1,180 matches
-
parchetelor. (2) Atribuțiile membrilor actualelor colegii de conducere încetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (1)." ... Anexa 1 A. JUDECĂTORIILE, PARCHETELE ȘI LOCALITĂȚILE DE REȘEDINȚA ALE ACESTORA ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Județul Judecătoria Localitatea de reședința ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia Câmpeni orașul Câmpeni Aiud municipiul Aiud Blaj municipiul Blaj Sebeș municipiul Sebeș Arad Arad municipiul Arad Ineu orașul Ineu Lipova orașul Lipova Gurahonț comuna Gurahonț Chișineu-Criș orașul Chișineu-Criș Argeș Pitești municipiul Pitești Câmpulung municipiul Câmpulung Curtea de Argeș municipiul Curtea de Argeș Costești orașul Costești Topoloveni orașul
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272063_a_273392]
-
Alba (în , în ) este un județ al României situat în Transilvania. A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a regiunilor Cluj, Hunedoara, Brașov și Mureș-Autonomă Maghiară (din raioanele Alba Iulia, Sebeș, Câmpeni, Aiud și anumite părți a raioanelor Târnăveni și Mediaș). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din județele (interbelice) Alba și Sibiu, din comitatele (antebelice) Alba de Jos și Sibiu, respectiv din Scaunul
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]
-
din Munții Cindrelului. Nordul si nord-vestul sunt străjuite de Muntele Mare și Munții Bihor. În vest Valea Sebeșului, și o parte mică din Munții Cindrel. Zona de podiș și deal alcătuită din: Podișul Secașelor, Podișul Târnavelor, depresiunile montane Zlatna, Abrud, Câmpeni, și depresiunile joase de câmpie Alba Iulia, Turda, Orăștie. Culoarul Mureșului separă Munții Apuseni de Podișul Târnavelor (400-500 m altitudine). Rețeaua hidrografică alcătuită din: cursul mijlociu al Mureșului care colectează pe malul drept: Arieșul, Aiud, Geoagiu, Valea Teiului, Galda, Cricăul
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]
-
Mică), Secașul, Sebeșul, Pianul, Cugirul etc. În zona Munților Apuseni mai important este râul Arieș cu afluenții Arieșul Mare și Mic. Orașe principale sunt: Alba Iulia, Aiud, Sebeș și Blaj, urmate de orașe mai mici ca: Abrud, Baia de Arieș, Câmpeni, Cugir, Ocna Mureș, Teiuș și Zlatna, ponderea mai mare a populației fiind în regiunea urbană, cu o structură alcătuită din: 90% români, 6% maghiari, 3% germani. La recensământul din martie 2002 a fost înregistrată următoarea structură confesională la populației județului
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]
-
răscoalei de la 1784, și Avram Iancu, cel care a adus o contribuție însemnată în cadrul Revoluției de la 1848. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 121), localitatea apare sub numele de „Topanfálva”. La cca 0,5 km spre est de Câmpeni pe hartă este indicat un loc al căutătorilor de aur cu șaitrocul din aluviunile Arieșului („"Gold Wäscherei"”). De-alungul unei văi afluente pe dreapta a Arieșului din apropiere sunt marcate numeroase șteampuri pentru prelucrarea minereurilor bogate în aur („"Stampf Mühlen"”). Câmpeniul
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
a Arieșului din apropiere sunt marcate numeroase șteampuri pentru prelucrarea minereurilor bogate în aur („"Stampf Mühlen"”). Câmpeniul este atestat documentar din anul 1587. Printr-un act emis de Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, i s-a permis lui Nicolae Filimon din Câmpeni să construiască o moară la vărsarea râului Abrud în Arieș. După anul 1649 Câmpeniul a devenit capitala domeniului montan de sus, cu satele Bistra, Albac și Vidra. În 1618 a avut loc o puternică mișcare țărănească, iar mai târziu locuitorii
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
a fost purtătorul de cuvânt al locuitorilor din "Domeniul de Sus", trimițând la Viena numeroase jalbe de scutire a sarcinilor insuportabile, care apăsau asupra lor, în preajma marii răscoale de la 1748. Incidentul din 24 mai 1782, la târgul de primăvară de la Câmpeni, a fost semnalul pentru izbucnirea marii răscoale de mai târziu. Astfel, moților le-a fost interzis și dreptul de a-și desface la târg mediul - o tradițională băutură moțească. Arendașii armeni le-au confiscat băutura, dar moții au spart vasele
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
stabilit o pagubă de 8.700 florini, sumă imensă pentru vremea aceea, fiind condamnați la moarte 18 țărani, între care și octogenarul Dumitru Todea. În 1784 răscoala a izbucnit, Câmpeniul devenind centrul acestei mișcări. Din noiembrie Horea și-a stabilit Câmpenii drept cartier general, de unde a condus, cu ajutorul lui Cloșca și Crișan și a altor oameni de încredere, ostilitățile împotriva autorităților asupritoare. Trebuie menționat că izbucnirea marii răscoale conduse de Horea, a contribuit și decretul emis de împăratul Iosif al II
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
8 zile între Cloșca și colonelul imperial Schultz. Țăranii cereau să nu mai fie iobagi și să fie înscriși în armată, să fie eliberați cei închiși. Se cunoaște că ultimele încercări de rezistență ale țăranilor au fost înfrânte la Abrud, Câmpeni și Albac. La 27 decembrie, Horea și Cloșca au fost prinși în pădurea Scorăcetului din Munții Gilăului și la 30 ianuarie 1785 este prins și Crișan la Sasa - Lupsa. Cei trei viteji conducători au fost duși legați în lanțuri la
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
cap planul vicecolonelului Schultz de a-i prinde pe capii răsculaților. Tot aici, între 7 și 14 decembrie 1784, Horea cu răsculații săi, se opun armatelor imperiale, după care Horea se va retrage spre Albac. La mijlocul secolului al XVIII-lea Câmpeni avea 5.400 locuitori, fiind cea mai populată localitate montană din Transilvania, având chiar mai mulți locuitori decât orașele Alba Iulia sau Târgu Mureș. Faptul că zona era săracă, cu toate că bogății imense plecau de aici spre Ungaria și Austria, a
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
Alba Iulia sau Târgu Mureș. Faptul că zona era săracă, cu toate că bogății imense plecau de aici spre Ungaria și Austria, a determinat ca și luptele sociale ale moților să aibă aici o deosebită intensitate în sec. XVII - XIX. Locuitorii din Câmpeni au fost participanți activi și la alte evenimente istorice, mai însemnate, înainte de revoluția de la 1848. Astfel, în 1819 ei s-au ridicat împotriva unor sarcini tot mai apăsătoare puse de autorități pe capul lor cât și a recrutărilor pentru armata
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
fost participanți activi și la alte evenimente istorice, mai însemnate, înainte de revoluția de la 1848. Astfel, în 1819 ei s-au ridicat împotriva unor sarcini tot mai apăsătoare puse de autorități pe capul lor cât și a recrutărilor pentru armata imperială. Câmpenii au devenit centrul revoluției românești de la 1848 din Transilvania. Aici Avram Iancu a creat o adevărată "republică țărănească", condusă de acesta cu ajutorul prefecților săi. La adunarea din aprilie 1848, Iancu a participat alături de Buteanu și Balint. El și-a așezat
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
devenit centrul revoluției românești de la 1848 din Transilvania. Aici Avram Iancu a creat o adevărată "republică țărănească", condusă de acesta cu ajutorul prefecților săi. La adunarea din aprilie 1848, Iancu a participat alături de Buteanu și Balint. El și-a așezat la Câmpeni tabăra revoluției, fiind numit prefect general al legiunilor montane. Tabăra militară era amplasată în vestul orașului Câmpeni. La Câmpeni au fost primiți cu multă bucurie revoluționarii din Țara Românească, între care la loc de mare cinste a figurat Nicolae Bălcescu
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
condusă de acesta cu ajutorul prefecților săi. La adunarea din aprilie 1848, Iancu a participat alături de Buteanu și Balint. El și-a așezat la Câmpeni tabăra revoluției, fiind numit prefect general al legiunilor montane. Tabăra militară era amplasată în vestul orașului Câmpeni. La Câmpeni au fost primiți cu multă bucurie revoluționarii din Țara Românească, între care la loc de mare cinste a figurat Nicolae Bălcescu. În Câmpeni s-au ridicat și au luptat alături de Iancu, tribunii Mihai Andreica, Clemente Aiudeanu, Nicolae Corches
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
acesta cu ajutorul prefecților săi. La adunarea din aprilie 1848, Iancu a participat alături de Buteanu și Balint. El și-a așezat la Câmpeni tabăra revoluției, fiind numit prefect general al legiunilor montane. Tabăra militară era amplasată în vestul orașului Câmpeni. La Câmpeni au fost primiți cu multă bucurie revoluționarii din Țara Românească, între care la loc de mare cinste a figurat Nicolae Bălcescu. În Câmpeni s-au ridicat și au luptat alături de Iancu, tribunii Mihai Andreica, Clemente Aiudeanu, Nicolae Corches și Ion
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
revoluției, fiind numit prefect general al legiunilor montane. Tabăra militară era amplasată în vestul orașului Câmpeni. La Câmpeni au fost primiți cu multă bucurie revoluționarii din Țara Românească, între care la loc de mare cinste a figurat Nicolae Bălcescu. În Câmpeni s-au ridicat și au luptat alături de Iancu, tribunii Mihai Andreica, Clemente Aiudeanu, Nicolae Corches și Ion Șuluțiu. După înfrângerea revoluției și până în apropierea morții sale, Avram Iancu a fost primit întotdeauna la Câmpeni ca un erou al tuturor românilor
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
cinste a figurat Nicolae Bălcescu. În Câmpeni s-au ridicat și au luptat alături de Iancu, tribunii Mihai Andreica, Clemente Aiudeanu, Nicolae Corches și Ion Șuluțiu. După înfrângerea revoluției și până în apropierea morții sale, Avram Iancu a fost primit întotdeauna la Câmpeni ca un erou al tuturor românilor din Transilvania. În semn de eternă aducere aminte și de cinstire a marelui patriot, în piața care îi poartă numele la Câmpeni "Craiul Munților", se înalță statuia sa ecvestră. Statuia este opera sculptorului Dimitriu
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
și până în apropierea morții sale, Avram Iancu a fost primit întotdeauna la Câmpeni ca un erou al tuturor românilor din Transilvania. În semn de eternă aducere aminte și de cinstire a marelui patriot, în piața care îi poartă numele la Câmpeni "Craiul Munților", se înalță statuia sa ecvestră. Statuia este opera sculptorului Dimitriu Bârlad, fiind realizată în 1930 la Târgu Mureș. În 1940 statuia a fost mutată la Campeni în urma cedării Transilvaniei de Nord prin Dictatului de la Viena. După revoluția de la
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
de la Viena. După revoluția de la 1848, marile evenimente din istoria românilor, cum au fost Unirea Principatelor din 1859 și războiul de Independență de la 1877-1878, au fost primite cu mare bucurie și viu interes în Țara Moților și mai ales în Câmpeni. Aici a luat naștere chiar un comitet condus de Ion Patitia și Mihai Adreica care a colectat bani, alimente și îmbrăcăminte pentru răniții armatei române. Tot la Câmpeni au avut loc în 1881, manifestații în sprijinul mișcării memorandiste, iar în
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
mare bucurie și viu interes în Țara Moților și mai ales în Câmpeni. Aici a luat naștere chiar un comitet condus de Ion Patitia și Mihai Adreica care a colectat bani, alimente și îmbrăcăminte pentru răniții armatei române. Tot la Câmpeni au avut loc în 1881, manifestații în sprijinul mișcării memorandiste, iar în 1918 s-a creat aici o gardă națională condusă de Zosim Chirtop, chemată de Consiliul Național de la Alba Iulia, să asigure desfășurarea în cele mai bune condiții a
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
Iulia, la 1 Decembrie. În perioada interbelică a fost sediul unei Plăși din județul Turda. Existența pădurilor a favorizat dezvoltarea industriei prelucrării lemnului. Alte ramuri economice sunt: turismul, agricultura, industria textilă și comerțul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Câmpeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,88%), cu o minoritate de romi (2,81%). Pentru 5,25% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
2,81%). Pentru 5,25% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,44%). Pentru 5,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Stație de cale ferată a Mocăniței. Gara Câmpeni este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod: ). “Mocănița” circulă ocazional între Câmpeni și Abrud (curse turistice locale). Una dintre cele mai cunoscute tradiții este "furatul
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Stație de cale ferată a Mocăniței. Gara Câmpeni este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod: ). “Mocănița” circulă ocazional între Câmpeni și Abrud (curse turistice locale). Una dintre cele mai cunoscute tradiții este "furatul toacei", obicei practicat și în comunele vecine. Este vizată în special toaca bisericii, dar și cele confecționate de localnici și aflate în perimetrul gospodăriei. În noaptea din
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
Național din România în anul 2010. Localitatea este atestată documentar din 1215. Din documentele medievale reiese că, începând din 1427, așezarea a devenit „oraș” („civitas”), căpătând totodată unele privilegii, așa încât a reprezentat al doilea centru important al Țării Moților, alături de Câmpeni. În 1491 i s-a acordat statutul de oraș liber. Localitatea era renumită în timpul romanilor pentru bogatele zăcăminte aurifere. În Abrud se afla un Colegiu al Aurarilor („Collegium aurariarum"). Tot aici s-au găsit multe vestigii romane, printre care și
Abrud () [Corola-website/Science/297203_a_298532]
-
sunt ortodocși (87,07%), dar există și minorități de baptiști (2,43%) și penticostali (1,46%). Pentru 6,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Zona de circulație rutieră este formată din DN74 - Alba Iulia - Abrud - Brad, DN74A Abrud - Câmpeni, DJ742 Abrud - Corna, DC116 Abrud - Soharu. Există legături rutiere operaționale cu orașele: Alba Iulia, Deva, Brad, Oradea, Câmpeni, Turda, Cluj. Lungimea străzilor orășenești este de 56 km din care 18 km sunt modernizați. Linia ferată îngustă Abrud - Turda (Mocănița) are
Abrud () [Corola-website/Science/297203_a_298532]