1,209 matches
-
cavaleri mureau din cauza efortului într-o armură încinsă de căldura soarelui. Cămașă de zale din metal. Se purta de către cavaler pe sub armură pentru protejarea zonelor vulnerabile neacoperite de platoșă. În stânga, detaliu asupra inelelor de fier care compun cămașa de zale. buzdugane și ciocane de luptă folosite în evul mediu, tipuri de spade folosite de cavaleri în perioada clasică a evului mediu. Se pot observa ornamentele de pe mâner și gardă Jos, spadă (floretă) din perioada renascentistă. Se observă trecerea de la o epocă
Evul Mediu feudal () [Corola-website/Science/311877_a_313206]
-
evidență demonstrând că reprezentarea este a unui adevărat domnitor, în schimb figura poate fi asimilată sfinților din icoanele bizantine. Reprezentarea lui Dragoș Vodă arată un personaj care coboară, în mod evident, din legenda glorioasă a descălecatului. El are arcul și buzduganul ținute în mod eroic în mâini. Figura a fost schițată în stilul lui Ștefan cel Mare, cu chip frumos și expresiv. Capul are plete lungi care se preling pe umeri în timp ce mantia îi acoperă trupul. Exceptând realizarea capului, se pot
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
neschimbată, cele mai semnificative modificări fiind cele ale formei scutului. Din secolul al XVII-lea, coroana princiară, ca simbol al puterii suverane, va fi redată chiar deasupra coarnelor, asociată, de multe ori, cu celelalte două simboluri ale puterii: spada și buzduganul. Este de semnalat că, începând cu domnia lui Vasile Lupu, steaua care flanca, la stânga, botul bourului, se transformă în soare. În secolul al XVIII-lea, chiar dacă elementele heraldice vechi rămân în esență aceleași, stema devine tot mai încărcată cu ornamente
Stema Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/312315_a_313644]
-
Teatrul Național "Mihai Eminescu") din Chișinău unde joacă, îndeosebi, roluri de comedie. Printre rolurile interpretate pe scena acestui teatru, pot fi numite: Moș Bodrângă din "Amintiri" de Valeriu Cupcea, după Ion Creangă, Toader din "Președintele" de Dumitru Matcovschi, Verde-împărat din "Buzduganul fermecat" de L. Deleanu, Balzaminov din "Cine caută găsește" de A. Ostrovski, Kalosin și Homutov din "Anecdote provinciale" de A.Vampilov, Bobcinski din "Revizorul" de Nikolai Gogol, Conu din "Fumuarul" de Nicolae Esinencu, Coarnă din "Mult zgomot pentru nimic" de
Mihai Curagău () [Corola-website/Science/312895_a_314224]
-
dintre semnatarii textului (alături de I. Rom-Lebedev) și al regiei și interpretul rolului lui Costache. Printre piesele de teatru puse în scenă de Gherlac menționăm: "O noapte de mai" de Nikolai Gogol (1945), "Sub castanii din Praga" de C.Simonov (1947), "Buzduganul fermecat" de L.Deleanu (1951), "Sânziana și Pepelea" de Vasile Alecsandri (1956), "Pentru căminul familial" de I.Franco (1957), "Dunărea zbucumată" de Em.Bucov (1958), "Ovidiu" de Vasile Alecsandri (1958), "Regele Lear" de William Shakespeare (1961), "Casa mare" de Ion
Victor Gherlac () [Corola-website/Science/312907_a_314236]
-
înspăimântară; ei începură să se tragă înapoi în câmpie și să se îndrepte spre cetate. Atunci "Teodor", poreclit "Lalacon (Mârâială)", un bărbat temerar și neînvins prin înălțimea și tăria trupului său, ucise mai mulți nefericiți din rândurile dușmanilor cu un buzdugan de fier; îl mânuia cu atâta putere, încât zdrobea cu o singură lovitură și coiful dușmanului. Și pentru că lupta a fost, după cum am mai spus, deosebit de crâncenă, unor astfel fapte de vitejie rușii le vor da un răspuns pe măsură
Ioan I Tzimiskes () [Corola-website/Science/309633_a_310962]
-
nu aveau nici un efect asupra lui Duryodhana. Krishna îi reamintește lui Bhima despre jurământul pe care il făcuse de a-l ucide lovindu-l sub centură, iar Bhima face acest lucru deși era împotriva regulilor luptei cu ciocanul(ghioaga sau buzdugan)(deoarece Duryodhana încălcase deja toate regulile în acțiunile sale anterioare). Astfel, strategia de neegalat a lui Krishna a ajutat Pandava să câștige războiul Mahabharata aducând sfârșitul tututor comandanților Kaurava, fără să folosească nici o armă. Deasemenea îl readuce la viață pe
Krishna () [Corola-website/Science/309088_a_310417]
-
Cruce. În haosul din jurul relicvei sfinte, este ucis episcopul de Acra, relicva fiind preluată de episcopul de Lydda. Taqi al-Din le ordonă luptătorilor săi să lase arcurile și să-i atace pe cavalerii care-l apărau pe episcop cu săbiile, buzduganele și lăncile. Sarazinii i-au doborât pe apărători numai datorită efectivelor superioare, Taqi luând relicva și părăsind exultat lupta. Al-Afdil, fiul de 17 ani al lui Saladin, martor al acestei întâmplări, a crezut că victoria era de acum sigură. Dar
Bătălia de la Hattin () [Corola-website/Science/310791_a_312120]
-
N-a fost prea mult acest pământ, dar un gospodar bun poate să-și asig¬ure familia cu mămăligă, cartofi, legume cu un singur hectar de pământ. De aceea buzdugenenii i-au purtat recunoștință pentru această înavuțire pământeanului lor, Ion Buzdugan, care a luptat cu înflăcărare pentru unirea Basarabiei cu România. Destinul de mai departe al s Buzdugeni e identic cu cel al întregii Basarabii din acei ani - cu raze mai binefăcătoare de soare, cu speranțe într-un trai mai decent
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
realizând filmul "Zidul", ce prezenta „un adevărat ritual al claustrării, cu consecințe - psihice, moral-volitive, fizice” al unui tânăr (Gabriel Oseciuc) care a tipărit singur, izolat timp de câteva luni într-o încăpere zidită, ziarul clandestin "România liberă". Au urmat filmele "Buzduganul cu trei peceți" (1977), o versiune politizată a evenimentelor ce au condus în 1600 la unirea celor trei țări române, cu Victor Rebengiuc în rolul lui Mihai Viteazul, "Vacanța tragică" (1979), inspirat din romanul "Nada Florilor" de Mihail Sadoveanu, despre
Constantin Vaeni () [Corola-website/Science/306159_a_307488]
-
Rosset. Biserica din Stodolna a fost construită în 1793, iar cea din Lalova cu hramul "Sf. Parascheva" din piatră în 1812. Între 1812-1821 Zoița Rosetti stăpânea s. Lalova și avea frumoase livezi și mari plantații de tutun, iar boierul Vasile Buzdugan satul Stodolna, el e cel care în 1882 va deveni membru al judecătoriei din Orhei. În 1835 Lalova trecuse în posesia boierului Constantin Razu, iar în 1851 45 de familii din Lalova și Stodolna și-au părăsit casele și au
Lalova, Rezina () [Corola-website/Science/305759_a_307088]
-
perioada 29 ianuarie - 4 martie 1918 funcția de ministru de interne, în guvernul condus de generalul Alexandru Averescu. Constantin Sărățeanu era rudă cu Mihai Popovici, vicepreședintele Partidului Național Țărănesc și colaborator apropiat al lui Iuliu Maniu. După decesul lui Gheorghe Buzdugan, membru al Regenței instituite pe timpul minoratului Regelui Mihai I, Constantin Sărățeanu a fost propus de către prim-ministrul Iuliu Maniu, prin intermediul lui Alexandru Vaida-Voevod, și aprobat de Parlament, ca înlocuitor al acestuia. Alegerea sa a fost contestată de toate partidele din
Constantin Sărățeanu () [Corola-website/Science/306359_a_307688]
-
renunțării lui Carol și proclamarea lui Mihai ca moștenitor, pentru modificarea Statutului Casei Regale și pentru primirea Regenței. În calitate de regenți au fost desemnați Prințul Nicolae, fratele mai mic al lui Carol, patriarhul Miron Cristea și președintele Curții de Casație, Gheorghe Buzdugan. Legile au fost adoptate în unanimitate, ele fiind cunoscute ulterior, împreună, sub denumirea de "actul de la 4 ianuarie"; reprezentanții Partidului Național și cei ai Partidului Țărănesc nu au participat însă la vot, în semn de protest față de graba cu care
Criza dinastică din România () [Corola-website/Science/305792_a_307121]
-
în semn de protest față de graba cu care se depusese proiectul de lege pentru primirea Regenței. În epocă, actul de la 4 ianuarie a fost considerat ca o victorie politică a lui Ion I. C. Brătianu și a Partidului Național Liberal, întrucât Buzdugan și Miron Cristea erau văzuți ca fiind devotați lui Brătianu, iar prințul Nicolae se afla sub influența reginei Maria și era intimidat de personalitatea lui Brătianu. Carol a încetat astfel să fie membru al familiei domnitoare, devenind o simplă persoană
Criza dinastică din România () [Corola-website/Science/305792_a_307121]
-
motivat de părăsirea domiciliului conjugal de către Carol. La 3 noiembrie 1928, guvernul condus de Vintilă Brătianu a demisionat; iar Regența a numit ca prim-ministru pe Iuliu Maniu. În timpul mandatului acestuia, la 7 octombrie 1929, a încetat din viață Gheorghe Buzdugan, unul dintre membrii Regenței. La sugestia lui Iuliu Maniu, făcută prin intermediul lui Alexandru Vaida-Voevod, Parlamentul l-a ales ca înlocuitor pe Constantin Sărățeanu, consilier la Curtea de Casație. Acesta făcea "impresia că și-a pierdut de mult dacă nu memoria
Criza dinastică din România () [Corola-website/Science/305792_a_307121]
-
Costachi”, m-rea Neamț; facultatea „Patriarhul Iustinian”, București; doctoratul ne finisat la facultatea „Ovidius”, or. Constanța. Corul bisericesc este condus de Dumitrașcu Ina, corul fiind tînăr atît după voci, cît și după vârstă. Staroste al bisericii este Panciuc Petru, secretar Buzdugan Nina. Casa parohială este la moment în construcție și tragem nădejdea ca în 2-3 ani să fie finisată, în timp se va amenaja și ograda Bisericii. Vrănești este un sat din cadrul orașului Sîngerei din raionul Sîngerei Republica Moldova.
Vrănești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305875_a_307204]
-
mai puțin de 20 de plante, strîns unite între ele și așezate, într-o anumită ordine, la marginea apei: săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), feriga de apă (Nephrodium thelypteris), măcrișul de apă (Rumex hydrolapathum), papura (Typha angusttfolia), pipirigul (Scirpus schoenplectus) și buzduganul (Sparganium ramosum); în interiorul plaurului: rogozul (Carex pseudocyperus), jaleșul (Stachys palustris), joianul (Oenanthe aquatica), cucuta de apă (Cicuta virosa), drăgaica (Galiun palustre), năsturelul-de-baltă (Roripa amphibia), năsturelul obișnuit (Roripa austriaca), ochii păsăruici (Myosotis palustris), răchitanul (Lythrum salicaria) troscotul (Polygonum pernicaria), boglarii (Ranunculus
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
îi răspunde la sentimente. Ajuns în satul natal, Tudor Șoimaru află de la moș Mihu (George Calboreanu), unchiul său, că boierul Stroie Orheianu ocupase jumătate din moșia răzășească în urma unei judecăți strâmbe făcute în timpul lui Aron Vodă și îl ucisese cu buzduganul pe Ionașcu, tatăl lui Tudor, care se ridicase pentru drepturile răzeșilor. Casa părinților lui fusese incendiată apoi de oamenii boierului. Între timp, după scurtul popas făcut la Murgeni, Orheianu a fugit în Podolia, alăturându-se curții Doamnei Elisabeta Movilă de la
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
șoimăreșteni pentru că au luptat de partea lui Tomșa, pretinzând în schimb ca sătenii să-i dea de bunăvoie întregul lor pământ pentru a-și întregi moșia sa. Tudor Șoimaru îi spune boierului că nu înțelege judecata lui, iar Orheianu ridică buzduganul pentru a-l lovi așa cum făcuse cu ani în urmă și cu tatăl său. În acel moment, fostul căpitan de oști scoate sabia și îl lovește cu ea pe boier drept în moalele capului, apoi îi târăște cadavrul pe mormântul
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
de bun psiholog, întrucât astfel scapă de boierul intrigant și-și atrage poporul. Unele atitudini ale voievodului scot în evidență alte trăsături. Sfătuit să facă drumul înapoi, căci țara nu-l vrea, Lăpușneanul abia își stăpânește impulsivitatea, punând mâna pe buzdugan (pentru a-l lovi pe sol), tot așa cum gestul de a apuca jungherul devine reflex. În această scenă, ochii care „"scâteiară ca un fulger"”, mușchii feței, care „"i se suceau"” și râsul sinistru arată un om violent care-i îngheață
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]
-
Brașov, România) este o cântăreață și actrița de origina maghiară din România. Ea a devenit cunoscută în urmă participării la emisiunea-concurs "Faimoșii", pe care a câștigat-o în vara anului 2007. La scurt timp, fiind susținută de moderatorul radio Daniel Buzdugan, Dâlma a fost cooptata în distribuția emisiunii "Divertis". Primul său cântec, „Love Was Never Her Friend”, a fost înscris și s-a calificat în finala Selecției Naționale pentru concursul muzical Eurovision 2009; în urma acestei participări interpreta a obținut poziția a
Dalma Kovács () [Corola-website/Science/314782_a_316111]
-
numită câștigătoarea competiției. În urma acestui triumf, albumul de debut al Dâlmei urma să fie produs în întregime de compozitorul român Marius Moga, iar interpreta a beneficiat de o vacanță în Guadalupe. În octombrie 2007, fiind susținută de moderatorul radio Daniel Buzdugan, Dâlma a fost cooptata în distribuția emisiunii "Divertis", transmisă la acea vreme de postul de televiziune Antenă 1. În cadrul acestei producții, cântăreața a sustinut diverse momente muzicale, prin care parodia o serie de personaje politice din România. La scurt timp
Dalma Kovács () [Corola-website/Science/314782_a_316111]
-
oarecare toleranță în privința formelor de expresie fără a abandona însă ideea abordării unor teme corespunzătoare ideologiei comuniste. Primul poet neomodernist poate fi considerat Nicolae Labiș,deși numai în anumite aspecte ale operei sale poetice. Eugen Simion îl numea pe Labiș "buzduganul unei generații". Adevărații neomoderniști sunt Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Marin Sorescu, Ion Alexandru, Mircea Dinescu, care au reînnodat legătura dintre nou și tradiția lirică interbelică. Aceștia încearcă revenirea la metafore subtile și la imagini insolite, bazate pe un limbaj ambiguu
Literatura română neomodernă () [Corola-website/Science/317931_a_319260]
-
sa un înger care se sprijină cu cotul de un postament pe care se află o urnă. Pe partea vestică a postamentului se află următoarea inscripție: "Aice stau dăcânde întru amintire rămășițele de pământ ale fericiților întru pomenire Comisul Vasilie Buzdugan și a Soției sale Ecaterina născută Gheuca, decedați cel 1-iu la anul 1849 Marde 18 dile și ce din urmă la 1851 Septemvrie 9 dile". Pe partea estică a postamentului se află următorul epitaf: "Sacrul ordin al Creatoriuliu etern ora
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
mă desparți de voi pre iubiții mei Consorte și unica soră, depuindu-ve aice spre amintire trunchiul coprului meu ear sufletul merg al încredinția Cerescului Înpărat ce mi lau inspirată. Revedere dară în lăcașiurile desfătărilor vieței eterne al paradisului ceresc. Safta Buzdugan născută Oprisianu în etate de 36 ani decedată în Viena la anul mântuirei 1870 Februarie în 9 dile".
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]