1,697 matches
-
erau așezați în vărful bradului în inele de lemn. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, tradiția împodobirii bradului la sfârșit de an pătrunde dinspre nord și pe teritoriul actual la României, obiceiul suprapunându-se peste cel al butucului de Crăciun. Ritual astăzi dispărut, dar atestat încă de la romani, butucul de Crăciun, un trunchi de brad tăiat și ars (jertfit) pe vatră în noaptea de 24 spre 25 decembrie, simboliza moartea și renaștrea divinității, a zeului autohton Crăciun. Odată cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
doua jumătate a secolului al XIX-lea, tradiția împodobirii bradului la sfârșit de an pătrunde dinspre nord și pe teritoriul actual la României, obiceiul suprapunându-se peste cel al butucului de Crăciun. Ritual astăzi dispărut, dar atestat încă de la romani, butucul de Crăciun, un trunchi de brad tăiat și ars (jertfit) pe vatră în noaptea de 24 spre 25 decembrie, simboliza moartea și renaștrea divinității, a zeului autohton Crăciun. Odată cu trecerea timpului, brazii de Crăciun au fost decorați cu îngerași și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dă și lui Andrii, Taie-n patru, dă și lui Marcu. Vestitorul: De jucat am mai juca Da afară-i noapte grea, Noapte grea și fără lună, Ieși, ursule, noapte bună! (pe dialog, ursul joacă în ritmul tobei și al butucului, a gălăgiei ritmate făcută de draci). La Anul Nou de Natalia Iosif Tată, mamă, astăzi vin Cu o mână de orez, Să vă seamăn și mulți ani Sănătate vă urez. Eu am să fiu silitor! Și cuminte-aș vrea să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și se servește cu sos bechamel și cartofi. Alte mâncăruri tradiționale sunt șunca și cârnații, specialități de bază în bucătătia finlandeză. Desert de Crăciun este pe bază de prune, “joulutorttu”, o plăcintă cu gem, pufoasă, coaptă la cuptor. În Franța “Butucul lui Noel”. Multe persoane din Noua Zeelandă urmează vechile tardiții engleze în ceea ce privește masa tradițională: curcan, budincă de stafide și salate reci, iar copacul împodobit se numește “Pohntokawa”. În Jamaica, masa de Crăciun cea mai importantă este prânzul. Ea include orez, pui
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
trecut, în fiecare familie franceză se pregătea “Prăjitura celor Trei Magi, ce avea ascunsă în ea un bob de fasole. Cine îl găsea devenea rege sau regină pentru întreaga zi de Crăciun. Și acum se păstrează tradiționala “Buche de Noel”, “Butucul lui Noel”, o prăjitură de ciocolată prezentată la masă sub formă de buturugă. La greci, crenguța de măslin în dulciuri. Crăciunul și Anul Nou în Grecia sunt bogate în superstiții, dar și în preparate tradiționale. Printre prăjiturile tradiționale se numără
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
arc peste drum și le leagă între ele. Apoi se fac în ramuri mici scobituri ce se umblu cu ulei și se apind spre a lumina drumul până la biserică. Germania. În Germania s-a păstrat obiceiul de a arde un butuc în noaptea de Crăciun, care se spune că ar apăra casa de hoți și de nenorociri tot restul anului. Spania. Deși Crăciunul se sărbătorește la 25 decembrie, darurile se dau pe 6 ianuarie, cu ocazia zilei celor Trei Regi. Acestea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dai pe negi, că vor seca. Descântec pentru copilul care plânge mult Mama pădurii, Am trimis un semn la tine, De la copilul meu, Să-ți dau strâns cu plâns Și să-mi dai somnul și odihna fetei, Ca să doarmă ca butucul Și să tacă ca chiticul. Cum dorm păsările în păduri Așa să doarmă copilul meu. Rețeta: mama ia copilul în brațe și iese în ogradă, cu o bucată de mămăligă în mână. Rupe mămăliga în trei bucățele și zice descântecul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
elevi - rămași înscriși la sfârșitul anului - 53 elevi din care: - clasa I - 29 elevi - clasa a II a - 18 elevi - clasa a III a - 6 elevi Elevii învățau în fostul local al Primăriei, nu aveau bănci și stăteau pe niște butuci de lemn. În 1877 s-a înființat școala cu un singur post în satul Drăgăneasa, într-o cârciumă boierească, pe locul unde se află astăzi noul local de școală. Prima învățătoare a fost Elena Teodorescu care în 1897- 1898 a
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
vârsta de zece ani, excepție făcând primul copil, pe numele să u Neculai, care a ajuns la etatea de 17 ani... într-o zi, când tata s-a întors de la mină, ia căruța, merge pe coasta muntelui, pune pe ea butuci, să avem pentru lemne de foc și ce mai trebuie în casa ș i ograda de gospodar. Neculai, care îl însoțea, se bagă sub căruță să ia lanțul cu care să lege butucii pentru stabilitate, și, cumă necum, survine marele
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
merge pe coasta muntelui, pune pe ea butuci, să avem pentru lemne de foc și ce mai trebuie în casa ș i ograda de gospodar. Neculai, care îl însoțea, se bagă sub căruță să ia lanțul cu care să lege butucii pentru stabilitate, și, cumă necum, survine marele necaz. Din căruță cade un butuc, îi rupe piciorul stâng, chiar de la șold, îi afectează zona bazinului. Tata, surprins de eveniment, descarc ă căruța, îl așează acolo pe Neculai, vin acasă, unde mama
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
foc și ce mai trebuie în casa ș i ograda de gospodar. Neculai, care îl însoțea, se bagă sub căruță să ia lanțul cu care să lege butucii pentru stabilitate, și, cumă necum, survine marele necaz. Din căruță cade un butuc, îi rupe piciorul stâng, chiar de la șold, îi afectează zona bazinului. Tata, surprins de eveniment, descarc ă căruța, îl așează acolo pe Neculai, vin acasă, unde mama î nnebunită de spaimă și supărare, fuge repede în vecini, l a niște
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
aceeași zi ne-am apucat de muncă. La noul loc de muncă, la tăiatul pădurii, se execu tau trei operații. Unii tăiau copacii cu joagărul (beschie, ferestrăul), alții îi cojeau folosindu-ne de un hârleț, iar o altă echipă așeza butucul tăiat și jupuit de coajă pe un jgheab - anume construit din scândură - bine uns cu parafină, pentru a ajunge „uns”, prin alunecare, tocmai jos, la poalele munților de unde erau preluați și transportați la fabrica de cherestea. Se înțelege, o astfel
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
găin i dădeau să iasă în ogradă, ca să se hrănească. m-am îndreptat spre șopronul unde țineam lemnele de foc. Ca să mi domolesc nervii, să mă temperez deci, am pus mâna pe top or și am început să sparg câțiva butuci, lemne de foc pe ntru mama, corect - pentru noi amândoi. Apoi, m-am dus la cumnatul, soțul surorii mele - Catrina, să-l întreb despre noutățile apărute între timp. Parcă lipsisem de când lumea, de acasă. Acum în retragere, către Berlin. De
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
au pierdut strugurii iar În iarna respectivă mulți dintre ei, ca să ducă apauz la Biserică ori să facă cele cuvenite pentru pomenirea morților lor, băteau În poarta părinților mei să cumpere ,,numai o jumatate”, pentru că ai mei nu scoseseră nici un butuc și fusese o producție bună În anul acela. Avea și nuanțe comice În purtările sale, uneori, tata. După intrarea În sat, pe la scoala, unde comisia primăriei constată că În ziua aceea se arase miriștile, pentru că-i vedea deasupra cocenilor plugul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
socoteală pentru ironiile din piesele sale la adresa lui Cleon întrucât cel care-l desconsideră pe mai marele nostru prejudiciază Atena (I, p. 61). Toți sunt încredințați că cine îndrăznește să-și spună părerea poate liniștit să-și pună singur capul pe butuci, o dată ce informatorii mișună pretutindeni (I, p. 65). Demagogul Gorgias veghează ca tineretul atenian să primească o educație adecvată și pentru aceasta strânge date despre toți profesorii de la spionii recrutați chiar printre apropiații acestora (I, p. 69). Totodată, el intervine în
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
a aruncat pe patul nu prea moale dar nici ca de piatră. A adormit într-o clipită, ca de obicei. Femeia ce spală geamurile scoate tacticoasă - și mai mult pe ascuns, o cheie din buzunarul halatului albastru, o înfige în butucul yalei și o răsucește de două ori, cu oarece răutate, ca pe un cuțit într-o rană sângerândă. Rana noastră cea de toate zilele de după faimoasa și caricaturala ședință, ținută de director! Iată înfăptuirea ,,binefacerilor’’ promise de director! Cadoul directorului
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
că exista cineva care să se intereseze cel puțin de soarta lor. Ajungeam cu multă greutate în satele mai îndepărtate, din lipsă de drumuri. Mergeam de multe ori cu căruța cu cai sau cu boi, cînd noroaiele erau pînă la butucul roților. Vizita lui Ion I.C. Brătianu, care era proiectată pentru primăvara lui 1923, se contramandase, fiind reținut la lucrările parlamentului, unde se dezbătea noul proiect al Constituției, care s-a votat la 26 martie 1923. Am avut, în schimb, în
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
care-l apăsă ușor. Ca prin minune, pietroiul se răsuci În loc și În câteva clipe se pomeniră Într-un coridor Întunecos care se termina brusc Într-o Încăpere largă, Închisă cu gratii. Dincolo de ele se vedeau roți de fier, grătare, butuci, toate uneltele sinistre dintr-o cameră de tortură. Câțiva pași mai Încolo, câteva trepte În piatră duceau afară. Rămâneți aici, nobile Bodo, să nu ne descopere cine va. Să ne Întoarcem și să aducem Întăriri. Nu, nu, stai să vedem
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
a roții din spate. Fără a exagera cu "îmbunătățirile”, pe lângă oglinzile (evident) pe ambele părți, voiam și semnalizatoare electrice, pentru sporirea siguranței. Semicursiera, pe lângă poziția incomodă, avea frâne pe saboți, ori experiența de până atunci mă convinsese că frâna pe butuc, activată doar la intenția de a pedala în sens invers, era ideală. Pentru evidența strictă a distanțelor parcurse, voiam - fiindcă apăruse în comerț - un "kilometraj” rusesc, care costa 50 de lei. Mai visam, la o asemenea excursie pe bicicletă, și
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
roțile bicicletelor alunecau. La o curbă era cât pe ce să cad și de atunci am devenit mai prudent. La capătul serpentinelor, mereu la vale cu frâna activată, atenționat de Mircea am verificat temperatura torpedoului. Am turnat apă să răcesc butucul, apa sfârâia ca pe o plită încinsă. Pedalând mereu, la Sânmartin (pe asfalt, altă viață!), a apărut în stânga drumului cantina CAP- ului. De necrezut poate, am mâncat acolo în niște condiții deosebite, aproape ca la restaurant, doar că mult mai
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
aflat unde-i găsesc, și e de închipuit surpriza pe care au avut-o ei, văzându-mă. Împreună cu Mircea am plecat la Nicu, în curtea căruia lăsasem bicicleta. Neavând nici o dată probleme cu ea, n-aveam habar de mecanismele din butuc. Diagnosticul: bilele cilindrice erau uzate, trebuiau înlocuite. Cunoscând orașul, cu bicicleta lui am ajuns la magazinul de profil. Acolo ghinion, nu aveau bile cilindrice! Nu-mi venea să cred și, dezamăgit la culme, le povesteam celor de acolo: Am mers
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
gospodărește, cu tălpile, pământ peste mormântul lui Haiduc. Picioarele! N-am mai văzut asemenea picioare...! Umflate, lăbărțate, crăpate, cu niște călcâie elefantine și niște falii laterale în care al rigoare se puteau aciua greierii în sezonul hibernal. Tumefiate asemenea unor butuci de miile de lovituri primite de-a lungul vieții sale, lățite și deformate în urma pișcăturilor și mușcăturilor de furnici, țânțari, viespi, păianjeni, coropișnițe și urechelnițe, având o culoare vineție-maronie-roșietică, cu unghii mari, negre, puțin încovoiate la vârf, ca o platoșă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
prioritățile. După ridicarea pereților, umplutura de pământ era bine bătută cu maiul pentru a o netezi, pentru a realiza o suprafață plană. "Maiul" era o sculă deosebit de importantă, căci, în absența ei, tasarea pământului era imposibilă. Era făcut dintr-un butuc de lemn pe extremitățile căruia erau aplicate două stinghii, două șipci de o înălțime variabilă. Ridicai maiul cu ambele mâini și băteai metodic fiecare centimetru pătrat al încăperii; de aceea i se mai spunea și "bătoi". După ce pământul era bătut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
decât computerul), codurile de comunicare, da! A.B.Ați scris vreo carte pe care acum să regretați că ați tipărit-o? Deși în biografia mea figurează 18 titluri, consider că eu n-am scris cărți, ci "bucăți", așa cum unii sparg butuci și-i fac stive de lemne pentru foc. Recreația mare, de exemplu, cea mai ilustrată și mai ilustrativă dintre cărțile mele, nu este de la ediție la ediție decât o antologie de proză umoristică pentru școlari, cu sumarul nu adăugit, ci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
veșnice. În rest, viața mamaiei se împarte între creșterea celor câtorva găinușe ouătoare ce scurmă după râme și grăuncioare minuscule prin ograda modestă și așteptarea copiilor pentru o zi-două vara, la un grătar și-un pahar de vin curat, de butuc, din propria gospodărie. Sufrageria era pregătită pentru baia de picioare. Dar și vârstnica elevă. Închisese televizorul la care obișnuia să-și urmărească emisiunea preferată de pe Kanal D, iar acum se instalase cuminte pe canapea, în dreptul ligheanului cu apă cu sare
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]