2,618 matches
-
stea din cer aprinde Și pe pământ coboară în corpul lui de lut, ... Și îmblă scriind soartea a omului născut. Când moare a lui suflet aripele și-a 'ntins Și renturnând în ceruri pe drum steaua a stins." (Povestea magului călător în stele) Suntem "stelari" fii ai cerului, gândește omul eminescian. De aceea titanii, zeii din cosmogonia sa se poartă după reguli omenești: "ceea ce ești este precum ceea ce este sus, iar ceea ce este sus precum ceea ce este jos, spre a împlini
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
1995). El nu este resimțit niciodată ca un infirm, ci ca un ales: "el se împărtășește din divinitate, este inspirat, poet, taumaturg, vizionar" (Op.cit., p. 383, vol. II). În acest fel trebuie să-i "citim" pe Magul din Povestea magului călător în stele, pe călugărul din Mureșanu, pe Ogur din proiectul Decebal, pe poetul Rom din Genaia. De fapt, arborescența acestui motiv crește din trupul poemului Sarmis o fascinație pentru Ioana Em. Petrescu care i-a dezvăluit acea "constantă" a rescrierii
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
simbolisticii cărții printr-o "paralelă": Eminescu J.L. Borges. O comparație fericită dintre un rând din Borges "O carte care nu închide în ea propria-i contracarte este considerată incompletă" (Tlön, Uqbar, Orbis Tertius) și unul din Eminescu din Povestea magului călător în stele "să vadă-n cartea lumii un înțeles deschis", m-a făcut să înțeleg că topos-ul cărții poate fi "citit" mai cu folos printr-o intertextualitate a celor doi poeți. Desigur un Eminescu poet al "naturii divine omniprezente
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Natura primăvara renaște la viață, trezește bucuria, optimismul și speranța. Textele lirice propuse pentru învățare sunt: Primăvara și Oaspeții primăverii de George Topîrceanu; Rapsodii de primăvară de Vasile Alecsandri; Vestitorii primăverii de George Coșbuc. În aceste poezii nelipsite sunt păsările călătoare care se bucură de regăsirea cuiburilor, a oamenilor și a locurilor dragi. „Stol bălai De îngerași Cu alai De toporași. Primăvară cui le dai? Primăvară cui le lași?...” (GeorgeTopîrceanu, Rapsodii de primăvară) „A trecut iarna geroasă, Câmpul iată-l înverzit
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
total de mijloacele de producție să fie încă mare. De cele mai multe ori însă, practicarea unor îndeletniciri complementare era impusă lucrătorilor de condițiile de viață și muncă foarte grele. În situația cea mai gravă se aflau muncitorii de la saline, pe care călătorul francez Appert i-a văzut în 1853 ieșind la suprafață „nenorociți, cu totul zdrobiți”. Lucrând în mine prost construite, prost aerisite, purtând adesea pe cap piei de bivol pentru a se apăra de apă, fără nici un fel de protecție a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
liric. Colecționarul de insule (1981), Insulele fericite (1986) și O insulă în spațiu (1991) sunt eseuri pe tema utopiilor literare; cărțile valorificate aici compun o bibliografie nesistematică, dar diversă, în alcătuirea căreia intră și exemplificări din spațiul românesc. SCRIERI: Păsări călătoare, București, 1955; Fumul, ploaia, un țânțar și-o pereche de-ochelari, București, 1957; De la om la om, București, 1960; Omul care are timp, București, 1964; Femeia cosmică, București, 1965; Scări la stele, București, 1965; Lumile stau de vorbă, București, 1966
ARAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285413_a_286742]
-
Caillavet și Bertrand de Fénelon (posibilele modele ale lui Saint-Loup). Al doilea chiar pe front. Tot atunci dispare pe câmpul de luptă un alt bun prieten, dandy-ul de mare clasă Robert de Humières: frumos, bogat, de o eleganță căutată, călător pe cele mai exotice meridiane ale lumii, fondator al unui teatru. Proust este chemat În fața unei comisii medicale pentru Încorporare și declarat inapt. „Mă gândesc zi și noapte la război, poate Într-un mod mai dureros acum, când nu pot
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
stării normale sunt: a) pierderea sufletului: definit fie ca o anumită parte a persoanei care supraviețuiește morții, fie ca un spirit care protejează acea persoană, sufletul poate „fugi” În vis sau În timpul activităților cotidiene, mânat de un fel de intenții călătoare. Sau poate fi răpit de alte puteri, duhuri, vrăjitori, animale magice etc. Recuperarea sufletului implică o călătorie periculoasă, marcată de obstacole și lupte, călătorie care se realizează Într-o stare de transă. Este acțiunea predilectă a vindecătorilor specializați, fie ei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acestor acte magice din Siberia. Prin extensie, el a ajuns să fie aplicat și altor tipuri de vindecători magici, precum medicine men sau curanderos din culturile amerindiene. Numele de șaman este un cuvânt din vocabularul tungușilor, pus În circulație de călătorii ruși care, În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, au descris viața populațiilor din Siberia. Unii savanți cred Însă că el provinde dintr-un termen vedic (sram) care desemna o persoană ce pactică ascetismul și care are puterea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu o scurtă interpretare a conceptului de „spațiu mioritic”. Autorii citați cel mai des sunt Dostoievski, Cervantes, Defoe, Cehov, Marin Preda, Kafka, Eminescu, Poe, Homer, într-o cronologie strict tematică. Visul uranic din Cometa cheamă, fatal, zborul cosmic din Magul călător în stele, cu alte vorbe: „spațiul deschis al unei colosale migrații siderale”. De aici până la călătoria spre „mume” a lui Faust și imaginea „falsului gol”, nu e, în ordinea imaginarului, o distanță prea mare. Saltul înapoi, spre Pascal (spre „spațiul
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
de transport în aproape toate țările în care are destinații: Germania, Italia, Spania, Franța, Belgia, Olanda, Moldova, Ungaria. În concordanță cu cerințele „modei” tehnice actuale și ca răspuns la necesitățile de ordin tehnic intern, dar și de ordin extern ale călătorilor, Atlassib s-a dotat cu o rețea de comunicații performantă și cu un sistem GPS adecvat activității sale. Expansiunea a fost susținută și de o dezvoltare corespunzătoare a parcului auto. Dacă primul autobuz, intrat deja cu aură de legendă în
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
tehnologiatc "I.3. Produsul, clientul și tehnologia" Discuția despre produsul generic este concentrată asupra destinațiilor și caracteristicilor serviciului de transport. În fapt, produsul și tehnologia, înțelegându-se prin aceasta caracteristicile tehnice ale mijloacelor de transport, se corelează cu caracteristicile clientului călător care optează pentru transportul cu autocarul, în locul altor variante de transport. Pentru un călător oarecare serviciul ideal de transport înseamnă transportul său și al bagajului aferent de la domiciliu până la locul de destinație. L-ar interesa, în mod suplimentar, un aranjament
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
ingrediente” semnificative pentru abordarea domeniului transporturilor, populat cu oameni, în principal șoferi, cu un specific ce s-a constituit, peste tot în lume, în subiect de studiu. Practica din firmele socialiste de transport de dinainte de ’89, unde șoferul împărțea cu călătorul jumătate din prețul biletului, care nu mai ajungea astfel la statul-patron, a fost utilă pentru cunoașterea mentalităților și a mecanismelor de control ale unei companii de servicii de acest tip. Experiența unui serviciu de aprovizionare a contat pentru dezvoltarea unui
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Universitatea din Cluj. A lucrat ca reporter al ziarului „Népi Egység” din Sfântu Gheorghe (1947), apoi al cotidianelor „Romániai Magyar Szó” (1948-1952) și „Elöre” (1953-1972) și al revistei „A Hét” (1973-1989) din București. După pensionare, s-a stabilit în Ungaria. Călător pasionat pe drumurile țării, B. s-a orientat constant spre problemele relațiilor culturale româno-maghiare, căutând urmele, semnele și manifestările unui destin cultural comun. Reportajele sale, adunate în mai multe volume, continuă tradițiile cele mai bune ale scriitorilor sociografi maghiari din
BEKE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285676_a_287005]
-
unei ființe cu mult mai tinere decât mine repune în discuție întregul univers. Mă reped spre Charlotte. Ea îmi ghicește spaima și îmi spune un lucru uimitor prin simplitatea lui: «Mai știi că astă-toamnă am văzut un stol de păsări călătoare? - Da, au zburat deasupra curții, apoi au dispărut. - Așa e, dar ele continuă să zboare, undeva, în niște țări îndepărtate, numai că noi, cu vederea noastră prea slabă, nu putem să le vedem. Așa e și cu cei care mor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
deschizi o carte și-ntîlnești un râs ți se pare că râde un nebun. 26 2258 vântul -- vis zburător. Cine-l visează? vânturile - vise zburătoare. Cine le.......? vântul - vis de Dumnezeu 27 2258 O vântule, vânt cu suflet de sfânt. Sufletul călător a unui om ce nu poate pauza nici mort. Zefirul: sufletul unei copile murind înamorată. Uraganul: sufletul unui Marte, unui tiran și viceversa. {EminescuOpVIII 258} ANDREI MUREȘANU 2259 [ANDREI MUREȘANU (A)] MUREȘANU Tablou dramatic PERSOANELE MUREȘANU GENIUL LUMINEI ANUL 1848
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ei, Marie, ce-ai de spus? În mare cercare pe el l-ai pus. IONEL Voi merge-n munți. COR DE PĂSTORI N-o face Ionel, n-o face Ionel! Gândește la iarnă, la ger, ninsoare Gândește la turma cea călătoare {EminescuOpVIII 409} Tovarăș iubit, Nu fii amăgit De-a fetelor rele vorbe ușoare. IONEL Ea crede că n-o iubesc. Bun rămas, dragă! Singur Trăi-voi în crânguri, Cu vulturii, urșii, cu sprintene ciute Pîn' soarele-n ceruri schimba-va
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
semnătură, în Almanah de învățătură și petrecere, la Iași, dar conform unor argumente convingătoare aduse de cercetători (36, p. 42) se pare că ea a fost consemnată de Mihail Kogălniceanu (o vom numi convențional „varianta Kogălniceanu”). în anul 1793, un călător rus de origine germană, Johann Cristian Struve, trecând prin Iași, a notat neglijent în jurnalul său (publicat la Gotha, în 1801) o legendă privind construirea Mănăstirii „Trei Ierarhi” : un arhitect și 80 de meșteri au lucrat timp de 50 de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dura o construcție asemănătoare și în altă parte, arhitectul, „după cum spune legenda, [...] fu aspru pedepsit” (36, p. 41). Tema surpării construcției nu apare aici în mod explicit, dar se bănuiește că legenda conținea și acest motiv epic (neconsemnat de tânărul călător, grăbit și neinteresat), care ar justifica perioada exagerat de mare a construirii (80). Cam în aceeași perioadă (circa 1790), austriacul Franz Joseph Sulzer a consemnat - în lucrarea sa Geschichte des transalpinischen Daciens - tradiția conform căreia domnitorul Țării Românești, Nicolae Mavrogheni
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mânie și-umflatele râuri le potolesc” (Ovidiu, Metamorfoze, VII, 154). Ca și solomonarul, Medeea se ridică în văzduh fie pe spatele unor „balauri înaripați” (ibidem, VII, 350), fie pe „un nor adunat printr-o vrajă” (ibidem, VII, 424). i) Tot „călătoare prin nori” în care trase de balauri sunt zeițele Artemis „Hiperboreeana” (= Bendis ?) (Diodor Siculus, Biblioteca istorică, IV, 51) și Ceres - zeița recoltelor și patroana agriculturii. Într-o legendă relatată de Ovidiu, Ceres își împrumută vehiculul aerian unei nimfe, pentru ca aceasta
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
În astfel de situații, copiii posedă o gamă întreagă de recitative magice pe care le rostesc. Povestitorul nu le amintește, dar trebuie să fi fost una de tipul „Ieși, Soare, din închisoare” (19, p. 220), sau de tipul : Fugi ploaie călătoare, Că mămuca-i vrăjitoare Și te- ajunge Sfântu’ Soare Și-ți taie ale picioare [...] Cu cuțite ascuțite, Cu topoare ruginite, Cu securea Domnului, Cu cuțitul omului (7, p. 363). Anume în acest caz rolul copilului pare a fi cel al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Taie capul omului” (42 ; 20, p. 151) și „Cu măciuca [sabia] lui Mihai/ Sus pe cap/ După cap/ Curge sânge mohorât” (12, p. 59). în ziua de Hranghel, finii merg cu colăcei la nașii lor ; vezi recitativul infantil „Stai ploaie călătoare/ Că e mâine sărbătoare [Hranghelul ?],/ Sărbătoarea nașului/ Din capu’ orașului” (11, p. 146). în aceeași zi se face turtă de mălai cu unele atribute magice și oraculare ; vezi recitativele de tipul „Cu căciula lui Mihai/ Plină cu coji de mălai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de animale (vezi legenda Ifigeniei) și prinosurile alimentare (vezi, mai sus, tradiția legată de regele roman Numa). În această situație, ar fi normal să depistăm în incantațiile copiilor eventualele „forme noi”. Recitative magico-meteorologice de alungare a ploii (tip „Treci, ploaie călătoare...”), care ar putea fi considerate ca amintind de sacrificii de animale, nu sunt foarte des atestate : „Cu toporul Dom- nului,/ Cioc în capul boului” (11, p. 146), sau „Cu resteiul jugului,/ Poc în capul porcului” (42), sau „Cu sabia lui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
recitativ sugerează o altă practică magică uzuală : carnea animalului jertfit era preparată și mâncată în mod ritual (53). în schimb, abundă recitativele ce amintesc de ofrande alimen- tare, care aveau menirea de a opri ploaia, grindina sau furtuna : Stai, ploaie călătoare, Că mămuca-i vrăjitoare Și nenica ghiocel [diecel ?] Și ți-a face-un colăcel Și ți-a da de suflețel (7, p. 363) ; sau Stai, ploaie curgătoare, Că te-ajunge Sfântu’ Soare Cu un mai, Cu un pai, C-o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ți-a face-un colăcel Și ți-a da de suflețel (7, p. 363) ; sau Stai, ploaie curgătoare, Că te-ajunge Sfântu’ Soare Cu un mai, Cu un pai, C-o bucată de mălai (20, p. 120) ; sau Treci, vâltoare călătoare, Că-ți dau pâine și cu sare (40, p. 31). Pentru a ademeni Soarele afară din nori, copiii îi oferă în incantații „turtițe moi” (40, p. 14), sau „bulci [= franzele], din alea mai dulci” (40, p. 12), sau „pită cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]