20,803 matches
-
care intervine în actul lor critic poate desemna o întoarcere la "rădăcini", o puternică întoarcere la maniera clasică de a face critică (poate încă o întoarcere la Maiorescu?). Sintagma "postmodernism clasic" pe care am folosit-o în cazul lui Oțoiu, capătă și mai mult sens, odată cu apariția cărții lui Bodiu. Un alt punct asupra căruia cad de acord cei doi este caracterul de outsider al scriitorului optzecist. Oțoiu face o întreagă teorie a frontierei în proza optzecistă. Bodiu insistă pe caracterul
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
care îi cucerește prin farmecul și naturalețea cu care (în țară) șubrezea, prin scris, dogmele oficiale. Apoi s-au revăzut chiar de mai multe ori. Au inventat pseudonime pentru unii scriitori din țară și pentru unii politruci (Eugen Florescu a căpătat numele de Smerdeakov). Lista n-a servit la nimic, nefiind niciodată utilizată. Au stabilit și o parolă pentru persoanele în care soții Ierunca trebuie să aibă încredere. Dar soții Ierunca au uitat-o, așa întîmplîndu-se de fiecare dată cînd o
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
psihologic, Streinu avea antene doar pentru poezie și așa mai departe, pentru ca unul ori altul să-l concureze pe autorul Mișcării literare pe terenul arid al cronicii. Eram conștient de acest lucru și trebuie să admit că nu-mi plăcea. Căpătam tot mai limpede convingerea că un cronicar trebuie să fie ca omul fără însușiri din romanul lui Musil. Posedînd din toate (talent, luciditate, informație, expresie, echilibru moral etc.) cîte puțin, cronicarul este primejduit îndeosebi de excesul propriilor calități. Imaginația debordantă
Criticul fără însușiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16153_a_17478]
-
din 1935 Cercetări filosofice și sociologice e, negreșit, demnă de reținut. A considerat util, după carnagiul războiului, să elaboreze un studiu doct despre antisemitism, pe care l-a intitulat Antisemitismul și cauzele lui sociale. Deși după Auschwitz fenomenul antisemitismului a căpătat noi relevanțe datorită asasinării a șase milioane de evrei numai pentru vina de a fi fost evrei, Claudian, deși își publică studiul în 1945, deci după Holocaust, preferă o tratare a conceptului, cum o și afirmă, din perspectiva materialismului istoric
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
îndrăgostească iremediabil de misterul lumii teatrului, să-i provoace să-i descopere dimensiunile, ceva din magie, din zbuciumul artiștilor. Nu cred, însă, că avea o prea mare importanță. Într-o situație limită, orice semn al normalității, al vitalității, ineditului chiar, capătă alte proporții în care viața devine singura valoare fundamentală. În fond, acest happening poate fi doar începutul unui drum într-un spațiu care atenuează granița între ficțiune și realitate și în care fericirea și durerea, viața și moartea, binele și
Viens voir les comediens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16147_a_17472]
-
pentru că nu lasă să se strecoare nici o eroare. Pentru că are nebunie. Enorm îi ridică la plasă regizorului spațiul și decorul propuse de scenografa Elena Dmitrakova, mulîndu-se pe gîndul lui Kordonski cu aplomb și personalitate. Dintr-odată, încă de la început, lucrurile capătă deschidere și o altă dimensiune: acțiunea este scoasă din interiorul casei și mutată afară, într-un fel de chioșc (dar ce chioșc!) suspendat pe ape care comunică cu uscatul printr-un podeț, destul de nesigur. Aici se consumă totul. Pe această
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
gloată agonică. Avem aici o confirmare a ceea ce a spus Petre Pandrea referitor la poezia bacoviană "a asfaltului", care a înlocuit-o pe cea a "pajiștilor verzi"". Firește că în acest plan al devitalizării, al "dispariției", al aneantizării, eul liric capătă conotațiile corespondente. Spre deosebire, bunăoară, de "demiurgicul" Arghezi, Bacovia se identifică cu individul frustrat, șters, anonim, suferind. E "naufragiatul" din arhaicele locuințe lacustre, elevul palid și terorizat dintr-un "liceu-cimitir", frecventatorul de cavouri, mușteriul cîrciumilor sordide, supraviețuind mai mult decît
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
-și amintesc să o fi auzit din partea sa, pe vremea cînd PNL se afla la guvernare împreună cu UDMR. Presa nu-l cruță pe Valeriu Stoica pentru această schimbare de accent. Încît dacă prin acest discurs președintele PNL a încercat să capete simpatia ziarelor, e limpede că a greșit. * Cu o întîrziere care cîntărește la fel de mult ca greșeala care a provocat-o, Andrei Marga recunoaște prostia acelor reprezentanți ai PNȚCD care, pe vremea cînd s-au aflat la putere, au consimțit ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16151_a_17476]
-
de a nu observa compatibilitatea dintre modernitate și trăirea sacrului. De altfel, la ediția franceză a cărții, Eliade se vede nevoit să scrie o scurtă prefață în care constată, ca "tendințe și orientări", formele și accepțiunile pe care sacrul le capătă în modernitate, precizând că lucrarea lui nu e expresia unei "nostalgii secrete", ci a înțelegerii și a simpatiei pentru condiția trecută a omului religios. Necesitatea unei expuneri clare îl face pe Eliade să folosească două concepte invariante (omul religios și
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
văzuse ea pînă acum și se legănase într-așa înșelare de sine, medita Mite în roman. Nu pricepuse... că nu era vorba de un subiect de conversație, ci că tot ce i se întîmpla, tot ce vedea și auzea nu căpătau vreo valoare decît dacă îi erau împărtășite și lui. Cum fusese atît de oarbă să lase lucrurile să meargă pînă aici și să nu-și fi dat seama? Îi fu rușine de bucuria ce-o străbătuse în țipetul involuntar, cu
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
sugestie a lui I.P. Culianu, conform căreia, în povestirea Un om mare, protagonsitul, pe nume Cucoaneș, este o alegorie pentru Corneliu Zelea Codreanu, M.C. scrie: Întrebarea care se pune imediat e: cu ce se alege "inițiatul" sau cel care a căpătat acces la secret? Mesajul codat - într-un text de fapt supracodat, în sensul că folosește simultan mai multe coduri, literare, mitologice, esoterico-mistice - nu conține "indicații", de vreun fel, încurajări sau consolări, nici măcar pentru acel lector in fabula sau cititor implicit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16182_a_17507]
-
le plătească lucrarea, cu chiu cu vai dîndu-le un sfert din cît se înțeleseseră. Dar, între timp, dau de un alt escroc, care îi cheamă la Cairo, unde le promite un mare antreprenoriat de zugrav. Adrian vizitează, nesățios, capitala Egiptului, capătă de lucru la un ceh care locuise multă vreme în România. Musa i se alătură, pentru un preț care nu ajungea nici pentru mîncare la restaurantul lui Goldenberg, originar, firește, din România. Musa nu izbutește să facă nimic pentru Sara
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
umane dificile sînt certe ecouri postromantice în prozele lui Macedonski (Pe drum de poștă, Dramă banală, Nicu Dereanu, Între cotețe). "În lirică se pot detecta doar reminiscențe livrești sau reverberări ale spiritului poetic la ideologia curentului (...). În Noaptea de februarie capătă relief teza determinismului social, conform căreia mediul marchează decisiv destinele umane ("își urma osînda vieții într-a vițiului muncă" - spune liricul). Apologia femeii decăzute, împinsă la prostituare de societatea coruptă și nedreaptă, dar păstrîndu-și puritatea sufletească, era des întîlnită la
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
bolnavi și polițiști" (atît de privilegiate, încît filmul e "nerecomandat sub 14 ani"). Teoretic, e foarte posibil ca, în mîna unui regizor genial, toată această harababură într-un cuib de... Cuqi (pentru că pe ambii scenariști îi cheamă "Cuq") să fi căpătat un sens. În condițiile date, n-a căpătat alt sens decît acela al unui produs artistic nul. Lucrurile nu sînt, însă, chiar atît de simple. Pentru că acest film, atît de ușor demolabil, reprezintă, în felul lui, o performanță. În timp ce, în
Țăcăniții sîntem noi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16216_a_17541]
-
e "nerecomandat sub 14 ani"). Teoretic, e foarte posibil ca, în mîna unui regizor genial, toată această harababură într-un cuib de... Cuqi (pentru că pe ambii scenariști îi cheamă "Cuq") să fi căpătat un sens. În condițiile date, n-a căpătat alt sens decît acela al unui produs artistic nul. Lucrurile nu sînt, însă, chiar atît de simple. Pentru că acest film, atît de ușor demolabil, reprezintă, în felul lui, o performanță. În timp ce, în cinematografia noastră oficială nu s-a mișcat mai
Țăcăniții sîntem noi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16216_a_17541]
-
și circulă libere pe străzi, ocrotite de băștinași... La aceasta contribuie în bună măsură religia respectată din vechime. Dar sărăcia modernă înlesni credința că tot ce-i viu este sacru și se cuvine ocrotit. Pe fondul economic pauper, spiritualitatea budistă capătă proporții uriașe... Dintre toate neamurile Europei, cel danubio-carpatic, cu ascendență indo-europeană, ajunse, după o jumătate de secol de dominație atee și de cumplite experiențe economice dezastruoase, plus deceniul următor al "eliberării" catastrofale, deasemeni - la limita sărăciei, făcându-și din ce în ce mai des
Cine intră în Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16214_a_17539]
-
și verii anului 1915 au avut loc aceste deportări. Au fost cruțate doar Constantinopol, Smirna și Alep. În rest, practic oriunde se afla măcar o familie de armeni era expediată în tragedia deportării, rare fiind cazurile cînd candidații la deportare căpătau autorizația de a avea la dispoziție cîteva ore sau zile ca să-și lichideze proprietățile sau bunurile din gospodărie, vînzîndu-le turcilor la prețuri ridicole. Înainte de a porni în deportare, devenise obicei, tinerii armeni, legați cîte patru, erau împușcați pe loc. Zilnic
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
anii '30, urmează cursurile liceului Gh. Lazăr și ale Colegiului Sf. Sava, după care intră la Facultatea de Drept și Litere pe care însă nu o poate termina, considerat fiind "un element reacționar" ce se opunea sensului pe care îl căpătase istoria. Mai apoi corector la Ed. Științifică, prin 1955-'56, într-o perioadă de relaxare politică, este reprimit la Facultatea de Științe Juridico-Administrative, la cursurile fără frecvență. Îl reîntîlnim în următorii ani în redacția Fundațiilor Regale și la revista Luceafărul
Hărți inexistente by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16226_a_17551]
-
se referă, prin reproducerea cîtorva izvoade folosite de către iconarii pe sticlă, la spațiul memoriei culturale, iar celălalt la momentul de astăzi al picturii lui Lupșe, la interesul său manifest pentru un fel de memorie a lumii vegetale, pentru plantele care capătă o anume hieratică prin uscăciune și prin mumificare, acest catalog este și o mărturie asupra unor căutări artistice nemijlocite, dar și o încercare de proiecție estetică și de hermeneutică a formei care implică simultan realul imanent și modalitățile de codificare
Artă și parteneriat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16240_a_17565]
-
a volumului, intitulată Diorame, se deschide cu un interesant eseu despre "fin de siècle", o formulă în vogă în fiecare epocă aflată în apropierea unei schimbări calendaristice majore, formulă care după Max Nordau "nu spune nimic prin ea însăși și capătă o semnificație variabilă după cercul de idei al celor care îl folosesc" (p. 10). "Secesionismul în literatura română", "Măștile criticii literare" și "Un concept perimat" constituie partea cea mai consistentă a cărții și ar merita cu prisosință o analiză amănunțită
Honeste legere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16250_a_17575]
-
Numesc aici prietenia mea cu Marcel Iureș și Mihai Măniuțiu în care formarea nu a avut valoare numai ca informație, ca acumulare, ca mici realizări studențești. Formarea se impunea ca o realitate diurnă. O simțeam fizic. Simțeam cum corpul intelectual capătă contur. Îmi aduc aminte de un om extraordinar, care a însemnat foarte mult pentru mine cel de atunci, ca și pentru cel de astăzi, compozitorul Dorin Liviu Zaharia. În afară de cîntări nesfîrșite, de nopți pierdute în alcool și metafizică, venea o
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
Domnia-sa a trecut de la despot luminat la președintele democratic și, curînd, va simpatiza și cu monarhia. Ce se vede din asta? O uriașă putere de adaptare. Asta are și regizorul: o mare rezistență fizică și putere de adaptare. Regizorul capătă chip lucrînd. Cînd lucrează, el ia o anumită formă, se particularizează. Totul este de o imaterialitate tragică și, în același timp, salvatoare pentru că nu mai există dovezi. Se vede asta și din felul în care se scrie, se discută despre
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
Chirieac. Nemulțumirea editorialistului e provocată de faptul că cetățenii Bulgariei se pot deplasa fără vize prin țările Uniunii Europene, cu începere din data de 10 aprilie curent, în vreme ce românii trebuie să stea la coadă în continuare pe la ambasade, pentru a căpăta vize. Pentru Bogdan Chirieac această deosebire e dovada că "De astăzi, 10 aprilie, Bulgaria intră într-o etapă nouă a drumului său spre Europa. Tot de astăzi, 10 aprilie, România are dovada palpabilă a desprinderii sale de trenul european. De
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16243_a_17568]
-
care ar putea să se închege, pasul este anulat pe loc, o eschivă se petrece ca a unui spadasin pînă atunci preocupat de exerciții preliminare, iar chestiunea, ca să zicem așa, se pune, în sfîrșit. Încît, gravitatea, seriozitatea, atît de amînate, capătă, prin contrast și prin exersarea umorului, mai multă pondere sau putere de convingere. E ceea ce, un franțuz, un scriitor, care, culmea, nu bea deloc vin, vorbea de acel L'ésprit de serieux, originea atîtor neghiobii, ca și, în general, a
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
sine, dar nu doar, simulînd sau nu (!?!). Pentru că unghiul subiectivității globale este de fapt protagonistul filmului. Nu John Cusack - marionetistul-șomer-funcționar agil îndrăgostit păgubos, și nici soția acestuia, Cameron Diaz, ciufulita senzuală iubitoare de necuvîntătoare. Investigarea psihanalitică a diverselor libido-uri capătă dimensiuni "metafizice" de tot hazul, aglomerate aleatoriu. De la modul de teleportare artizanală pînă la imaginea tremurîndă prin "hubloul" privirii indicînd intrarea în pielea vedetei brusc devenită "celălalt" și de la declicul memoriei maimuței traumatizate pînă la scena aiuritoare cînd însuși Malkovich
Plonjări în subconștientul colectiv by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16285_a_17610]