2,573 matches
-
văzusem așa ceva. Un oarece fior ne trece pe spate, gândindu-ne la reportajele cu porci mistreți sau urși ce atacă satele sau chiar orașele noastre. Ne minunăm preț de câteva secunde, timp În care se postează drept În fața noastră o căprioară, pe care o identifică fără nici un dubiu, dacă ne luăm după coarnele ce-i străjuiesc capul. Nefăcând nici un efort și luați pe nepregătite am asistat la o defilare feerică a naturii de care Încă mai dispunem. Ce concluzie să tragem
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
la alta), sunt instituite, confirmate și asimilate idealurile sociale de gen și vârstă. Spre exemplu, În orațiile de nuntă, căsătoria este prezentată În două coduri: În cel eroic, ea apare ca o vânătoare În care mirele urmărește și prinde o căprioară (metaforă a miresei); În cel agrar, mireasa este asemuită cu o floare pe care mirele o ia din grădina familiei și o plantează la el acasă. În ambele sisteme metaforice, actul mirelui este unul de posedare prin forță (capturare sau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
somptuos În curte. Colăcerul (vornicul) rostea orația tradițională, povestind căutările „tânărului Împărat”, care, plecat la vânătoare, a găsit o urmă. Neștiind ce fel de urmă este, a Întrebat flăcăii din jurul său. Cei din ceată au „ghicit-o” ca fiind de căprioară sau zână sau floare crăiască sau mireasă. Hotărât să aducă În curtea lui acea făptură minunată, fiindcă În curtea În care trăiește ea nu poate da rod, tânărul Împărat a trimis ceata de flăcăi să o găsească. Aceștia au luat
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Publică portrete de personalități istorice (Traian, Decebal), maxime, cugetări; menționează ultimele volume apărute la Editura Cartea Românească, între care Însemnări din războiul nostru de Mihail Sadoveanu, Nostalgii marine de Ion Marin Sadoveanu, Drumul spre stele de Adrian Maniu; republică textele: Căprioara de Emil Gârleanu și Învățătorul de Liviu Rebreanu. Alți colaboratori: Ion I. Cuciurescu, George Gheorghiu, Carol Ardeleanu. I.H.
DACIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286647_a_287976]
-
subnutriția, bolile Și foametea)” (Galor, 2000: 807). Un experiment care vine să sprijine afirmațiile lui Malthus s-a desfășurat pe insula Sfântul Matei din Marea Bering (Klein, 1968; Femmer, 2009). Pe această insulă au fost aduși 29 de cerbi Și căprioare. Specialiștii au calculat că insula poate susține 13 până la 18 animale pe kilometru pătrat, în total între 1.600 Și 2.300 de cerbi Și căprioare. 13 ani mai târziu, în 1957, populația a ajuns la 1.350 de capete
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Klein, 1968; Femmer, 2009). Pe această insulă au fost aduși 29 de cerbi Și căprioare. Specialiștii au calculat că insula poate susține 13 până la 18 animale pe kilometru pătrat, în total între 1.600 Și 2.300 de cerbi Și căprioare. 13 ani mai târziu, în 1957, populația a ajuns la 1.350 de capete, dar în 1963, datorită lipsei prădătorilor naturali, populația de animale a ajuns la 6.000. S-a dovedit că previziunile inițiale erau corecte Și, din cauza faptului
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Aleodor împărat], București, 1975, Märchen [Basme], Berlin, 1975, Der Zauberkater [Cotoșman năzdrăvan], București, 1982; Emil Gârleanu, Das Pferd. Der Hasenfuß. Die Kämpfer. Die Rehgeiß. Flaterhaft. In meinem Hof. Pock! Pock!. Wenn der Herr nicht zu Hause ist [Calul. Fricosul. Luptătorii. Căprioara. Hoinar. În curtea mea. Cioc! cioc! cioc!. Când stăpânul nu-i acasă], București, 1971 (în colaborare cu Rudolf Lichtendorf); Călin Gruia, Die Tauprinzessin [Domnița de rouă], București, 1973; Ioan Slavici, Der gescheite Păcală [Păcală în satul lui], București, 1973; Marta
BERG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285707_a_287036]
-
China antică, asemenea lui Hua Tuo sau Sun Ssu-miao, au adaptat diferite variante ale acestui stil ca formă de kinetoterapie pentru prevenirea și vindecarea bolilor. Cele cinci animale care au servit ca modele inițiale pentru aceste forme erau ursul, tigrul, căprioara, cocorul și maimuța. Acesta era stilul de arte marțiale pe care excentricul călugăr budist Ta Mo l-a descoperit ca practică în China atunci când a venit din India în jurul anului 500 d.Hr. El a combinat mișcările acestor animale cu
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
să se-ndrepte or să cadă, una din două!...... Iată-l!... Depărtează-te! (MAIO iese încet și uitîndu-se la el cu compătimire) SCENA A II[-A] (ȘTEFĂNIȚĂ intră adâncit în cugetări și visător) ȘT[EFĂNIȚĂ] (pentru sine) Văzut-am rătăcind căprioarele prin codrii Livanului... sprintene și cu ochii lucitori... văzut-am fetele cu snopuri de grâu aurit chicotind prin lanurile pe jumătate secerate... am râs, dar prin verdeața întunecoasă a codrilor de fag am zărit cerbul alb al Doamnei... ochii lui
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
prin văzduh datorită unor sandale înaripate (Ovidiu, Metamorfoze, IV). f) Tot despre un sacrificiu uman ratat vorbește legenda Ifigeniei, care trebuia să fie decapitată pe altarul zeiței Artemis, pentru oprirea unei furtuni. În ultima clipă, zeița o înlocuiește cu o căprioară, care e sacrificată în locul ei. Ifigenia este învăluită de un nor și purtată prin aer până pe țărmul Mării Negre (Taurida), unde devine preoteasă la templul zeiței Artemis (Euripide, Ifigenia la Aulis ; și Ovidiu, Metamorfoze, XII). g) Și în legenda lânii de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
decapitare pentru declanșarea vântului marin („Primește sângele neprihănit din gâtul gingaș de fecioară/ Și dă acestor nave prielnică plutire”, cf. Euripide, Ifigenia la Aulis) (50). Faptul că în ultima clipă, pe altar, zeița Artemis o înlocuiește pe Ifigenia cu o căprioară arată epoca genezei acestei legende : când sacrificiul uman era încă prezent în memorie, dar, în fapt, fusese înlocuit deja cu sacrificiul de animale. f) în credințele românești referitoare la solomonari - „cei care poartă vremurile” - se spune că din „școala de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
empiric al oamenilor e așa de fix, rămâne așa de unul și - același precum e una și - aceeași forma și sămânța plantelor, forma lupului și a maimuței. De la lup nu poți aștepta fapte de miel, de la pisici nu apucături de căprioară - numai de la oameni, a căror natură e constatat rea și netrebnică, suntem încă în stare a aștepta lucruri bune, cu totul neconforme cu natura și cu inteligența lor? Nimeni nu așteaptă de la lemn calitățile fierului, de la lut calitățile aurului și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ora șapte cînd o sună pe sora ei; totuși Elisabeth ridică imediat receptorul și nici nu răspunse cu numele de familie, cum făcea de obicei; spuse numai "Da?", iar aceasta sună ca și cum ar fi așteptat. (Ralf Rothmann, Rehe am Meer [Căprioare la mare], "Willst du Nudeln?" ["Vrei paste?"]; 2008: 128) Sîntem confruntați cu perspectiva protagonistei numele personajului care săvîrșește acțiunea va fi abia mai tîrziu dezvăluit ca fiind Andrea. Nu se spune despre ce fel de coordonate spațiale este vorba (vezi
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
oare astăzi oamenii sunt tot mai puțin omenoși, ajungându-se până acolo Încât cel care dovedește că are sentimente sau convingeri puternice este considerat de-a dreptul ciudat? Μ Am văzut o dată, Într-o grădină zoologică, un lucru surprinzător: o căprioară a refuzat să primească bucata de pâine din mâna unei foarte frumoase doamne, dar a primit În schimb, de mai multe ori, din mâna unui copil de alături! Ingratitudinea căprioarei față de acea doamnă a exprimat oare mai mult o incapacitate
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
văzut o dată, Într-o grădină zoologică, un lucru surprinzător: o căprioară a refuzat să primească bucata de pâine din mâna unei foarte frumoase doamne, dar a primit În schimb, de mai multe ori, din mâna unui copil de alături! Ingratitudinea căprioarei față de acea doamnă a exprimat oare mai mult o incapacitate sau, dimpotrivă, o disponibilitate sufletească? Indiferentă la frumosul fizic omenesc, ea s-a simțit atrasă În schimb de blândețea și puritatea rugăminții din privirile acelui copil de a se apropia
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
luptele purtate În munți cu opozanții regimului (pp. 264-311) trupele aveau, uneori, o eficiență slabă: după o lună de misiuni au prins doar doi „bandiți”, unul șchiop și altul orb (p. 271). În timpul confruntărilor deschideau focul asupra unor „buturugi, copaci, căprioare”, iar comenzile se auzeau de la sute de metri („mai la stînga tovarășe”) (p. 284). Cu asemenea urmăritori „bandiții” aveau, fără Îndoială, timp să „vină la pescuit” (p. 286). La arestările făcute noaptea au fost cruțați cîinii din gospodării, ademeniți cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nopții de-a pururi, ca un mausoleu luminat cu aștri, ca un balet funebru, grav și solemn pentru însoțirea Proserpinei pe drumurile ei spre Hades”. De remarcat, ca la Blaga, duhuri nocturne „urnind pământul”, fluturi cap-de-mort, vestitori de drame. O căprioară, „făptură cu ochi de fecioară”, urmărită de gonaci, sare peste un altar căzut (Elegie), prin mărăcini și scorburi se văd „piei de șarpe lepădate”, în ziduri „sfredelește cuib pasărea neagră”, lângă trepte măcinate nechează „telegari aripați”, iar din „potcoava Necuratei
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
-și gama, ciupind energic struna naționalismului, paseistul se dedă unei făloase retorici, cu trâmbițări de vitejii străbune și evocări de cetăți basarabene. Îi reușește însă cu totul altceva, și anume pensulația în miniatural. Surprinzătoare este consonanța poemului Pânda cu Moartea căprioarei a lui Nicolae Labiș. În alte poezii „joacă” maniera lui G. Coșbuc sau sunt de regăsit ecouri din Ion Barbu. Dacă în 1939 I. nu ajunge să publice (ori să ducă la capăt) romanul Blestemul medieval (din care un fragment
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
cu Antoaneta Ralian); Harry Bloom, Revoltă în Transvaal, București, 1963 (în colaborare cu Gabriela Nițescu); Jokái Mór, Diamantele negre, București, 1965 (în colaborare cu I. Czinczár); Eduard Fiker, Cazul C. L., București, 1967 (în colaborare cu Traian Ionescu-Nișcov); Szabó Magda, Căprioara. Pomana porcului, București, 1967 (în colaborare cu I. Czinczár). Repere bibliografice: Ov.S. Crohmălniceanu, Cronici și articole, București, 1953, 283-292; Savin Bratu, „Izvorul roșu”, GL, 1956, 13; D. Micu, Romanul românesc contemporan (1944-1959), București, 1959, 341-348; Radu Popescu, Probleme ale romanului
JIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287672_a_289001]
-
precar, emfatic și găunos (,,zguduitorul cânt de leagăn” ș.a.). La fel se întâmplă și în ,,materialul documentar” din Poezia tinereții avântate: Nicolae Labiș (1966), unde sporadicele note critice cu o amprentă oarecum personală sunt axate pe o paralelă între ,,moartea căprioarei” și mitul Meșterului Manole. Întoarcerea parțială la valorile tradiționale se face treptat, începând cu studiul Grigore Alexandrescu, poet satiric, din volumul colectiv Literatura noastră clasică (1971). Dincolo de exagerările sociologizante, ținând într-un fel de o ideologie, se vede, greu de
LUCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287858_a_289187]
-
unei trăsături definitorii să comenteze nestingherit, de cele mai multe ori patetic. Când autorul nu are în vedere drame mute, intervin discret scene de un umor bonom. Parcul lui de vietăți (între care o ciocârlie, un vultur, o lebădă, cărăbuși, furnici, o căprioară) face pereche grădinii cu flori a lui D. Anghel, nota care-i apropie fiind fantezia. Deși narate cu voce mică, surdinizată, întâmplările cu necuvântătoare au negreșit vivacitate, chiar dacă nu ating poezia sadoveniană. Din 1877. Schițe din război, de reținut e
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
apare prima carte, Viața de toate zilele a poetului, deschisă cu o Scrisoare adresată tatei, cuprinzând versuri marcate de sentimentul dureros al despărțirii de familie și de locurile copilăriei (Jurnalul poetului de șapte ani din acest ciclu anticipează vizibil Moartea căprioarei de Nicolae Labiș). Preocupările poetice rodnice din anii următori (publică versuri în „Revista Fundațiilor Regale”, colaborează la „Discobolul” și îi dedică un poem lui Armand Călinescu) se manifestă concomitent cu activitatea gazetărească. În 1940 volumul Caligrafie pe zăpadă, mai diversificat
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
de elevii Școlii de Literatură. După absolvire se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din București, pe care o abandonează încă din primul an. Este redactor la „Contemporanul” și la „Gazeta literară”. În 1954 publică în „Viața românească” Moartea căprioarei, iar în 1956, în „Gazeta literară”, poemul Primele iubiri. Și-a văzut poeziile tipărite în cele mai importante reviste de cultură ale vremii. În 1956 îi sunt editate două cărți de versuri - Primele iubiri și Puiul de cerb -, singurele antume
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
metaforic. Copilăria nu este paradisul pierdut, ci vârsta „viselor haotice”, a „nopților zbuciumate ori calme”, a „feților-frumoși cu stele [...] în creștet” și a „dracilor blajini”, a „tristeților sensibile” și a „uriașelor bucurii”, o lume „compusă din lumini și umbre”. „Moartea căprioarei” și distrugerea „liliacului timpuriu” sunt metaforele inocenței sacrificate, așa cum va fi „albatrosul ucis” în Lupta cu inerția: „Când dintre pomi spre mare se răsucise vântul / Și-n catifeaua umbrei nisipul amorțea / L-a scos un val afară cu grijă așezându
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
nerecunoscut sau neglijabile în sine. LUCIAN RAICU SCRIERI: Primele iubiri, București, 1956; ed. pref. Paul Georgescu, București, 1962; Puiul de cerb, București, 1956; Lupta cu inerția, pref. Geo Bogza, București, 1958; Păcălici și Tândăleț, București, 1963; Anotimpurile, București, 1964; Moartea căprioarei, pref. Gheorghe Tomozei, București, 1964; ed. pref. Victoria-Ana Tăușan, București, 1969; Versuri, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1964; Albatrosul ucis, îngr. și postfață Gheorghe Tomozei, București, 1966; Scufița roșie. Poveste despre prietenie, București, 1967; Poezii, București, 1968; Scrisoare mamei, București, 1969
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]