1,848 matches
-
respectabilă, iar cuvintele Elisei despre neputința feminină în propria coordonare sunt false modestii curtenitoare, deciziile importante revenindu-le de fiecare dată. Replica Pampineei pare a restabili pozițiile fiecărui grup în parte: „vor primi cu bucurie să ne fie slugi și călăuze, de-or vrea să-i luăm în slujba 154 Ibidem. 155 Ibidem, p. 24. 156 Ibidem. 157 Ibidem. 158 Ibidem. 64 noastră”159. Bărbatul e privit ca un vasal, el trebuie să servească scopurilor unor femei voluntare. Teama unei condamnări
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și mai bine calitățile. Scenariul este completat cu primirea în dar a unui inel pe care ea îl dăruiește ca semn al îngăduirii admirației primite cu înfocare. Iubita este cea care dă sens vieții neexperimentate a cavalerului, devine o adevărată călăuză și protectoare, cum de altfel ne și așteptăm de la o donna angelicata: „În anii tinereții mele/ Ea m-a cârmit în toate cele.”667 Pletora de calități nu putea cunoaște un climax decât în această transcendere a ființei iubite, angelizarea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
respectabilă, iar cuvintele Elisei despre neputința feminină în propria coordonare sunt false modestii curtenitoare, deciziile importante revenindu-le de fiecare dată. Replica Pampineei pare a restabili pozițiile fiecărui grup în parte: „vor primi cu bucurie să ne fie slugi și călăuze, de-or vrea să-i luăm în slujba 154 Ibidem. 155 Ibidem, p. 24. 156 Ibidem. 157 Ibidem. 158 Ibidem. 64 noastră”159. Bărbatul e privit ca un vasal, el trebuie să servească scopurilor unor femei voluntare. Teama unei condamnări
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și mai bine calitățile. Scenariul este completat cu primirea în dar a unui inel pe care ea îl dăruiește ca semn al îngăduirii admirației primite cu înfocare. Iubita este cea care dă sens vieții neexperimentate a cavalerului, devine o adevărată călăuză și protectoare, cum de altfel ne și așteptăm de la o donna angelicata: „În anii tinereții mele/ Ea m-a cârmit în toate cele.”667 Pletora de calități nu putea cunoaște un climax decât în această transcendere a ființei iubite, angelizarea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
colectivă zădărnicind uneltirile chiaburești” , de I. Cărare; „Lampa lui Ilici” s‐ a aprins la S.M.T. Moara Grecilor”, de Valer Mitru; „Pentru electrificarea patriei - o consfătuire a agitatorului Chițcop Virgil cu colegii săi”, de Palmaciu Alice; „Ne‐au fost sprijin și călăuză - ecouri 176 de la muzeul româno‐ rus”, de A. Beldeanu, ultimul deși elev la Liceul „Gh. Roșca Codreanu” apărea destul de des cu știri și reportaje, dar mai ales cu versuri ca cele inti tulate Comunistul: „...Sună toaca la Doftana. / Către zori
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
gândirii transdisciplinare în filosofia creștină, Constantin CLISU, Canada țara cu cel mai autentic multiculturalism, Valentina BUTNARU, Povestea "Acasă la noi", Constantin CĂLIN, Însemnări despre lectură, Bogdan ULMU, Tristețea veselului Creangă, Dragoș COJOCARU, Despre comparație în Divina comedie, Lucian VASILIU, Ghid, călăuză, vademecum, Violeta ZONTE, Existențialismul în teatru, Ancelin ROSETI, Blues pentru deprovincializarea Mioriței, Cornel GALBEN, Capcanele gândului, Liviu PAPUC, De prin arhive selectate, un documentar al răzeșilor cu G.T. Kirileanu Alex. ȘTEFĂNESCU, Debut rememorat, Ion MURGEANU, Rugăciunea unei regine, Gruia NOVAC
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Fundației Culturale „Dr. C. Teodorescu”, din colectivul de redacție făcând parte C. Teodorescu, director fondator, prof. Gruia Novac, redactor șef, iar Nicolae Mitulesc u, redactor. Revista își propune să suplinească „Vidul cultural” cre at și subliniind principiile de activitate drept călăuză promitea:” Ne va călăuzi adevărul. Obiectivitatea, dreptatea și respectul față de cei cărora ne adresăm vor fi repere ale conduitei noastre.” Primul număr a fost consacrat împlinirii a 150 de ani de la înființarea Colegiului Național „Gh. Roșca Codreanu”, cu materiale semnate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bădărău, Ghe. Popescu (Pătrățică), Trăian Tănase ș. a. În „Cale lungă, drum greu", Gruia Novac prezintă revista care „ieșea în lume", arăta că bilunara de la Bârlad își propunea să suplinească „vidul cultural" creat în localitate și, luând principiile de activitate drept călăuză, promitea: „Ne va călăuzi adevărul. Obiectivitatea, dreptatea și respectul față de cei cărora ne adresăm vor fi repere ale conduitei noastre" . Prof. I.D. Popa vorbea în cuvinte alese față de o generație de profesori de la Bârlad amintindu-i pe: Ioan Ursoiu, Cezar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Desigur, vă amintiți ce se ascundea în spatele sonorității seci a acestui cuvânt: un teritoriu închis, izolat, păzit cu strășnicie de patrule mobile și de soldați cățărați în miradoare, un perimetru obscur în care nu se putea intra decât cu ajutorul unor călăuze specializate în traficul de coșmaruri și senzații tari. Intrarea în „zonă” s-a dovedit pentru mulți un drum fără întoarcere, întrucât prețul plătit pentru satisfacerea unei curiozități vinovate acoperea exact penitența pe care fiecare dintre pârdalnicii pescuitori de alternative existențiale
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și a produs cu siguranță multă confuzie - misiune teleghidată! - într-o perioadă când basarabenii care fuseseră obișnuiți să-l vadă într-o altă lumină, așteptau din partea sa repere demne de urmat, pe potriva staturii intelectuale și mai ales a pretențiilor de „călăuză”, de „guru” național pe care și le afișa maestrul. Prezint, în cele ce urmează, un mini-serial al prestației acestui scriitor puternic controversat, un „triptic imagologic”, care ne va ajuta să vedem abisul unui destin deturnat. Episodul 1 Druță și Crăciunul
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
le este foarte aproape sfârșitul pământesc, sfinții mucenici le sunt exemple demne de urmat: curajoși în fața morții, rugători înaintea lui Dumnezeu, pilde strălucite de statornicie în credință, modele de virtute, de acceptare voluntară a suferinței, icoane ale curajului, bărbăției și călăuze sigure și statornice pe calea către Înviere. Marea bucurie a martirilor, departe de a se înrădăcina ca o căutare nesănătoasă a suferinței și a morții, își are obârșia în forța nădejdii lor, și, mai mult decât atât, în comuniunea lor
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
istoriei creatoare. Acest fapt trebuie să fie înțeles și de părinți, mai ales dacă ne gândim că și părinții pot și trebuie să contribuie la însușirea modelelor viitorului, modele tot mai active în formarea și educarea tinerilor. Este o idee călăuză în munca metodică a cadrelor didactice cu părinții, și orice abdicare de la ea înseamnă o abdicare de la înfăptuirea educației cu adevărat creatoare de oameni noi și de noi relații sociale. Munca metodică a cadrelor didactice cu familia va trebui să
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
cu deosebirea că această călătorie nu duce nici spre casă, nici spre paradis, ci spre degradare și spre ultimele cercuri ale infernului. Autorul își construiește traseul călătoriei în lumea infernului concentraționar după modelul periplului dantesc în infern, luându-și drept călăuză diferite personaje care guvernează această lume: "Acum, Virgiliul nostru va fi sârguincioasa discipolă a lui Vîșinski, Ida Averbah"231. În prezentarea pe care o face condițiilor în care s-a construit canalul Moscova Volga (Volgokanal), Soljenițîn amintește principiile enunțate de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Baltică, realizat de treizeci și șase de scriitori și coordonat de Gorki, în care este elogiată aceeași reeducare prin muncă. Soljenițîn citește și interpretează cele două cărți care prezintă, în stil propagandistic, grandioasele proiecte staliniste, devenind, la rândul lui, o călăuză pentru cititorii neinițiați. Nu lipsește nici invocația solemnă specifică epopeii, chiar dacă la Soljenițîn aceasta ia o formă ironică, constituind introducerea prezentării unei categorii de deținuți pe care scriitorul îi disprețuiește profund, și anume deținuții de drept comun ("borfașii"), cei care
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
elenist, care exprima o prezență nobilă și o bunătate săritoare amintea de Zeus și de Asclepius, ci întreaga sa ființă făcea din el un ajutător foarte venerat în cele materiale și morale, făcându-l în același timp stăpânul destinului și călăuza sigură a sufletului spre lumea cealaltă. O propagandă activă i-a propagat cultul începând de la sanctuarul său central, Serapeionul din Alexandria, în întreaga lume mediteraneană până la Roma. Pretutindeni răsuna aclamația în cinstea sa: Serapis este învingător (nikă ó Sárapis). Și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
față de toți dezertorii credinței creștine. Concomitent presiunii goților pe limesul dunărean, ciuma decima populația imperiului, iar de apariția acestor catastrofe erau inculpați creștinii care, sub principatul lui Trebonianus Gallus (251-253), au pătimit o persecuție ce urmărea să elimine în special călăuzele Bisericii. Prin aceasta s-a întrevăzut că în lupta împotriva creștinismului nu mai era suficientă vechea legislație, menită să lovească creștinii individual, ci s-a intuit că noua religie trebuia persecutată ca și instituție. După o perioadă inițială de toleranță
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
despre profeți, învățătorii Legii etc.), autorul preferă să vorbească despre creștinism folosind terminologia religioasă cunoscută și de ceilalți păgâni: voința, în creștinism este asimilată inițierii din religia misterelor, preoții creștini sau iudei sunt comparați sacerdoților religiilor păgâne, un fel de călăuze ale unui cortegiu aducător de sacrificii sau chiar ca niște legislatori. Urmând orientarea filozofică a lui Celsus (mort în 178 p.Chr.), autorul ia în considerație concepția tradițională a legii religioase a popoarelor, definindu-l pe Isus primul legislator care
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
se numeau frați și surori), de îmbrățișări la trupul nud între bărbați și femei cu luminile stinse, de a-i iubi pe oamenii de aceiași credință cu ei și de a-i urî pe toți ceilalți, de a avea drept călăuză a vieții lor demonul, de a practica învățarea unei religii respingătoare și absurde etc. Până la Tertulian, creștinii nu au fost acuzați niciodată ca trădători ai Imperiului ori potrivnici obligației serviciului militar, introdus de Augustus și impus cu precădere fiilor de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
militar în momentul convertirii ori un simplu recrut. 2.2.6. Ciprian din Cartagina Admirator profund al lui Tertulian, Ciprian, episcop de Cartagina (250-258), aparține lumii africane a cărei Biserică va mai avea încă pentru multă vreme un rol de călăuză spirituală pentru Occidentul creștin. Spre deosebire de cel dintâi, Ciprian se evidențiază printr-un stil literar diferit care aduce în lumină echilibrul gândirii sale și căutarea spirituală intensă. Dacă un rigorism împins la extrem l-a determinat pe Tertulian să străbată un
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
legilor și practicării controlului social (persoana sau grupul care nu se conformează unei valori în vigoare este sancționată). Capitolul 2 Schimbarea valorilor Dacă sistemul de valori al unui om se dovedește un ghid eficace în fața problemelor existenței, dacă este o călăuză care sugerează alegerea bună, nu există niciun motiv pentru a-l schimba. Acesta este în armonie cu lumea înconjurătoare și este consolidat de experiență. Și chiar dacă este contrazis, deseori cei implicați sunt atât de atașați de valorile lor (care fac
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
să-și înnobileze sufletul. Inspirata butadă: Carte frumoasă, cinste cui te-a scris! este un elogiu adus creatorilor de cărți bine scr ise și purtătoare de învățăminte. Din îndepărtate vremi, cărțile au însoțit viața oamenilor, le-au fost sfetnic și călăuză, le-au luminat mințile și le-au încălzit inimile. Vertiginoasele progrese în tehnologia informației au detronat cartea, au diminuat dramatic interesul pentru lectură și au condamnat librăriile la sufocare datori tă n umărului imens de volume aflate în depozite și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
studenților universitari, va fi de mult folos chiar juriștilor mai adânciți în știința dreptului pentru că, în f orma succintă a celor 3 volume, le pune la îndemână expunerea aproape întreagă a problemelor de drept civil. El va fi o bună călăuză atât pentru omul de știință cât și pentru practician. În genere, lucrarea se prezintă în condițiuni foarte bune și înseamnă o remarcabilă contribuțiune pentru progresul dreptului nostru. Ea va servi pentru răspândirea învățământului juridic și va face — sper — să nu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Mântuitorului nostru”<footnote Sf. Chiril al Alexandriei, Despre Sfânta Treime, cuv. II, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Membru al Academiei Române, în Col. Părinți și scriitori bisericești, vol. 40, EIBMBOR, București, 1994, p. 64. footnote>, constituie călăuze sigure în cunoașterea și trăirea Evangheliei lui Iisus. Nu există călăuze mai bune pentru a înțelege bogăția de sensuri a cuvintelor Scripturii, pentru că ei cunoșteau în amănunt orice carte a Sfintei Scripturi și bogăția harului Sfântului Duh sălășluia în ei
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
II, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Membru al Academiei Române, în Col. Părinți și scriitori bisericești, vol. 40, EIBMBOR, București, 1994, p. 64. footnote>, constituie călăuze sigure în cunoașterea și trăirea Evangheliei lui Iisus. Nu există călăuze mai bune pentru a înțelege bogăția de sensuri a cuvintelor Scripturii, pentru că ei cunoșteau în amănunt orice carte a Sfintei Scripturi și bogăția harului Sfântului Duh sălășluia în ei. Învățătura Părinților nu e mai puțin importantă decât cuvintele Scripturii de
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
dreapta credință și unitatea Bisericii. Sfinții Părinți ne sunt adevărate modele și în felul în care au știut ei să îmbine ortodoxia, adică învățătura cea dreaptă, cu ortopraxia, adică trăirea cea adevărată și dinamică a credinței. Îi putem avea drept călăuze și în spiritul apostolatului social, slujind lui Dumnezeu și semenilor. În concluzie, marele folos al citirii și aprofundării scrierilor patristice îl vor întrezări și-l vor dobândi cititorii, care, la rândul lor, pășind pe urmele atleților lui Hristos, vor putea
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]