15,206 matches
-
cum le-au rezolvat. Cu toate acestea în minte, se gândea la visul mamei și încerca să tragă niște concluzii bazându-se pe multă, multă speranță, poate că și sufletul Silviei s-a detașat de corp atunci când se afla în câmpia aceea minunată, în care ea s-a simțit ușurată și cu o pace interioară. Cele două drumuri de la răspântie poate semnificau drumul spre rai și drumul spre iad, sau drumul vieții, ori cel al morții, făcând-o pe mamă să
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
priveliștea frumoasă a mării. Mâncarea a fost destul de bună și parcă nu era atâta înghesuială. —Și la Mamaia este plăcut, plaja largă, nisipul foarte, foarte mărunt și marea treptat se adâncește. Intrând în apă, te simți ca pe o vastă câmpie pe acre te poți îndepărta până să te scufunzi în apă. Malul nu este abrupt ca în alte stațiuni și parcă nici valurile nu sunt atât de furioase. Este o întindere de apă liniștită, explica Cecilia. Dar stațiunile mai noi
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
de puternic existența, încât eram aidoma omului ce nu-și mai încape în piele de mulțumire și, de bucurie, zâmbește și face glume inocente tot timpul, iar sângele îi aleargă zburdalnic prin vene, ca cea mai sprintenă gazelă pe o câmpie cu flori! Când își arunca capul pe spate, dându-și la iveală pielea fină și tulburător de albă de pe delicatul ei gât, când i se dilatau pupilele, scoțându-i bine în evidență ochii ce scânteiau de dorință îmbinată cu o
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
vârstă de numai nouă ani! Iar frumoasa Laura, de care se îndrăgostise iremediabil însuși Petrarca, dezvoltând repede o pasiune devenită legendară, era doar o adolescentă de șaptesprezece ani, care se zbenguia cu grație prin praf și prin polen, pe întinsele câmpii ale copilăriei sale! Și, de altfel, exemplele, în privința aceasta, ar mai putea continua mult și bine, cu siguranță! În plus, cine anume sunt eu, mai exact, ca să ies câtuși de puțin în evidență prin ceea ce fac, cum fac și cu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
capul... Ia te uită, ce căluț negru și falnic, cu coama bogată și zbârlită! Sigur este din celebra familie Seglawi Jedran 1. Și - vai! - ce frumos știe el să zboare pe pereții mei, lin și plăcut, ca un fluturaș pe câmpii înflorite, primăvara. Haide, prietene cal, vino la mine să te trag puțin de coadă. Ei, vino odată!” Era încă viu, dar nu mai avea nimic sănătos în el. De aceea, se și afla în starea jalnică, în care l-am
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
nu v-am intrigat încă, nici nu aveam cum: nu avem oare și noi aceeași simțire acută a rozelor ce mor, a iernii pe uliță, a verii Ceahlăului scăldat în soare, nu vine și la noi primăvara, cu floricele pe câmpii? Sigur că da, orice existență umană se definește prin acordarea la aceste ritmuri cosmice, evident și banal atunci de ce mă înalț eu într-o neistovită mirare, de ce încep această poveste? Pentru că... atunci când deschizi o carte de bucate românească sau italiană
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
banal atunci de ce mă înalț eu într-o neistovită mirare, de ce încep această poveste? Pentru că... atunci când deschizi o carte de bucate românească sau italiană sau franțuzească, nu te aștepți să găsești o prezentare a celor patru anotimpuri, cu fotografii de câmpii cotropite de alb, cu arbori înfloriți care se frâng în lumină și cascade tremurătoare veghind liste întregi de ingrediente "sezoniere". Bucătăria japoneză este bucătăria anotimpului și nu înțeleg prin aceasta faptul că "acum, este sezonul spanacului, deci să gătim mâncare
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Așadar, ce rațiune supremă sau măcar ce instinct teologic ne-ar putea mâna să îmbrățișăm fără rezerve religia creștin-ortodoxă în detrimentul, să spunem, ramurii catolice sau budismului? Există oare secte privilegiate, apte să reclame drepturi speciale atunci când vine vorba admiterii în Câmpiile Elizee, în Paradis sau în Nirvana? Astfel, este infinit mai onest să admitem că respectăm, în egală măsură, toate religiile, dar că salvarea sufletelor noastre este o problemă care rămâne să fie dezbătută strict între noi și Divinitate. Pentru aceasta
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
o iubeau ca ochii din cap. Anii au trecut și Viorela, așa o chema, a crescut mare și pe zi ce trecea, era din ce în ce mai frumoasă, dar alintată peste măsură. Cât era ziua de mare, împreună cu alți copii, Viorela alerga pe câmpii, pe dealuri, prin lunci și prin păduri, după păsări cărora le distrugea cuiburile și le spărgea ouăle, dacă găsea pui îi omora. Călca și rupea plantele pe unde trecea apoi le arunca, copacilor în care se urca rupea fără milă
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
să plece în lume. Și-a orânduit hainele ponosite și sărace pe care le avea, și-a cioplit un băț dintr-un salcâm tânăr și într-o dimineață, înainte de primul cântat al cocoșilor dus a fost. A mers prin păduri, câmpii și văi. După o bună bucată de vreme a ajuns într-un sat. Și mergând tot așa, pentru că era liniște, Dondică a început a fluiera. De după un gard, înalt peste măsură, cineva l-a întrebat sub formă de reproș: -De
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
preadolescență. Din care pâine mi-am hrănit cu sârg copilăria, apoi m-am ridicat nu prea voinic, dar sănătos la minte. Dealurile, văile și pădurile viu colorate în verde, m-au modelat pentru a nu mă împiedica de ciulinii de pe câmpia vieții. Cu spiritu-mi în comunicare sănătoasă cu aștrii abajurului albastru și sufletul născut cu respect și frică de Sfântul Spirit și cu voia urmărită și coordonată de către îngerul meu păzitor m-am îmbarcat în corabia vieții. Când depăn trecutul cu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
pământ. Asistam la concursul de salt și înot al peștilor din apele calde și liniștite ale iazurilor, ale minunatei insecte, regele fără hrană, dar plin de har, greierul. Participam privind fericit, la salturile cocostârcilor mari maeștri care înfrumusețau bălțile și câmpiile verzi. În continuă comunicare cu Înaltul cerului era pasărea măiastră Ciocârlia, căreia îi închin poeziile „Te las”, „Pe câmpie” și „Mă-nchin”. Ca viața nopții să-mi coloreze sângele care încă din preadolescență îmi fierbea de dor de ducă și
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
insecte, regele fără hrană, dar plin de har, greierul. Participam privind fericit, la salturile cocostârcilor mari maeștri care înfrumusețau bălțile și câmpiile verzi. În continuă comunicare cu Înaltul cerului era pasărea măiastră Ciocârlia, căreia îi închin poeziile „Te las”, „Pe câmpie” și „Mă-nchin”. Ca viața nopții să-mi coloreze sângele care încă din preadolescență îmi fierbea de dor de ducă și curiozitate, într-o noapte de august am fost martor la Marele spectacol. M-am putut ferici la lumina lunii
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
încă din preadolescență îmi fierbea de dor de ducă și curiozitate, într-o noapte de august am fost martor la Marele spectacol. M-am putut ferici la lumina lunii care mângâia fețele lucrătorilor din lanurile de grâu, martor ocular pe câmpia de la Tricova, ocazie cu care am compus poezia „Marea simfonie,” pe care am închinat-o secerătorilor. Umbra mă urmărește de la naștere, din minunatul leagăn colorat cu peisaje neasemuite. Leagănul sfânt pentru al meu spirit și suflet a rămas într un
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
câteva cuiburi de roșii pe care trebuie să le ud acum, de dimineață. După ce soarele își întețește razele nu trebuie să le mai ud că le omor. Localitatea este așezată pe o vale plină de verdeață și mulți copaci fructiferi, câmpie înspre vest, iar în partea dinspre sud și apus pădure, înspre nord viță de vie. După câțiva ani am revenit în acea localitate. Era într-o sâmbătă, pe la orele zece, cald, așa cum poate fi în luna mai, cu un cer
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
modul acesta nu pot fi atinse toate aspectele și temele credinței creștine. Multe din ele sunt tratate la sfârșit, în bibliografia cu care se încheie această carte. Cititorii și cititoarele nu sunt invitați la o plimbare teologică pașnică pe o câmpie netedă, cu unele popasuri în diverse teritorii ale existenței. Dimpotrivă dacă îmi este permisă metafora -, la o escaladare emoționantă a vârfurilor spiritualității mele: în urcare, cu pasul lent, dar ferm, cu trecători ușoare și altele periculoase, din păcate fără pauze
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
amintească numele celorlalți nouă. Poate nici nu le știuse vreodată. Oricum, acolo, ascuns În umbrele porticului, așteptând victimele ambuscadei, cu neplăcerea acelei răni destul de recente care Îl ținea ancorat În orașul de reședință al Curții, Diego Alatriste regretă din nou câmpiile Flandrei, trosnetul archebuzelor și nechezatul cailor, sudoarea bătăliei alături de camarazi, răpăitul tobelor și pasul liniștit al corpurilor de infanterie tercios intrând În luptă sub vechile flamuri. În comparație cu Madridul, cu străduța aia În care se pregătea să omoare doi oameni pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
și toți cei de la Curte capabili să Înmoaie o pană În cerneală au chemat muzele În ajutor ca să imortalizeze aventura și să-l lingușească pe monarh, comparându-l când cu Jupiter aruncând fulgerul, când cu Tezeu omorând taurul care pustia câmpia de la Maraton. Îmi amintesc că foarte cunoscutul sonet al lui don Francisco Începea așa: Omorându-l pe răpitorul Europei, pe care o stăpânești, monarh iber... Ba până și marele Lope a scris, adresându-i-se cornutei Împușcate de mâna suveranului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
muncești! Tu, cu averea ta! Ca să nu spun „averile tale“! Prin urmare, am fost nevoit să-i spun că de fapt eu am muncit. Că de-a lungul anilor am părăsit deseori, da, deseori muntele Ava și am coborât la câmpie ca să muncesc. Că fără muncă nu aș fi fost cel care sunt astăzi. Munca, spun eu, omul n-o face pentru bani. O face pentru umanitate. Da, spune Manfred, am remarcat că ai fost plecat din când în când. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
stupoare maximă la celălalt capăt al net-ului. Apoi Arm replică mucalit, arătând că simțul umorului nu-i era nici ei străin: „Va să zică nu ești administrator de forum. Bravo!... Și m-ai lăsat să vorbesc, să tot vorbesc..., să bat câmpii... Mama ta de jurnalist!” Apele Iordanului A doua zi, când se trezi, după un somn adânc și odihnitor, Bart se grăbi să se instaleze din nou la birou, în fața calculatorului, pe care îl lăsase deschis peste noapte, și cu mișcări
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
guvernul, nici parlamentul, nici tagma baronilor devotați partidului și guvernului. Cu Bart, ea stătea de vorbă și pe mess, de când îl gratulase cu acel Va să zică nu ești administrator de forum. Bravo!... Și m-ai lăsat să tot vorbesc, să bat câmpii... Mama ta de jurnalist! Și Bart, ca un bun jurnalist ce era, purta cu ea discuții foarte documentate, o făcea deseori să înțeleagă lucruri pe care altfel poate nu le-ar fi înțeles. O impresiona politețea lui, ca și felul
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
care îi numără cetățile rivale, ceilalți bărbați fiind, prin tradiție, destinați a mânui mai mult sabia și scutul, și nicidecum un fulg. Pentru munca mea, totdeauna, răsplata a fost mică, cetatea fiind săracă. Împrejur, pământul e roșiatic și unsuros, o câmpie puțin roditoare. La orizont, spre miazănoapte, dacă ai privirea bună, zărești cealaltă cetate, la fel de săracă, dar la fel de orgolioasă. Până la urmă, una din cetăți, epuizată, va dispărea. Nu este însă exclus ca - din cauza tot mai deselor războaie - celelalte trei cetăți, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
a se lenevi ori deda unor treburi prea lumești, dăunătoare, prin pildă, generației mai tinere, cârmuitorii vor da iarăși semnalul pregătirilor de luptă. Adică vor începe un alt război. Și povestea se va repeta. Morții vor fi înmormântați tot în câmpie, noaptea, pe furiș, pentru ca nimeni să nu știe, cu adevărat, pierderile celuilalt. Actul încheiat în final va fi iarăși un pseudotratat de pace - nici măcar un armistițiu - și va semăna mai mult c-un certificat incomplet, oarecare. Și nici a certificat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Andrei Moisoiu (Google) Luni, pe parcursul zilei va predomina un aspect frumos, iar valorile termice vor fi mai ridicate decât în ziua precedentă, caracterizând o vreme călduroasă în Câmpia de Vest și în Câmpia Română. Cerul va fi variabil în mare parte din zi, iar vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări în zona montană unde după-amiaza vor apărea izolat ploi de scurtă durată. Începând de seara
PROGNOZA METEO luni şi marţi în ţară şi în Bucureşti. Cum va fi VREMEA by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/80704_a_82029]
-
Andrei Moisoiu (Google) Luni, pe parcursul zilei va predomina un aspect frumos, iar valorile termice vor fi mai ridicate decât în ziua precedentă, caracterizând o vreme călduroasă în Câmpia de Vest și în Câmpia Română. Cerul va fi variabil în mare parte din zi, iar vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări în zona montană unde după-amiaza vor apărea izolat ploi de scurtă durată. Începând de seara instabilitatea atmosferică se va accentua
PROGNOZA METEO luni şi marţi în ţară şi în Bucureşti. Cum va fi VREMEA by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/80704_a_82029]