2,267 matches
-
oficial și/sau real în satele cele mai apropiate): 1.Voinești, sat reședință comunală, în care sunt incluse și cătunele învecinate Cârțibași și Fundătura; 2.Avrămești; 3.Băncești; 4.Corobănești (=Iezer); 5.Gârdești; 6.Mărășești, la care este înglobat și cătunul Sânzănești; 7.Obârșeni (-răzeși), la care este înglobat și cătunul Obârșeni clăcași; 8.Obârșeni Lingurari; 9.Rugăria; 10.Stâncășeni; 11.Uricari. Precizez că pe actualul teritoriu al comunei Voinești au mai existat așezări umane menționate de documente, dar care au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Voinești, sat reședință comunală, în care sunt incluse și cătunele învecinate Cârțibași și Fundătura; 2.Avrămești; 3.Băncești; 4.Corobănești (=Iezer); 5.Gârdești; 6.Mărășești, la care este înglobat și cătunul Sânzănești; 7.Obârșeni (-răzeși), la care este înglobat și cătunul Obârșeni clăcași; 8.Obârșeni Lingurari; 9.Rugăria; 10.Stâncășeni; 11.Uricari. Precizez că pe actualul teritoriu al comunei Voinești au mai existat așezări umane menționate de documente, dar care au dispărut în timp ca neviabile sau au fost incorporate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
cât și la nivelul întregii țări. 2. Majoritatea așezărilor componente, respectiv satele Voinești, Avrămești, Mărășești (de pe Valea Tutovei), Corobănești, Băncești, Gârdeștii vechi, Obârșeni (pe valea Iezerului, afluent al Tutovei), Stâncășeni (pe pârâul cu același nume, afluent al Iezerului), precum și unele cătune ca Bulbuceni, Cristești-Deal, posibil și Sânzănești, sunt vechi așezări răzeșești, deci ele existau încă din secolele 15-17, chiar dacă unele sunt notate cu zero în primele recensăminte oficiale din sec.18 (în sensul că aveau o populație și un potențial economic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
numărului populației până la recensământul din 1966 (cel mult la cel din 1977), după care urmează o scădere accentuată, alarmantă chiar, datorită sporului natural redus, îmbătrânirii și migrării spre oraș. Unele redresări, ca în cazul Voinești, Obârșeni, se datorează înglobării unor cătune; b) la așezările noi (Gârdeștii noi, Obârșeni Lingurari), de clăcași și îndeosebi de foști robi moșierești, numărul locuitorilor este în accentuată creștere datorită sporului ridicat al natalității; c) satele cu nominalizări binare sau ternare, frecvente în toată aria Colinelor Tutovei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
al Doilea Război Mondial, etapă recunoscută drept cea mai prosperă din viața României moderne. De puțin timp întregită și condusă de oameni pricepuți și devotați idealului național, România Mare și-a trăit momentele ei de glorie, resimțite până în viața oricărui cătun și oricărui cetățean. Nu era doar o naivă exaltare patriotică, ci și o reală înviorare economică, consecință concretă a noilor împroprietăriri și reîmproprietăriri din lumea satelor, a dezvoltării comerțului și, în general, a creșterii bunăstrării orașelor și a întregii țări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
feciorii acestui sat mândru de trecutul său. După informațiile preotului Gh.Tomșa, am reținut detalii privind legenda și biserica satului Stâncășeni. Legenda, care mi se pare a conține multe adevăruri, spune că în una dintre năvălirile tătarilor au fost arse cătunele Onești și Chipereni de pe Valea Iezerului. Localnicii s-au refugiat un timp prin pădurile de pe dealurile învecinate, după care au început să se adune pe valea alăturată văii Iezerului, mai îngustă și mai ferită de calea năvălitorilor, unde s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
2 cartierul cartier 8 2 cartierului cartier 1 2 Casația casație 1 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică CASAȚIE casație 1 2 Casație casație 26 2 casație casație 2 2 Casațiune casațiune 7 2 casațiune casațiune 3 2 cătun cătun 1 2 cătune cătun 1 2 cazarma cazarmă 2 2 cazarmă cazarmă 5 2 cazarme cazarmă 2 2 cazarmele cazarmă 1 2 cazarmelor cazarmă 1 2 cesionează cesiona 1 2 cesiune cesiune 13 2 Cesiunea cesiune 3 2 cesiunea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cartierul cartier 8 2 cartierului cartier 1 2 Casația casație 1 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică CASAȚIE casație 1 2 Casație casație 26 2 casație casație 2 2 Casațiune casațiune 7 2 casațiune casațiune 3 2 cătun cătun 1 2 cătune cătun 1 2 cazarma cazarmă 2 2 cazarmă cazarmă 5 2 cazarme cazarmă 2 2 cazarmele cazarmă 1 2 cazarmelor cazarmă 1 2 cesionează cesiona 1 2 cesiune cesiune 13 2 Cesiunea cesiune 3 2 cesiunea cesiune
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2 cartierului cartier 1 2 Casația casație 1 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică CASAȚIE casație 1 2 Casație casație 26 2 casație casație 2 2 Casațiune casațiune 7 2 casațiune casațiune 3 2 cătun cătun 1 2 cătune cătun 1 2 cazarma cazarmă 2 2 cazarmă cazarmă 5 2 cazarme cazarmă 2 2 cazarmele cazarmă 1 2 cazarmelor cazarmă 1 2 cesionează cesiona 1 2 cesiune cesiune 13 2 Cesiunea cesiune 3 2 cesiunea cesiune 36 2 cesiunei
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cartierului cartier 1 2 Casația casație 1 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică CASAȚIE casație 1 2 Casație casație 26 2 casație casație 2 2 Casațiune casațiune 7 2 casațiune casațiune 3 2 cătun cătun 1 2 cătune cătun 1 2 cazarma cazarmă 2 2 cazarmă cazarmă 5 2 cazarme cazarmă 2 2 cazarmele cazarmă 1 2 cazarmelor cazarmă 1 2 cesionează cesiona 1 2 cesiune cesiune 13 2 Cesiunea cesiune 3 2 cesiunea cesiune 36 2 cesiunei cesiune
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
hectare. În schimb, vila de la Chiragan (Martres-Tolosane), pe valea rîului Garona, putea adăposti 400 de persoane pentru un domeniu între 7000 și 8000 de hectare. Activitățile agricole pe aceste pămînturi sînt asigurate de țărani care trăiesc pe domenii sau în cătunele vecine; munca sclavilor nu pare să fi fost preponderentă. Mozaicul de la Saint-Romain-en-Gal (Muzeul de la Saint-Germain-en-Laye) ilustrează în mod remarcabil în vreo 20 de tablouri calendarul acestor activități. În ceea ce-l privește, marele proprietar se dedică mai ales vînătorii. În realitate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-lea și al XVIII-lea, fără ca totuși să distrugă total aceste manifestări ale culturii populare. Aceasta, care este esențialmente, dar nu exclusiv orală, se exprimă de asemenea cu ocazia șezătorilor care adună în timpul lungilor seri de iarnă vecinii din același cătun și în cursul cărora cîntece sau basme, broșuri sau almanahuri citite cu voce tare transmit elementele unei cunoașteri și ale unei puteri seculare. Dar, chiar dacă în Evul Mediu și încă în secolul al XVI-lea elita a rămas foarte aproape de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
treburile (document 2, p.300). Imperiul ia inițiative în domeniul instrucției publice. Miniștrii succesivi, Rouland (1856-1863) și Duruy (1863-1869), se străduiesc să dezvolte învățămîntul de stat și să potolească creșterea nemăsurată a învățămîntului congregaționist. Legea din 1867, cu școlile de cătun, este la originea unei mai bune pătrunderi a instrucției la sate și asigură existența școlilor laice feminine. Crearea, printr-o circulară, de cursuri secundare publice pentru fete, antrenează ruptura între catolici, deja ostili, și Duruy, căruia îi cer demisia. Dar
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
i le vor confisca și-l vor „demasca" în fața colectivului, după cum aflăm de la mai mulți martori oculari. Circumstanțele istorice (războiul, seceta, instaurarea comunismului și propaganda acestuia pe toate căile și la toate nivelurile - din Capitală și până în cel mai îndepărtat cătun al țării) în care i-a fost dat poetului să-și consume scurta lui viață, explică și justifică întru totul (și până în cele mai mici articulații ale ei) opera și mai ales fundamentul ei ideologic. Bunul simț și buna cuviință
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Tot, ,Tezaurul toponimic al Moldovei” (vol.I. partea a II-a),consemnează Chișcărenii ca sat în ținutul Hârlăului, înglobat în Odaia Cioara, în 1832. În 1838 e consemnată denumirea Cioara- Chișcăreni,satul fiind contopit cu Odaia Cioara. În 1876 pierde cătunul Cioara, formându-se două sate:Chișcărenii Noi și Chișcărenii Vechi. Între 1945-1947 a funcționat comuna Chișcăreni, apoi a revenit ca sat al comunei Șipote. În 1772, Hălcenii era consemnat ca moșie în ținutul Hârlăului, iar din1865, ca sat al comunei
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
moșia Cioara, până în 1908, când este inclus la comuna Șipote. În1945 este înglobat la comuna Chișcăreni, iar în 1947 revine la comuna Șipote. In 1887, Iazu-Nou, denumit astfel prin raportare la Iazu-Vechi, este consemnat ca sat al comunei Șipote, împreună cu cătunul Arbora, care devine sat în 1954 și pe care-l înglobează în 1956. Satul Șipote, reședința comunei este poziționat relativ central în raport cu satele componente. Situat de-a lungul drumului județean DJ 282 (Iași-Botoșani) și a drumului județean DJ 282 B
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
1993 2. O octogenară agresată la Esclainvilliers Doi indivizi au agresat și brutalizat luni seară o locuitoare de 82 de ani, cu domiciliul în Esclainvilliers, un mic sat situat lîngă Ailly-sur-Noye. Pentru această octogenară care ducea o viață liniștită în cătunul său natal, această seară îi va rămîne întipărită pentru totdeauna în memorie. Le Courrier picard, 29 ianuarie 1993 Cititorul ziarului Le Courrier picard, sprijinindu-se pe competența sa lingvistică și presupunînd că textul este coerent, nu are dificultăți în a
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
majoritatea cititorilor nu cunosc mai bine Ailly-sur-Noye (adică nu pot să situeze geografic localitatea) decît Esclainvillers, dar ziaristul s-a simțit îndreptățit să nu expliciteze referentul Ailly, postulînd astfel că cititorul picard model cunoaște satele din regiune, dar nu cunoaște cătunele; - despre cititorul model al ziarului L'Équipe se presupune a fi interesat de campionatul de baschet, ale cărui întîmplări le urmărește atent. În acest mod, cotidianul sportiv întărește conivența cu publicul său: chiar dacă nu toți cititorii sînt capabili să identifice
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
O octogenară agresată la Esclainvilliers Doi indivizi au agresat și brutalizat, luni seară, o locuitoare de 82 de ani, cu domiciliul în Esclainvilliers, un mic sat situat în apropiere de Ailly-sur-Noye. Pentru această octogenară care ducea o viață liniștită în cătunul său natal, această seară îi va rămîne întipărită pentru totdeauna în memorie. Le Courrier picard, 29 ianuarie 1993 2. Și Carter o luă razna Jucătorul de la Pau este un tip de treabă. Și totuși l-a lovit pe Adams. ANTIBE
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
o diversitate echivalentă a referenților. Putem astfel găsi desemnări diferite ce se referă la același individ, de exemplu în (2): Carter = jucătorul de la Pau = el... Antibezul = Adams = victima... sau în (1): o locuitoare de 82 de ani = această octogenară... Esclainvillers = cătunul său natal... Asemenea desemnări sînt numite coreferențiale, adică au același referent, cu toate că ele corespund unor moduri diferite de indicare a referentului. Înlănțuirea desemnărilor Să examinăm un început de articol în care am subliniat două grupuri nominale: Ah! Les Roches! Este
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
a impune anumite evaluări. Fapt evident, în special în cazul anaforelor lexicale infidele cu "acest", care provoacă adesea o nouă categorizare a referenților. Reluarea expresiei "o locuitoare de 82 de ani" cu ajutorul anaforei segmentale "această octogenară trăind zile fericite în cătunul său natal", în defavoarea unor structuri precum "acestei foste prostituate" sau a "acestei bogate pensionare", înseamnă orientarea textului, prin includerea protagonistei într-o categorie evaluată pozitiv. Anaforele resomptive impun, în mod constant, asemenea evaluări: Războiul aurului face ravagii dincolo de Rin Bundesbank
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
existau 75 de familii birnice (care plăteau biruri), și 8 familii nebirnice”. Într-o statistică a salinei de la Telega se consemnează că „în 1835, 79 de familii din Provița de Jos au consumat 2195 oca de sare”. În anul 1840 cătunul Provița de Jos avea 81 de familii, iar Drăgăneasa, 25 de familii. După 1944 numărul populației crește simțitor încât în ianuarie 1966 se înregistrează 3387 locuitori repartizați astfel: 1) Provița de Jos - 1738, 2) Drăgăneasa -1362, 3) Piatra -287. Din
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
hermeneutica, pentru a decanta spiritul rostirii românești. Similar cu limba căruțașilor și tăbăcarilor la care Platon făcea apel în dialogurile sale, Noica pare să ne trimită, cum s-a observat 66, la lexicul primitivilor moderni, la cei care vorbeau în cătune, colibe și bordeie, personaje care i-au furnizat materia primă și lui Hașdeu în Magnum Etimologicum. Această română vulgară putea fi limba originară a filosofiei spațiului românesc, cu ea pare să înceapă "dreapta numire a lucrurilor", pentru a invoca o
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dreapta numire a lucrurilor", pentru a invoca o altă intrare în luminișul locurilor pe care le împărtășesc deopotrivă Platon și discipolul său, Noica. Să nu trecem însă la altă idee pînă nu facem unele precizări. În comentariul său intitulat " În cătune și colibe"67, Noica îl citează pe Hașdeu care, în Prefața la volumul II din Magnum Etymologicum, spune că "materialul brut al lingvisticii se află mai întreg în cătune, în colibe, în bordeie" (subl. ns., I. D.). Numai că, ieșite
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
idee pînă nu facem unele precizări. În comentariul său intitulat " În cătune și colibe"67, Noica îl citează pe Hașdeu care, în Prefața la volumul II din Magnum Etymologicum, spune că "materialul brut al lingvisticii se află mai întreg în cătune, în colibe, în bordeie" (subl. ns., I. D.). Numai că, ieșite dintr-un asemenea material brut, cuvintele sînt folosite de tîrgoveți, cărturari și profesori și, după o vreme, ele, observă Noica, "își pierd din bogăție, frumusețe și adîncime". Limba secătuiește
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]