentă a limbii. Începând cu mijlocul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
irelevant în raport cu ideea "dragostei de țară" pentru el, o noțiune goală și stupidă!). Alienarea și inadaptabilitatea ajung acum pretexte pentru o investigație mai amănunțită a Los Angeles-ului sordid și morbid, un oraș puțin cunoscut elitelor financiare ale locului sau micilor burghezi americani. Chinaski nu reușește să comunice cu nimeni (în paralel, scrie enorm, în ciuda refuzului constant al editorilor de a-l publica), "retrăgîndu-se" în băutură și intersecții pasagere cu "sufletele pierdute" feminine, de felul lui Jan (o prietenă de care se
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
voie să rateze "lucrul complicat" din The Wilt Alternative. Rupturile tot mai adînci dintre ideologiile liberalismului și cele ale extremismului creează contextul unui nou tip de război, războiul așa-zicînd "cultural", unde confruntările rămîn insidioase și perfide. Omul (post)modernității, micul burghez dependent de liniștea și confortul postindustrializării (ca Wilt), nu mai are posibilitatea de a le evita și ajunge angrenat în ciocniri pe care, intrigat, nu le recunoaște ca aparținîndu-i. Avem aici o remarcabilă prefigurare a lumii începutului de mileniu trei
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
orgoliul bogătașilor numește societatea înaltă. Iată crima mea, domnilor, și ea va fi pedepsită cu atît mai multă asprime, cu cît, de fapt, nu sunt judecat de semenii mei. Nu văd pe băncile juraților nici un țăran mai înstărit, ci numai burghezi indignați..." În celula sa, Julien își așteaptă moartea, cu seninătate. Femeile care-l iubesc continuă, amîndouă, să facă orice ca să-l salveze. Nu înseamnă că se sinucide? îl întreabă Mathilde de la Mole. Tot ce mai încearcă o dată doamnna de Rênal
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
la închisoare pe Julien, în văzul tuturor, inclusiv al soțului ei. Ele încearcă totul împotriva imposibilului său. Zadarnic. Julien face ceea ce trebuie pentru ca tribunalului să-i fie imposibil să nu-l trimită pe eșafod: îi insultă pe aristocrați și pe burghezi. Ne putem lăsa convinși că sfîrșitul lui Julien era înscris în trecutul său, în sufletul său. Putem să explicăm, prin sociologie și psihologie, că originile sale sociale, experiențele prin care a trecut au răsturnat situația, pe Julien și lumea sa
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
exagerând desigur, că "orice urmă de oraș oriental s-a șters; numai turcul, care vinde rahat la poarta Mitropoliei și-și linge degetele vânzând a mai rămas"26. În imaginarul și limbajul reconstitutiv al epocii, tipul ideal al orășeanului era burghezul, "un om ca oamenii", care trebuia să fie, potrivit ,,regulilor obștești", abonat ,,la un cabinet de lectură", să bea șampanie, să fie îmbrăcat după ultima modă, să poarte baston rococo și pumnal cerchez, să scrie cu "condei de oțel", să
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1980, cînd a cunoscut o oarecare notorietate pariziană, odată cu publicarea romanului său scandalos, Poetul rus îi preferă pe negrii mari, o poveste autobiografică a vieții sale violente și haotice la New York. De zinvoltura și trecutul său aventuros le impuneau micilor burghezi de salon literar, între care și Emanuel Carrère, care îl adorau și trăiau cumva prin procură ceea ce ei nu îndrăzniseră niciodată să facă. Straniu amestec de politică și de revoluționarism, cu ideologie comunisto-fascistă, pe care o explica în cărți și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
necruțătoare ; potrivit criticului, idila chinuită pe firul căreia se construiește romanul sună fals de la bun început, atît pe fond cît și în formă. Asturiana Paz e caricaturală la maximum: frumoasă, rebelă, răsfățată a aristocrației pariziene, dar permițîndu-și să deteste confortul burghez și mondenitățile. César nu îi pare defel mai credibil. Trecut prin toate ororile imaginabile (după reportaje făcute în Tailanda, în urma tsunami-ului din 2004, sau în timpul războiului din Liban), nu-și mai găsește fericirea decît în lectura clasicilor și în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
semiologică, doar obiectele concepute ca semne pot fi integrate acestei relații: "de când e lumea, oamenii au cumpărat, au posedat, au cheltuit și s-au bucurat de lucruri dar cu toate acestea nu au "consumat". Sărbătorile "primitive", risipa seniorului feudal, luxul burghezului din secolul al XIX-lea nu sunt consum. [...] Consumul nu este nici o practică materială, și nici o fenomenologie a "abundenței" [...]. Consumul, ca să putem spune că are un sens, e o activitate de manipulare sistematică a semnelor"354 (s. a.). Termenul de consum
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este secolul al XIX-lea. Vii din Los Angeles și aterizezi în secolul al XXI-lea. Fiecare țară are un fel de predestinare istorică, ce-i marchează definitiv trăsăturile. În ceea ce ne privește, profilul peisajului nostru e zugrăvit de modelul burghez al anilor 1789 și decadența nesfârșită a acestui model"500. În viziunea filosofului francez, America este locul modernității împlinite, fundată pe o serie de idei care i se par a fi literalmente realizate într-un prezent continuu. Europa, în schimb
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
alte povești de gen. Chiar orășeni ca Felix și Otilia știu să călărească pe cai. O copilă de boieri ieșeni, din Iubim de Octav Dessila, dă clasă bucureștenilor, cîștigînd repetat curse de cai pe hipodromul Capitalei. Idealul unui copil de burghezi la 1900 e să devină maior de roșiori, cavalerist deci, și își anticipează cariera șarjînd asupra slujnicei care prepară cafeaua. La balurile garnizoanelor, roșiorii sînt vînați cu deosebire de infatigabilele silfide, măritate sau feciorelnice. Un ofițer de roșiori al lui
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
găo...arul șef") în jos (copiii). Pe un fond social răvășit moral și cu sporită entropie sistemică, puținii alegători amețiți de vicleniile de prost-gust ale unor partide își numesc liderii de stat dintre distrugători. Foștii exilați și condamnați ai regimului burghez, ajunși la vârstele senectuții, au fost depășiți de funcții și de noile "mentalități", combativi mai mult în luptele de parvenire și îmbogățire ilicită în care s-au lăsat atrași decât în inițiative constructive vizibile în țară. Pletora politrucilor ("clasa politică
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
imitat "forme fără fond" (T. Maiorescu) în societățile lor mai rigidizate poate și din cauza presiunilor de autoapărare față de numeroasele amenințări. Aceste modele au fost: Curteanul înlocuit de "l'honnête homme" (gentilomul), iar acesta a fost dat de o parte de burghez și mai ales de negustorul îmbrăcat cu haine de pânză în loc de mătase, fără alte podoabe decât "bastonul" cu mâner de argint în loc de sabie. De la același burghez, în secolul al XVIII-lea s-a trecut și la filosoful care nu mai
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de "l'honnête homme" (gentilomul), iar acesta a fost dat de o parte de burghez și mai ales de negustorul îmbrăcat cu haine de pânză în loc de mătase, fără alte podoabe decât "bastonul" cu mâner de argint în loc de sabie. De la același burghez, în secolul al XVIII-lea s-a trecut și la filosoful care nu mai face metafizică, se slujește de rațiune și nu de memorie, are o voluptate chibzuită, este liber-cugetător și reformator al religiilor revelate. Filosoful critică absolutismul monarhic, superstițiile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
animale înainte de a deveni pandur, s-a aliat cu "eteriștii" greci, pentru a face dreptate în țară. Reușitele sale i-au întărâtat pe opozanți, care, împreună cu eteriștii, l-au ucis pe revoluționar prin odios complot. Ulterior au apărut și micii burghezi, apoi, după prima venire a "investitorilor străini", "marea burghezie" de necomparat cu aceea din Vest. A sporit numărul alogenilor evrei, a câtorva occidentali și a robilor țigani aduși din țări vecine. Profiturile acumulate, reinvestite, au ridicat ratting-ul Țărilor Române în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
identitatea". (5. p. 309). Criza de motivație se manifestă prin distrugerea a două modele de comportament uman ca urmare a slăbirii amestecului de tradiții precapitaliste cu cele burgheze: primul, numit de critic "privatism civic", rezultă din distrugerea tradițiilor dreptului formal burghez în favoarea unei etici etatiste tradiționale; (5. p. 316) al doilea model este cel al "privatismului familial- profesional", specific păturilor de mijloc, orientate spre performanță, precum și fatalismului păturii de jos, slăbit cu tradițiile religioase. Asemenea tradiții sunt adoptate în familii și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
-și urma drumul potrivit. Ca urmare, mulți oameni se atașează mai aproape de profeții din temple ori de câte un "guru" susținut de un frate vitreg parlamentar devalizator decât de liderii partidelor și de guvernanți puși pe căpătuială. Aproape odată cu "noii burghezi" a început formarea "noii clase politice", cu reprezentanți din toate categoriile sociale și minorități cu organizații politice propriu-zise: organizatorii sutelor de partide și formații politice, cu oameni ai presei de partid, cu scrieri subvenționate până astăzi și de la buget, cu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Brejnev L. / 301, 313 Brentano F. C. / 96 Breton A. / 53 Bucovina / 30-31, 59, 109, 238, 245 Bulgakov / 140 Bulgaria / 21, 24, 38, 44, 53, 81, 164, 192, 217, 226, 232, 237, 239-240, 249, 260, 279, 302, 306-309, 311, 330, 336 burghez / 20, 108, 157 Burke Ed. / 116, 169, 182 Bruyère de la / 107 C Cabardino-Balcaria / 280 Cacica / 111 Caesar / 28, 173 Călimani / 90 Călinescu M. /47 Calvin J. / 36, 119 Cambodgia / 16 Campanella T. / 108 Cantemir Dimitrie / 101, 109, 272, 329 capitalism
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
contemplativă asupra unei epoci trecute. Dimpotrivă, „asupra lor [a acestor scrieri] planează umbra Rei chului hitlerist. Ele cunună, ca prin vis, groaza pricinuită de Reich cu lucruri ce au fost demult. În lumina aurei dezagregate a propriului trecut biografic, spiritul burghez, cuprins de panică, devine conștient de sine: ca aparență.“ Gestul politic al experienței urbane se definește în concluzie prin descentrarea mecanismelor monotone ale istoriei și prin evidențierea pericolului, a caracterului de „criză“ al prezentului. În lumea metropolei, el se traduce
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în urmă. Imaginile copilăriei berlineze a lui Benjamin vor fi, așadar, imagini dialectice, în care lumea burgheză a începutului secolului XX este sesizată în aspectul ei critic, din perspectiva anticipației propriei disoluții. În oglindă, parcă, disoluția pe care imaginea orașului burghez o vădește copilului este cea a autorului matur, resimțind disoluția care amenință Germania anilor ’30: „In diesen wenigstens, hoffe ich, ist es wohl zu merken, wie sehr der, von dem hier die Rede ist, später der Geborgenheit entriet, die seiner
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]