1,168 matches
-
Feiurdeni (mai demult "Feiurd", în ) este un sat în comuna Chinteni din județul Cluj, Transilvania, România. Satul este situat la 17 km nord de Cluj, așezat pe fundul căldării, ce se adâncește între Fântânelele Clujului și comunele Pădureni, Satul Lung, Borșa și Câmpenești. Prin mijlocul satului curge Pârâul Feiurdenilor, care la Jucu se varsă în Someșul Mic. Locurile din apropierea satului au nume românești: Cot, Sub Pădure, Ulița Mare, Dâmbul
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
uscat, varza acră și altele, după puterea fiecăruia. În jurul vetrei, lângă nelipsitul țest - o farfurie mare de lut, pusă cu gura în jos peste foc, la încins și folosită la copt pâinea -erau mai multe vase de lut și eventual căldarea de aramă, iar pe masă - străchini, linguri și blide din lemn. Ușa bordeiului se numea praftoriță și era de obicei o împletitură de smicele pe dârjală, adică nuiele pe un băț, care se mai completa iarna cu o cergă sau
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Erupția se estimează a fi fost o explozie care a echivalat cu detonarea a 400 de megatone de TNT sau 20.000 de bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima. Erupția violentă a distrus muntele inițial și a format o căldare submarină cu un diametru de 7 km. Patru zone ale acestui munte s-au ridicat la suprafață formând 4 insule mici: "Sertung" în nord-vest, "Lang" și "Polish Hat" (sau "Panjang") în nord-est și "Rakata" în sud-est. Activitatea vulcanică din aceasta
Krakatau () [Corola-website/Science/299244_a_300573]
-
punctul culminant al masivului. În afara celor două ramuri principale, tot din zona vârfului Omu se mai desprind culmi scurte și abrupte. Către est pornește muntele Moraru, spre nord-est Bucșoiu formează parte din cumpăna apelor, iar către nord Padina Crucii separă căldările glaciare Mălăiești si Țigănești. Situată între Valea Prahovei și cea a Ialomiței, culmea principală a Bucegilor este caracterizată în primul rând prin formele sale de relief puternic contrastante: versantul prahovean (abrupt și stâncos, cu o diferență de nivel de 500-900
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
m. Masivul are numeroase piscuri peste 2.000 de metri altitudine (Vf. Padina Popii (2.025 m), Vf. Ascuțit (2.150 m), Vf. Țimbalul Mare (2.177 m), Vârful dintre Țimbale (2.170 m), Vf. Sbirii (2.220 m), Vf. Căldării Ocolite (2.202 m) ). Temperatura medie anuală se menține în jurul valorii de 0 grade C, iar în zonele înalte coboară până la -2°C. Vânturile aproape permanente sunt determinate de poziția izolată a masivului. Precipitațiile se înscriu între 1.000-1.200
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
între 30 și 200 m în partea centrală și sudică. Climatul este moderat, de adăpost, cu o temperatură medie anuală de 8-9 grade Celsius. Vânturile sunt de tip neregulat, ele fiind reținute de dealurile ce adăpostesc localitatea ca într-o căldare, asigurând o climă blândă. Vânturile dominante sunt cele dinspre N și S, ele înfiltrându-se în lungul albiei Otăsăului. Tot ca o condiționare a dealurilor înconjurătoare, vânturile nu produc pagube, intensitatea lor fiind scăzută, iar iarna nu se înregistrează geruri prea
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
Alecsandri" din Bălți (1972-1976), solistă în ansamblul de țigani (1977), și orchestra de muzică populară "Mugurel" (din 1977), ale Filarmonicii din Chișinău. Marele premiu la Festivalul - concurs de romanțe "Crizantema de argint" ( Chișinău, 1993). A colaborat cu Ion Dascăl, Dumitru Căldare. A înregistrat la radio Chișinău cântece populare.
Tamara Chițaniuc () [Corola-website/Science/312726_a_314055]
-
Godeanu, Culmea Moraru-Gugu, aceasta fiind și cea mai înaltă culme cu pajiști alpine și perspective deosebit de spectaculoase. Culmea este mărginită de văile adânci ale râurilor Șes și Branului. Sub Vârful Gugu se află tăul omonim, lacul Gugu, situat într-o căldare și asociat cu un lac mai mic. Vârful Gugu este singurul munte de peste 2.000 de m din România care prezintă în vârf o peșteră accesibilă, săpată de oameni, Peștera Gugului, situată la altitudinea de 2110 m.
Vârful Gugu, Munții Godeanu () [Corola-website/Science/311330_a_312659]
-
al Antiohiei în Țările Române, face, în 1653, următoarea descriere a mănăstirii: „Este înconjurată de o apă fără sfârșit și fără fund, are hramul Sf. Dumitru și se numește Căldărușani...” Numele mănăstirii provine de la configurația locului, care are aspectul unei căldări. Prin vestita sa școală de copiști, Căldărușaniul a contribuit din plin în veacurile trecute la crearea limbii române literare. Cea mai fecundă perioadă din istoria mănăstirii rămâne totuși sfârșitul secolului al XVIII-lea, când, sub păstorirea Sf. stareț Gheorghe de la
Mănăstirea Căldărușani () [Corola-website/Science/312348_a_313677]
-
Găleata, numită popular căldare sau vadră, este un recipient de formă cilindrică sau de trunchi de con, închis și plat la partea inferioară și deschis la partea superioară, unde este prevăzut cu o toartă pentru a fi manevrat cu ușurință. Este utilizată la transportul
Găleată () [Corola-website/Science/312353_a_313682]
-
argiloase, reci, improprii agriculturii deoarece favorizează băltirea apei în perioadele ploioase iar în cele secetoase se zvântă repede. Sunt larg răspândite solurile brune și brune-roșcate de pădure, formate sub vegetația pădurilor de foioase. Aceste soluri se întâlnesc în „Butinei", „Coprine”, „Căldare” precum și pe „Valea Lupului” și „Racovicioară”. Pădurile satului sunt formate în majoritate din fag montan , care în „Braniște” coboară până la altitudinea de 600m. Lui i se asociază: carpenul, plopul, mesteacănul, salcia broștească, paltinul și sporadic, ulmul, frasinul și jugastrul. În
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
plăpumari veneau în această zi a săptămânii cu marfa în desagi și o întindeau în piața târgului, pe sub maghernițe și șoproane cu acoperământ de șovar, rezemat de patru furci"”. Meșteșugarii mai „groși” și țăranii care veneau cu „"zarzavaturi, rogojini, funii, căldări, lemne de foc și alte multe, își făceau hambare, umbrare și îngrădiri de gard unde era loc mai slobod. Grânele, vinurile și peștele se vindeau din căruțe. Aceste producte, dimpreună aveau un loc mai întins în marginea târgului: oborul"”. Această
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
e de 2,1/2 metrii lung și de 3 metrii lat, în el este o masă simplă pe 4 picioare, bătrână din cele veacuri, cu un chip nou. Acesta e pristolul. Poprul crede, că subt aceasta este ascunsă o căldare de bani a nobililor, alții zic că preotul Muste fiind bogat a pus subt altar o căldure de bani. Masa proscomidiei stă din o scândură acoperită cu o față lagiată. Altarul are două ferestri mici, pe păreți sunt zugrăviți patriarchii
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
pânze. Echipajul număra 35 de oameni. Sistemul de propulsare: Nava avea două mașini cu aburi de câte 100 de cai putere, care învârteau două elici și deplasau nava cu o viteză de 7 noduri. Aburul necesar era asigurat de două căldări cilindrice, cu întoarcerea gazelor de ardere. Armament: Inițial consta dintr-un tun Krupp de 90 mm protejat de o turelă cuirasată. Acesta a fost înlocuit ulterior de două tunuri de 57 mm cu tragere rapidă și două mitraliere de 11
Fulgerul () [Corola-website/Science/309907_a_311236]
-
spre est și tot mai îngustă spre vest, Uricaniul este una din porțile principale de intrare în Parcul Național Retezat, o bijuterie a naturii, cu un relief sălbatic ce oferă privirii imagini inegalabile, creste ce au custuri dantelate și multe căldări glaciare. Zona în care se află localitatea face parte din cadrul Carpaților Meridionali, în grupa muntoasă Retezat-Godeanu, și mai este denumită depresiunea tectono-erozivă «Valea Jiului» sau «Petroșani». În secolul al XIII-lea, teritoriul pe care se află orașul Uricani făcea parte din
Uricani () [Corola-website/Science/297055_a_298384]
-
aceste meleaguri cu sute de ani în urmă. Pe lângă obiectivele turistice antropice în care omul își etalează măiestria, o importanță deosebită o au punctele de atracție naturală concretizate prin minunatele locuri ale ținutului istoric, câteva dintre acestea fiind: Mai mare căldare glaciară de pe versantul nordic este iezeru, delimitată de nord și nord - est de Culmea Pietrosului. În fundul căldării se află lacul glaciar Iezerul 1870 m în forma ovală, lung de 80 m, lat de 70 m și cu o adăncime de
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
măiestria, o importanță deosebită o au punctele de atracție naturală concretizate prin minunatele locuri ale ținutului istoric, câteva dintre acestea fiind: Mai mare căldare glaciară de pe versantul nordic este iezeru, delimitată de nord și nord - est de Culmea Pietrosului. În fundul căldării se află lacul glaciar Iezerul 1870 m în forma ovală, lung de 80 m, lat de 70 m și cu o adăncime de 1,8 m. În Maramureșul istoric se poate practica o gamă largă de forme de turism. Cele
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
ocolul Mijlociu țin. Hotin avea o sumă totală de case de 36, dar, deși 2 sunt scutite de bir, 34 de oameni rămîn birnici. Aflăm și lista lor, care au nume de familie Toma, Vatamanu, Gogian, Bоrcă, Moraru, Josu, Cojocaru, Căldare, Plăcintoi, Tărcuță, Cocieru, Popencu etc. Unitățile militare rusești, care veniseră încoace pentru războiul cu turcii, și-au completat rîndurile din contul băștinașilor. Au nimerit în ele si mulți grimăncăuțeni, care însă s-au întors acasă cu multă întîrziere: Toader Ciubotaru
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
ceramică, monede ș.a. Satul este atestat documentar cu actuala denumire în anul 1772 ca o localitate formată preponderent din țărani răzeși. Denumirea satului comportă câteva interpretări, în afara aspectului legendar al problemei: 1) fie că provine de la turcescul cazan, care înseamnă căldare, 2) ține de numele meșterului care face cazane și căldări (cazangic) sau 3) este legat de relieful satului - trei dealuri care coboară către șesul râului Sărata, dintr-o parte și, din cealaltă - alte coline care urcă spre locurile pe unde
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
în anul 1772 ca o localitate formată preponderent din țărani răzeși. Denumirea satului comportă câteva interpretări, în afara aspectului legendar al problemei: 1) fie că provine de la turcescul cazan, care înseamnă căldare, 2) ține de numele meșterului care face cazane și căldări (cazangic) sau 3) este legat de relieful satului - trei dealuri care coboară către șesul râului Sărata, dintr-o parte și, din cealaltă - alte coline care urcă spre locurile pe unde trecea Valul lui Traian, formând o vale circulară care amintește
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
băteau în poartă și spuneau: „Cere murgul prapur”. După aceste cuvinte, mireasa trebuia să-i stropească cu agheasmă și să le dea un colac. Dacă fata era din alt sat, mirele trebuia să plătască „vulpea” - un fel de baciș (o căldare de vin sau bani). A doua zi, adică duminică dimineață, tinerii mergeau la biserică și se cununau. De la cununie cu toții se duceau la mire acasă, unde se punea „masa cea mare”. După masă se începea „închinare paharelor”. Acest ritual îl
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
afluenți sunt: Scheiu, Matania, Baicu, Carciova și Zeicu. Râul Mare se formează din unirea apelor râului Șes cu cele ale Lapușnicului Mare. Primește afluenți din munții Țarcu pârâiele Tomeasa, Netiș și pârâul Pietrei, Bistra și Valea Mare, cu obârșie în căldările glaciare de sub vârfurile Custurii, Bloju, Petreanu și de sub Dealul Negru. Râul Rece izvorăște dintr-o căldare glaciară aflată pe fața estică a vf. Țarcu; are o lungime de circa 34km. Râul Lung, de 29 km lungime și afluentul său Pârâul
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
Șes cu cele ale Lapușnicului Mare. Primește afluenți din munții Țarcu pârâiele Tomeasa, Netiș și pârâul Pietrei, Bistra și Valea Mare, cu obârșie în căldările glaciare de sub vârfurile Custurii, Bloju, Petreanu și de sub Dealul Negru. Râul Rece izvorăște dintr-o căldare glaciară aflată pe fața estică a vf. Țarcu; are o lungime de circa 34km. Râul Lung, de 29 km lungime și afluentul său Pârâul Alb, de 24 km, își au obârșiile pe versantul vestic al vf. Țarcu. Mai la nord
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
1900m altitudine. În drumul său primește apele pârâielor Lupu, Bucovița, Marga și cele ale Bistrei Mărului. Regiunea nord-estică a munților este drenată de pârâul Zeicani și de afluentul lui, Zlatina, ce își poartă apele spre depresiunea Hațeg. În văile și căldările glaciare există mai multe lacuri. Astfel, în căldarea glaciară Oboroacele, se află Iezerul Țarcu, la 1950m, cubărit între grohotișuri. Taul Pietrele Albe și Taul Lucios, se află în căldarea cu același nume de pe versantul sudic al masivului Baicu, la 1785m
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
Lupu, Bucovița, Marga și cele ale Bistrei Mărului. Regiunea nord-estică a munților este drenată de pârâul Zeicani și de afluentul lui, Zlatina, ce își poartă apele spre depresiunea Hațeg. În văile și căldările glaciare există mai multe lacuri. Astfel, în căldarea glaciară Oboroacele, se află Iezerul Țarcu, la 1950m, cubărit între grohotișuri. Taul Pietrele Albe și Taul Lucios, se află în căldarea cu același nume de pe versantul sudic al masivului Baicu, la 1785m. Lacul temporar Corciova, situat la circa 1540m, în
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]