16,527 matches
-
obosiți atât de drumeția pe munte, cât mai ales de fâțâiala de pe ringul de dans, unde fiecare a depus tot efortul și măiestria de care dădeau dovadă pentru a fi în trend cu ceilalți participanți la dans, au revenit la căsuțele din camping, pentru o odihnă bine meritată. Și-au propus pentru a doua zi vizitarea stațiunii și renunțarea la ideea de a mai urca la cabana Susai. Se simțeau incapabili pentru a mai face și acest efort, așa că se mulțumeau
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
zi vizitarea stațiunii și renunțarea la ideea de a mai urca la cabana Susai. Se simțeau incapabili pentru a mai face și acest efort, așa că se mulțumeau doar cu o drumeție orizontală pe asfalt, până la cabana Trei brazi. Cum eliberaseră căsuțele definitiv, fiecare având întregul bagaj în rucsacurile din spate, puteau să dispună de timpul lor cum doreau, numai să nu uite să fie la ora potrivită în gară pentru procurarea biletelor de întoarcere la Câmpina. Erau veseli, bine dispuși, mai
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
ascuns mantaua în galerie și s-a pregătit să-și facă apariția pe străzile orașului. Era deja în plină zi. Tragodas își propusese să înceapă treaba dintr-o parte a orașului în care știa că se afla un șir de căsuțe sărăcăcioase. Dar nu nimerise tocmai bine căci, după ce colindă vreo două străduțe, fusese luat la ochi de paznici de care scăpă doar cu fuga. Se opri în partea cealaltă a orașului. Un negustor trecu pe lângă el și văzându-i chipul
PARTEA A II-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364090_a_365419]
-
perși, cu greu mai găsea un codru de pâine, și asta dacă ar fi colindat zile întregi. Iar cei care odinioară obișnuiau să-i dea o ulcică cu apă sau o coajă de pâine erau acum de negăsit, pesemne părăsiseră căsuțele lor sărăcăcioase ca să-și scape sufletele prin cine știe ce alte locuri. Tragodas prefera să-și ducă zilele în lumea mai umilă și mai înțelegătoare a satelor de câmpie decât în cetatea fastuasă a regelui Agatos, unde mai fusese el de câteva
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
pentru mulți dintre cei îndepărtați de la sânul țării mame. Între 1966-1977 Gică Petrescu lansează noi șlagăre la mai multe ediții ale Festivalului de Muzică Ușoara de la Mamaia și înregistrează la Electrecord șlagărele de referință ale repertoriului său, cum ar fi: „Căsuța noastră”, „Of, of, of, măi șprițule”, „Dă-i cu șprițul pân’ la ziuă”, „Uite-așa aș vrea să mor”, „Du-mă acasă măi tramvai”... În 1982-1987 participă la Festivalul „Crizantema de aur”, de la Târgoviște, realizat de Florentina Satmari cu un
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
lăuntric” , “ Dincolo de jertfă și iubire” ( poeme), “Fructul oprit”, “Impozit pe dragoste”, “Cinând cu Dracula” (romane ), “Tablete contra disperării”, “Galaxii paralele”, “www.rebel.2004.ro”, Șotron ( tablete-șotron), “Destin” ( proză biografică), “Biografia unui miracol” ( proză monografică), “Vine Moș Crăciun!” ( poezie pentru copii), “Căsuța cu povești” (versuri și povești pentru copii), “Versuri scrise pe zăpadă” ( poezie pentru copii). “Iisus din podul bisericii” este o carte-pledoarie pentru aducerea aminte a rădăcinilor, pentru credință și iubire, este cartea care aduce aminte cititorului îndemnul lui Iisus Hristos
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
departe, Aurora, zeița zorilor străbate, Într-o caleașcă aurită, Cu cai buieștri dăruită, Cerul, nordul înghețat, Focuri colorate-a deșirat. Din înălțimi, tainic coboară, Moș Crăciun pe-o sănioară. E trasă de reni nărăvași, Rudolf, curajos înaintași. Are moșul o căsuță, De turtă dulce, foarte drăguță. Grijită de spiriduși, Ce mistere după uși! Acolo, fac jucării, Dulciuri coc pentru copii, Cât este ziua de mare, Aranjează, dau culoare. Pregătesc un tractoraș, Un căluț, un iepuraș, Trenuleț cu șine gri, Păpuși, rochii
MOŞ CRĂCIUN de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363259_a_364588]
-
scap din capcana șarpelui. Vă cer prea mult dacă mă ajutați să rup legăturile? - E ora mea de somn, cere-i veveriței ajutorul. Locuiește chiar deasupra capului tău. Nici nu apucă să-și termine bine cuvintele și bursucul dispăruse în căsuța lui din scorbură. Porcușorul începu să plângă. - Ei, asta-i bună, auzi un glas pițigăiat, cine a mai văzut așa un porcușor plângăcios! - Veverițo, ajută-mă! Dacă nu am să scap cât mai curând, șarpele are să mă mănânce! - Ce îmi
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
fapt „škoda” însemna în slovacă „păcat”, expresia „aka škoda!” însemnând „Ce păcat!” Dacia era întreaga așezare, unde anumiți cetățeni dețineau mici suprafețe de teren, atribuite de către stat, sau mai bine spus de către municipalitatea orașului, pe care ei și-au construit căsuțe pentru petrecerea weekendului în natură, în mijlocul grădinițelor cu legume și flori amenajate pe lângă ele. Era o frumusețe să privești cât de îngrijite și frumoase erau acestea, mai ales că zona unde era amplasat acest sătuc de weekend, se bucura și
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
poietic” din modalitatea risipirii cuvintelor pe pagină, din arhitectura subliminală a poemului. Poezia Elisabetei Iosif este o întoarcere inefabilă și curajoasă în lumea copilăriei dar și la izvoarele, marele temele dintotdeauna ale poeziei, copilăria, lumina, dragostea de mamă, chipiul mamei, căsuța copilăriei, lumina roșietică a apusurilor, frăgezimea dimineților, iubirea, frumosul, adevărul, toate fiind reînviate cu ochii puri ai copilului: „Îmi pune-o floare, mama, în oglindă/ Și-un curcubeu strâns bine într-o fundă,/ Miroase părul ei a flori de tei
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
era a unui om foarte bogat, cu o casă mare, frumoasă cum nu se poate, cu multe acareturi și animale cât cuprinde. Cealaltă era a unui om sărac, care nu avea decât o vacă cu lapte, câteva găini și o căsuța mică, cu o singură cameră, mai mult goală. În curtea cea mare a bogatului era o liniște desăvârșita. Slugile trebăluiau în tăcere, stăpânul ședea mai mult în casă, ieșind foarte rar, nimeni nu-i călca pragul..... În schimb, în curtea
OM SĂRAC ȘI OM BOGAT de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368519_a_369848]
-
pentru omenire Credința în Iisus, a ospeției, a purității. Este totodată un avertisment că pentru a te putea bucura de darurile presărate de Dumnezeu în acest loc ai nevoie de purificare și de credință în Dumnezeu. Este adăpostită de o căsuță din piatră cu porți de fier forjat. Pe partea stângă în continuare se află o vilă din piatră cu un singur nivel, în fața căreia este expusă statuia domnitorului român Mircea cel Bătrân, în ipostaza unui tânăr soldat, singura statuie a
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
cișmea la intrare. Terasa restaurantului oferă deschidere spre mare. Vila „Cuibul liniștit”, adevăratul castel, este situată chiar pe malul Mării Negre, în continuarea plajei și la poalele stâncilor terasate. Mergând spre castel întâi dai de „Atelierul de croitorie” al reginei, o căsuță de piatră, care astăzi a devenit magazin de suveniruri. În stânga Marea Neagră, albastră și calmă, în dreapta aleii, flori viu colorate și arbuști cu rod bogat de flori roz, zidul pe care se cațără iederă și vie-de-vie, terase pe care cresc arbori
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
vină Și ajută-le de Sărbători să vină, Nu vrem dulciuri și-alte bunătăți, Să nu mai fie ruptă în bucăți Copilăria plânsă dintre spini, Adu-i acasă, Doamne, din străini, Se-aud colindătorii la fereastră Și bezna arde în căsuța noastră, Iar frigul ne pătrunde până-n oase, Ascultă-ne cuvintele rămase În calendarul plin de suferinți Și-adu-i acasă, Doamne, pe părinți! Se face ziuă și ei tot se roagă Acolo-n rugăciunea lor întreagă, Înlăcrimați și singuri ca doi sfinți-
ADU-I ACASĂ, DOAMNE, PE PĂRINȚI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367876_a_369205]
-
mă lansasem și eu în viața artistică, dar îl știam de mic, fiind pasionat de teatru (cel «radiofonic» era ascultat cu sfințenie de întreaga noastră familie, la micul nostru aparat german, Tefag): mama lui locuia pe strada mea, într-o căsuță modestă, iar actorul venea des s-o viziteze, la volanul unui Mercedes negru la care toți căscam gura, fiind o raritate pe atunci. Primul contact pe viu, din postura de prezentator, cu popularitatea uriașă a lui Ștefan Bănică Junior am
ŞTEFAN BĂNICĂ VOIOŞIA ŞI VRAJA MUZICII, GEMENE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367964_a_369293]
-
Acasa > Impact > Relatare > POVESTEA IEPURAȘULUI DETECTIV Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1553 din 02 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Departe, într-un loc în care n-a călcat niciodată picior de om, se află ținutul iepurașilor. În căsuțele lor cu acoperișuri țuguiate și portocalii, semănând foarte mult cu morcovii, de dimineața până seara, iepurașii potrivesc culori pe care le folosesc pentru a vopsi ouă. Cei mai mari și mai puternici, se ocupă de transportul ouălor de la Trenulețul-Morcoviu, care
POVESTEA IEPURAŞULUI DETECTIV de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368003_a_369332]
-
lăbuțele la boticuri, iar cei mici, lăcrimau în mustăcioare. Cu toții îl priviră cu speranță pe unicul detectiv iepuraș, Relu-Iepurelu. - Dragi iepurași, își începu Relu discursul, sunteți martorii unui mare furt, unic în istoria iepurașilor. Vă rog să nu ieșiți din căsuțele voastre și să nu vă plimbați pe la locul faptei, așa încât să pot culege probe și să descopăr urme. Voi porni o anchetă, așa că, aceia dintre voi care au informații, îi rog să treacă pe la mine să dea declarații. Văzându-l
POVESTEA IEPURAŞULUI DETECTIV de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368003_a_369332]
-
să descopăr urme. Voi porni o anchetă, așa că, aceia dintre voi care au informații, îi rog să treacă pe la mine să dea declarații. Văzându-l atât de implicat și de sigur pe el, iepurașii se liniștiră și se retraseră în căsuțele lor. Mica-Iepurica se oferi să-i fie asistentă, să adune declarațiile în dosare și să-i facă piure de morcovi pentru a-l menține în formă de-a lungul anchetei. Câțiva iepurași fură de părere că numai ursul putea să
POVESTEA IEPURAŞULUI DETECTIV de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368003_a_369332]
-
poate deplasa pe distanțe mari fără să aibă dureri de burtă. Nu ar fi putut traversa ținutul iepurașilor cu coșurile de ouă în spate și cu trenulețul după el. - Atunci cine poate să fie, îl întrebă Mica-Iepurica însoțindu-l în căsuța lui, după ce reușiseră să culeagă toate declarațiile? Relu-Iepurelu se scărpină cu lupa între urechi, mișcându-și mustăcioarele. - Am o bănuială! Trenulețul nu poate merge decât pe șine, nu-i așa? Coșurile de ouă sunt atât de multe încât nimeni nu
POVESTEA IEPURAŞULUI DETECTIV de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368003_a_369332]
-
un moment dat, te lovește-n plin și pe neașteptate ceva care îți umple inima de bucurie ,dar în același timp îți întunecă vederea și îți sucește mințile. Dragostea ! Iar eu am ajuns pe neașteptate din mijlocul bulevardului ,într-o căsuță de la țară, așezată la capătul unei ulițe neasfaltate ,care te îmbălsăma cu noroi din cap până-n picioare la fiecare ploaie un pic mai serioasă. Niciodată nu mi-am imaginat că aș putea trăi departe de lumea umplută de asfalt și
FOLOSUL ECUATIEI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368022_a_369351]
-
mea. A venit un șoc: a murit bunica, cea care mă crescuse. Pentru mine a fost un șoc așa de mare, încât m-am retras o lună în alcool, o lună în care m-am izolat, m-am retras în căsuța mea că un melc acolo și am stat efectiv în alcool. N-am înțeles că-i semnal de alarmă. La nici 2 ani de zile, primesc al 2-lea semnal de alarmă mare: mama mea la cei 47 de ani
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367375_a_368704]
-
patul spitalului din Călărași. Pierderea tatălui, atât pentru Săndica, cât mai ales pentru mamă, a fost ca un șoc. Ceva s-a rupt în sufletul lor. Nu-și mai găseau locul și liniștea. Când ea deschidea poarta curții sau ușa căsuței unde trăiau bătrânii și nu-l vedea, o podidea plânsul din senin. Evita să o vadă mama, devenită absentă la tot ce se întâmpla în jurul ei, după dispariția bătrânului. Uneori, când nu mai rezista durerii, o întreba: - Mamă, mi-e
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 205 din 24 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Cheia bătrânei Stă bătrâna gârbovită pe o bancă sub un tei, toate tristețile lumii stau ascunse-n ochii ei. Se gândește neîncetat la căsuța ei umilă ce i-au vânduto copiii ca să-și construiască vilă. Dar în vilă n-are loc, i-au făcut lângă grădină cămăruță cu un geam să privească spre lumină. “Fii, măicuță mulțumită să ne-ajuți pe fiecare! Cine astăzi
FOTOGRAFIE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366855_a_368184]
-
de repatriere în Grecia, dar m-au tot amânat și iarăși m-au amânat, până când am renunțat de bună voie să plec. Îmbătrânisem, în Grecia nu mai aveam pe nimeni, aici, de bine, de rău aveam ceva, o pensioară, o căsuță, pe o coastă de deal acum, și o nevastă înnebunită după telenovele. Căci pe ea n-am putut-o convinge, în pofida strădaniilor mele, să mă urmeze, te duci, Istrate, treaba ta, îmi zicea mereu când aduceam vorba despre asta, dar
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
ca din senin, ca un deus ex machina, Avender, deja cetățean austriac. Curat ex machina, căci descinsese dintr-o mașină ultimul tip. Venise să rezolve toate problemele, zicea că-i dă bani neveste-si să-și cumpere și ea o căsuță modestă sau un apartament, din cele ce se construiau, că bani pentru ceva mai acătării nu avea. Dar o făcea în schimbul unui lucru: semnătura ei, fără condiții și alte pretenții, pe actul de divorț. A doua pală puternică de vânt
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]