68,811 matches
-
mărturisirea chiar a lui Picasso, cu prilejul unui interviu acordat unei persoane al cărei nume nu ne este adus la cunoștință. "Era dormitorul nostru - precizează Picasso. - Vedeți umbra mea? Tocmai plecasem de la fereastră; vedeți acum umbra mea și lumina soarelui căzând pe pat și pe podea? Vedeți trăsurica de jucărie așezată pe comodă și micul vas de pe șemineu? Sunt din Sicilia și se mai află și acum în casă". Ai spune că asiști la un moment de evocare biografică, în timp ce Picasso
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
buni altminteri ca Natalie Portman sau Samuel L. Jackson, nu se dau peste cap să joace, dar îi înțelegi: replicile sunt atât de fade că nici Laurence Olivier nu le-ar fi putut conferi realism. Atunci când depășesc statutul de platitudine, cad în absurd ca în cazul următoarei discuții dintre cavalerul Jedi interpretat de Samuel L. Jackson și lordul Sith, alias cancelarul Palpatine. Primul afirmă ,Cancelare, sunteți arestat", la care i se dă o replică interogativă: ,Mă ameninți?". Nici nu mai citez
Cursa de pe circuitul cinema by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11524_a_12849]
-
din uimirea că Andreea Marin a participat la o emisiune Ciao Darwin. Personal, n-o credeam în stare, dar mari îs minunile Domnului... Așadar, câteva veri la rând, după ce vedea în reportajele tv cum se rătăceau turiștii prin munți sau cădeau în prăpastii ca snopii, prietenul Haralampy își pregătea rucsacul ca pentru escaladarea Chomolungmei și pleca spre piscurile Carpaților. Mi-e greu să-i descriu morga eroi-comică pe care o afișa spre familie în acele momente și cuvintele de încurajare adresate
"Thalatta! Thalatta!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11531_a_12856]
-
bun - și iubit. 23.Greșelile care-mi inspiră cea mai mare indulgență. Dan C. Mihăilescu: Cele cauzate de foame. Andrei Manolescu: Cele recunoscute. 24.Deviza mea. Andrei Gorzo: Fac și io ce pot! Matei Martin: Cine se scoală de dimineață cade singur în ea." Nu disprețuiți sensibilitatea nimănui, spunea Baudelaire într-una dintre Rachetele-Artificiile sale, sensibilitatea fiecăruia e geniul său. Astăzi, cînd insensibilitatea, ca să nu spunem mai tranșant, nesimțirea, e geniul (rău) peste care dai pretutindeni, puțin antrenament al sensibilității și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
Dintr-una într-alta, ajunsesem la . Care moțăiau cu toții în front, ca Vlahuță. Domnul Sache a pus capul în pământ, și-a repezit bastonul de lemn de cireș cu un dinte de fier drept într-o foaie de arțar îngălbenită, căzută pe jos, pe care o ridică în aer, contemplând-o. Apoi, înfigând bastonul la loc, își înălță capul și făcu în văzduh un semn cu mâna cealaltă, cum ai închina un lucru sau cum ai răsuci un comutator... După mai
Rondul scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11519_a_12844]
-
care a făcut-o să rămînă ,creștină pe pragul Bisericii, dar în afara ei", pe de-o parte mai liberă, pe de alta mai angajată. Felul ei de-a gîndi lucrurile i se pare Ancăi Manolescu viu spre eretic, riscînd să cadă în idiosincrazii și-n excese. Începi acum, la jumătatea cărții, să-ți dai seama de ce, de fapt, referințele de care cercetătoarea se ocupă nu sînt dintre cele ,bătute". Sînt păreri șocante pentru vremea lor, ieșite mai degrabă din niște intuiții
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
de Ion Antonescu. Nu e cazul să intrăm, acum, în discuțiile nesfârșite pe aceste subiecte dureroase. Dar nici nu putem lăsa nesancționată încercarea lui Paul Lambrino de a împinge România pe pagina întâi a presei mondiale doar pentru a-i cădea și lui niscaiva parale din târgul încheiat între Casa regală și statul român. Socoteala e oricum fără obiect: chiar dacă Regele ar fi dovedit un criminal de cea mai joasă speță, banii compensatorii pentru confiscările făcute de statul român tot la
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
cel căruia îi fusese dedicat filmul, venit să revadă pelicula al cărui principal personaj era. Stătea într-un scaun pe rotile, foarte aproape de ecran, privind jocul imaginilor, privindu-se pe sine. Poate și în sine. în timpul proiecției, capul i-a căzut de câteva ori într-o parte: vârsta, oboseala... Imaginile simultane ale lui Antonioni în sală și pe ecran m-au făcut să mă gândesc la triumful spiritului asupra materiei, a creației ce învinge biologicul. Cu un an în urmă, la
Întâlnire de gradul trei by Mugur Popovici () [Corola-journal/Journalistic/11525_a_12850]
-
dovlecit și de plin de hopuri-dîmburi. Pălărierul fu conștient de dificultăți de îndată ce dădu cu ochii de țeasta personajului și, în chiar acea noapte, cînd Julián zise că îi amintea de anumite porțiuni de pe masivul Montserrat, Fortuny nu avu încotro și căzu de acord. "Tată, cu tot respectul, știi că, atunci cînd e vorba de luat măsura, am o mînă mai bună decît a dumitale, care devii agitat. Lasă mă pe mine." Pălărierul acceptă cu plăcere și, a doua zi, cînd Aldaya
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
rîse din nou. - Bine, vă las singuri să vă cunoașteți. Julián, ai să vezi că Jorge, dincolo de mutrișoara aceea de copil alintat și fudul, nu-i atît de prost pe cît pare. Are ceva din taică-său. Cuvintele lui Aldaya căzură ca niște pumnale asupra băiatului, cu toate că zîmbetul său nu cedă nici un milimetru. Julián se căi pentru replica lui și i se făcu milă de el. - Tu trebuie să fii feciorul pălărierului, zise Jorge, fără răutate. Tata vorbește mult despre tine
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
ci despre sfîrșit de șapte și întregul opt, au spus, cu ecranarea pe care i-au plătit-o tehnicii narative și cu scuza jocului, că delațiunea și trădarea sînt, pînă la urmă, rodul unei alegeri? Cu alte cuvinte, oamenii îi cad victime unui sistem pe care tot ei, din slăbiciune sau din dorința unui ce profit, l-au susținut, adaptîndu-se. Și ce era să facă ar fi, pesemne, corolarul la întrebare. Nu aflăm, dintr-un roman în care mai mult se
Toate numele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11559_a_12884]
-
-n tăpșane de lobodă să-ngîni?/ Îți place iarăși bruma topită-ncet pe case/ Loiale-n care sînul femeilor e sfînt?/ Hai să luăm o lungă vacanță de mătase/ Cu păpădii suflate de-obraji rotunzi în vînt,/ Să ne încînte raza căzută-n magazie/ Pe-un vraf de ziare rupte ca pe un tron de crai/ și să-mbrăcăm poteca în crini căci o să vie/ sunînd din cești spre seară dulapul cel bălai/ Îmbrobonat de-ardoarea de a-mi închide-ntr-însul/ În mari
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
strigăt din pieptul meu se auzea./ Și lumea se desigila./ Lumea, iarăși, se desigila." (Lumea se desigila); ,Bula plutea cu tot cu mine prin lume, se plimba cu mine înăuntru./ Eram o pară conservată într-o sticlă, dormind un somn vegetal./ Pieile cădeau de pe mine,/ pielița se dezghioca ușor, lăsând în urmă straturi opaline./ O pară somnoroasă, dormind în burta unei fecioare,/ oh, asta am să fiu pân' am să mor." (Prizonierul unei bule); ,Cântec de leagăn îmi va cânta/ și din nou
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
mele). Când timpul poate fi dat înapoi, și încă accelerat, e curată magie: Gata mă fac mic,/ gata îmi bag degetul în gură și ca pe-un sân mi ți-l sug,/ părul meu se rărește și începe să-mi cadă,/ gingiile mele rămân fără dinți.// Pielea mea se face iarăși roză/ și neînchipuit de fină și de curată,/ că poate fi, lesne, ulcerată./ Fac iarăși cute și arsuri/ și nu mai sunt în stare să înghit hrana/ și rană din fața
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
clocotește ca un gheizer în vrie) Iar cînd sîngele se învolbură și se obrintește în vene se taie cu un ciob vasele de la mînă apoi iar se frămîntă terciul pînă se încheagă aluatul pînă ce vezi alb înaintea ochilor și cazi răpus După care se cere să fi cufundat în mare la fund apoi se înhață un polip (cît mai mare) se prinde de-o stîncă cu harponul ori cu ținte și i se taie nervurile pe lung c-un briceag
Danilo Kis - poeme by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11571_a_12896]
-
ei era responsabil cu propaganda, poate o contaminase și pe ea. Iar sinuciderea lor plus uciderea copiilor o fi fost tot un act de supremă propagandă. Filmul nu e lipsit de "burți" narative, dar, din punct de vedere istoric, accentul cade pe câteva situații care îi dau peliculei vortexuri dramatice care nu te lasă să te plictisești: faptul că Hitler se întoarce împotriva propriului popor sau acela că, deși rușii erau la minute distanță, poliția militară ucidea civili - germani! - după voie
O peliculă mai veselă decât alta by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11568_a_12893]
-
Borges, prima scrisă în 1986 și publicată în volum în 1989, a doua publicată după 1990) - publicistica lui Ioan Petru Culianu conține cîteva texte fundamentale despre presupusul antisemitism al lui Mircea Eliade ("...pe atunci, (...) cineva, chiar ca Eliade, putea să cadă în capcană... (...)Mai ales că toată lumea repeta aceleași lucruri atunci. Nu era invenția lui"), modelul Elie Wiesel, erudiția lui Moshe Idel și posibila sa reatragere spre cultura română (profesorul Universității de Studii Ebraice din Ierusalim, cel mai important specialist mondial
Publicistica lui Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11577_a_12902]
-
ani pe care el avea să-i mai trăiască într-o lume stranie. În urmă e tot visul, în față doar destinul. Mi-e teamă, prieteni, că sfârșitul n-am să mi-l pot alege singur. S-ar putea să cad cu fața-n jos pe un tărâm netrebnic, rușinos. Voi patru însă, pomenind de alte fapte, să mă luați de unde voi fi fost căzut, pe-un drum de seară sau în miez de noapte în satul meu pe umeri să
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
teamă, prieteni, că sfârșitul n-am să mi-l pot alege singur. S-ar putea să cad cu fața-n jos pe un tărâm netrebnic, rușinos. Voi patru însă, pomenind de alte fapte, să mă luați de unde voi fi fost căzut, pe-un drum de seară sau în miez de noapte în satul meu pe umeri să mă duceți întins pe Lună ca pe-un scut. Capacitatea de a rezista față cu amenințările, ca și cu făgăduielile, noilor stăpâni ai țării
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
în pierzanii, de-un farmec rănit amintește umbra subt ochi, de-o prelungire la nesfârșit a vremii cu freamăt de mai, de mireasma răsurii, de arderea gurii, de Eva în fugă ieșind din rai și, nu știu cum, de-ntâia ei umbră căzută pe drum. Cu toții, noi am moștenit această umbră ivită la picioarele Evei când cuplul primordial a ieșit în fugă, alungat din Eden... Lucian Blaga greșește vorbind despre un ,drum" pe care va fi căzut prima umbră. Mai întâi, umbra se
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
și, nu știu cum, de-ntâia ei umbră căzută pe drum. Cu toții, noi am moștenit această umbră ivită la picioarele Evei când cuplul primordial a ieșit în fugă, alungat din Eden... Lucian Blaga greșește vorbind despre un ,drum" pe care va fi căzut prima umbră. Mai întâi, umbra se proiectează doar înaintea pașilor lui Adam și ai Evei, căci ei ies din luminosul spațiu fără timp și fără pată al Paradisului. Pe altă parte, nu există drumuri în altă parte decât în locuri
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
Piața Victoriei, din picioarele lipsă ale băiatului care cerșește în Unirii și din alte câteva de-astea - plutește și dansează prin visele noastre cea mai frumoasă balerină de bar de noapte din București. Din toate câte au curs, câte-au căzut și câte s-au rupt din noi o viață-ntreagă poți să vezi, imaginându-ți-le, cât de departe se-ntinde plapuma roasă a timpului: de-la-Rai-pân'-la-noi-și-înapoi. Am văzut noaptea, în centru, la capătul bulevardului Carol, un băiat, un aurolac
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
doar politicienilor, ci și nenumăratelor organizații așa-zis profesionale ori O.N.G.-urilor: politica alianțelor contra naturii, într-un demers ce ignoră minima moralitate și chiar eficiența. Din acest punct de vedere, actuala putere a fost constrânsă de împrejurări să cadă în păcatul însoțirii cu o formațiune care se califică perfect pentru descrierea de mai sus. Ex-umaniștii deveniți peste noapte ,conservatori" ilustrează o formulă de asociere trans-ideologică (drept dovadă, rapiditatea schimbării numelui și programului politic) a unor indivizi interesați doar de
Fantomele nu au crampoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11576_a_12901]
-
centru, fie liberale. Eu voi lucra în sensul ideologiei liberale. Vreau să scriu o carte, de pildă, despre libertatea spiritului critic, care să combată Führerprinzip-ul în gândire, tipul guru, Căpitanul filozofic și așa mai departe. Eu cred că orice autor cade sub critică. Noi doi și mulți, mulți alții și așa mai departe. Însă dacă eu îmi recunosc acest drept, eu, care sunt un democrat și cred în acest lucru, cred că și alte opinii, la stânga mea și chiar la dreapta
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
Marinei }vetaeva și a altor autori sau perplexitatea manifestată față de teoria dictaturii proletariatului: cît de seducătoare erau proiectele acelea pentru un viitor de mari prefaceri! ... locuință și hrană pentru toți, solidaritate cu oprimații din toată lume. ... dar ce instrumente se cade să folosești pentru a răscoli lumea, fără să-i strivești pe cei care nu gîndesc la fel? Este interesantă și radiografia scoasă la vedere acum, după decenii, a mult comentatului '68 occidental. Ajunsă la școala ocupată de elevi, Zaira mai
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]