2,455 matches
-
am obrajii pătați de lacrimi, părul Îmi stă ca dracu’, căsnicia mea e pe punctul de a se face zob... Oftez din rărunchi, cutremurată, după care Îmi zăresc reflexia Încetoșată Într-un dulap din apropiere, cu vitrină. Cocoșată, cu capul căzut. Am un aer de om Înfrînt. Arăt groaznic. Din reflex, mă Îndrept automat. Ce tot zic aici? Ce, gata, mi s-a terminat viața? Doar fiindcă soțul meu are o aventură? În nici un caz. N-o să stau să-mi plîng
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Eminescu parcurge întreaga istorie a liricii europene (cuplul). Integrarea iubirii, cu adâncimi inegalabile și specifice, este ușor demonstrabilă în cazul conceptului de melancolie, sensibil lărgit, care întrepătrunde inedit scepticul și demonicul în proiectarea stărilor sufletești asupra universului (melancolia). Drumul îngerului căzut este refăcut în sens invers. Salvarea lui s-a produs prin mijlocirea visului învestit cu funcții cognitive, singura posibilitate de comunicare între lumea luceafărului, veșnicia astrelor, și aceea pământeană a muritoarei Cătălina (visul). Universul motivelor, ipostazierea imagistică și filosofică ori
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
familiei, Doctorul, nu știe cum să-i aducă fetei la cunoștință îngrozitoarea veste. Îi vine însă ideea salvatoare să istorisească despre un alt flăcău, care, dând dovadă de bravură, își pierduse viața pe câmpul de bătaie. Entuziasmată de faptele eroului căzut și mâhnită că iubitul ei nu a arătat, pasămite, aceeași cutezanță și spirit de sacrificiu, Tinca va suporta mai ușor șocul aflării adevărului, podidită de mândrie că Ștefan a avut moarte de erou, o „moarte roditoare”. În ea se trezește
MICLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288104_a_289433]
-
din Ceasul de rugăciune (1942). Nutrită de o compasiune creștinească autentică, de trăirile consumate în suferința generală, vibrația lirică se convertește de cele mai multe ori în rugăciune. Premonitorie pentru cel care avea să moară departe de țară este Rugăciune pentru aviatorii căzuți, poezie republicată de mai multe ori în revistele exilului românesc. Un roman, Ultima oră (1943) - fără ecouri în critică, prevestind însă prin titlu cea mai importantă carte a autorului, La Vingt-cinquième heure, iar prin dinamica situațiilor-limită și a numeroaselor experiențe
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
1948), unde, pentru moment, se integrează emigrației românești și activității desfășurate de intelectualii români aflați aici. Slujește ca preot la biserica românească. O revistă literară de la Paris, „Luceafărul”, îi republică, în primul ei număr, din noiembrie 1948, Rugăciune pentru aviatorii căzuți, iar în numărul următor apar câteva „poeme din exil”: Presimțirea morții, Dorul de țară, Primăvara în surghiun. În 1949 apare La Vingt-cinquième heure, cartea care, cu cele 600 000 de exemplare vândute în câteva săptămâni, i-a adus celebritatea și
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
cosmice (Legea pasiunilor defuncte) și în abisurile conștiinței (M-am cufundat în mine). Un moment important în recuperarea ineditelor îl reprezintă editarea unui ciclu de cincizeci și două de poeme (câteva sunt variante ale unor texte publicate), sub titlul Dor căzut, în revista „Secolul 20” (1987), identificate de Nicolae Cârlan. Se întâlnesc aici aceleași „poeme din munți” care evocă o lume de basm, se regăsesc „setea” și „arșița” distrugătoare. Spațiul geografic se mută spre Câmpia Bărăganului, văzută în succesiunea anotimpurilor, și
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
cărți ale coșmarului și teroarei pe care le-a scris. Nu se reia formula conjuncturală, politică, și nu estetică, a lui Ionesco, "un Soljenitsyne roumain". Dar scriitorul disident apare evocat aici cu nereținută, patetică, aproape mistică admirație, ca un "înger căzut, eretic, asemenea lui Koestler, Orwell, Sperber sau Istrati" (99). Autorul documentarului reflexiv n-a uitat nici de Dan Deșliu, un disident rămas în România, într-un nonconformism tolerat de regimul Ceaușescu. Despre Deșliu nu se menționează că este și un
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
Herta Müller. Întoarcerea exilatului transilvan nu devine sosire ori rămânere, ci o pură călătorie "acasă", încheiată cu o imposibilă regăsire. Autorul cărții trăiește un dublu eșec. Nu-și va regăsi nici meleagul natal, după care a tânjit, și nici sinele căzut, cioranian, în și din timp. Va exclama, așadar: "aceasta este o călătorie prin propriile mele ruine; o, patrie!" (12) El venea din exil și avea să revină în exil, încredințat că lumea este omogenă și atomizată, "acasă", ca și "afară
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
1 Enoh 6, 3; 6, 7; 48, 2. - Samael: Martiriul lui Isaia 1, 8 (Samael‑Malkira, care este, aici, un alt nume al lui Belial); 2, 1; 3, 13. - Supraveghetorii/Egregoroi: 1 Enoh 6‑12; passim. Este vorba de îngerii căzuți „care au părăsit înălțimile cerești, templul lăcașului veșnic și s‑au întinat prin împreunarea cu femeile”. A se vedea și Cartea Jubileelor în care se spune că îngerii căzuți se află la originea civilizației omenești. 3. tradiția profetului mincinos, existentă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Supraveghetorii/Egregoroi: 1 Enoh 6‑12; passim. Este vorba de îngerii căzuți „care au părăsit înălțimile cerești, templul lăcașului veșnic și s‑au întinat prin împreunarea cu femeile”. A se vedea și Cartea Jubileelor în care se spune că îngerii căzuți se află la originea civilizației omenești. 3. tradiția profetului mincinos, existentă deja în Vechiul Testament (de exemplu, Deut. 13,1‑6; 18,18‑22) și analizată în context anticristologic, de W.A. Meeks; 4. tradiția tiranului eshatologic. Primul personaj stigmatizat ca
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
va fi totuși derizorie și artificială. La capătul acestor trei ani și jumătate, coaliția va fi sfărâmată de Isus, potrivit previziunii lui Daniel: degetele de argilă ale statuii văzute în vis de Nabucodonosor vor fi lovite deodată de o piatră căzută „de nicăieri” (Dan. 2,34), fără intervenția vreunei mâini: abscisus est lapis sine manibus et percussit imaginem in pedes ferreos et fictiles et comminuit eos usque ad finem (26,1). Exegetul citează, ca și mai devreme, versiunea lui Theodotion. El
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
chiar calculul greșit al anului - de la Hristos - scris cu cifre arabe). Tot acolo: „Supt această marmură zace țerăna lui Jupan Iordache Cantacuzino vel spătariu, feciorul bătrânului Costandin Cantacuzino biv vel postelnic, carele cu cinste, cu bunefaceri și cu toate céle căzute, ce unul bl(a)govodn(ic) și de mare neam ca acelui s-au cuvenit, toată viiața lui au trăit. Deci sosindu-i ceasul, ș-au plătit și el datoria cea de obște la anul de la spășenia lumii 1692 iun
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
devenit eroi decăzuți. Este o pierdere a statutului uman și moral. Dar lucrurile nu se pot opri aici. Umanul cere reparație, iar persoana dorește să-și recapete libertatea pierdută prin căderea În vinovăție. Tragicul este efortul restaurării damnatului, a eroului căzut. Prin chinuri și suferințe el speră că-și va redobândi starea originară, de dinaintea căderii. Orice personaj tragic este o victimă a vinovăției sale, de care trebuie să răspundă. Anularea chinului, ca situație tragică, poate fi făcută numai printr-un act
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
vizează persoana umană. Ambele au virtuți terapeutice, iar mecanismele lor de acțiune se Întâlnesc În planul general al psihoterapiei. Ne vom ocupa În continuare de aspectele privind căile restaurării psihomorale a persoanei umane. Terapia morală nu Înseamnă numai restaurarea ființei căzute. Ea reprezintă un efort permanent al persoanei de Înaintare către starea de desăvârșire, către perfecțiunea morală pe care o dau virtuțile. Considerată din acest punct de vedere, terapia morală ne apare cu un cadru lărgit, ca o acțiune psihomorală permanentă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o acțiune psihomorală permanentă de care persoana umană trebuie să fie mereu preocupată. Prin aceasta, ea devine o conduită, o datorie permanentă a omului față de el Însuși, dar și față de semenii săi. Rezultă de aici faptul că nu numai cei căzuți sau cei aflați În suferință au nevoi morale de sprijin și călăuzire, ci oricare individ, indiferent de starea În care se află. Terapia și grija morală de sine devin astfel o permanentă și constantă preocupare de care suntem obligați să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Stăniloaeă. Aceasta este posibil de a fi realizată prin apelul la un model arhetipal suprem, ca valoare morală, cu care persoana trebuie să se compare, să se Întâlnească și, În final, să se identifice. Restaurarea morală și sufletească a ființei căzute este Însă condiționată de eforturile acesteia de a voi să se ridice. Terapia morală prescrie, Îndeamnă, arată căile, dar cea care trebuie să lupte, să dorească să iasă din impas este persoana Însăși. Acest efort reprezintă, În esența lui, o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Azilul de noapte, prima versiune românească a dramei) și E. Cirikov (Evreii) s-au jucat pe scena Naționalului ieșean; alte piese la care S. și-a încercat virtuțile de traducător îi au ca autori pe Bjșrnstjerne Bjșrnson, dar și pe căzuții în obscuritate Albini, Raoul Auernheimer, K. Warterburg. Nu au, astăzi, vreo rezonanță, în afară de Emilia Pardo Bazán, nici Kristian Winterhjelm, Otto Ascher, A. Reizen, Nikolai Potjekin, Robert Misch și alții de aceeași talie. Fără a fi convins că ar avea virtuți
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
că „ne aflăm în fața unei cărți menite unei cariere mondiale”, Mircea Eliade îi acordă girul și susținerea sa generoasă tânărului scriitor compatriot . Creația literară propriu-zisă este sporadică, ilustrată doar prin republicarea unor grupaje de versuri (C.V. Gheorghiu, Rugăciune pentru aviatorii căzuți). Articole, știri și informații apărute la rubricile „Însemnări”, „Culturale”, „Revista presei”, „Diverse”, nesemnate, surprind numeroasele aspecte ale degringoladei declanșate de noua orânduire de stat în viața politică, socială și culturală din România (Noile izvoare ale creației literare, Moscova și genocidul
UNIUNEA ROMANA – L’UNION ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290354_a_291683]
-
Romul Munteanu, Dimitrie Stelaru, L, 1993, 22; Victor Corcheș, Stelariana, TMS, 1994, 6-7; Mircea Popa, Dimitrie Stelaru, ST, 1997, 2-3; Cristea, Teleorman, 656-660; Lucian Teodosiu, Dimitrie Stelaru, așa cum l-am cunoscut, Iași, 1998; Dumitru Vasile Delceanu, Dimitrie Stelaru, un înger căzut, Alexandria, 1998; Cărtărescu, Postmodernismul, 304; Dicț. esențial, 797-799; Emil Manu, Dimitrie Stelaru în căutarea utopiei erotice, ALA, 2001, 553; Manolescu, Lista, I, 42-43; Dicț. analitic, III, 139-143, 225-229; Popa, Ist. lit., I, 232-236; Nicolae Oprea, Timpul lecturii, Cluj-Napoca, 2002, 67-70
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
pe capacitatea provinciei, concept aproape filosofic, de a resuscita energiile creatoare și de a fixa destinul neamului pe un făgaș istoric, creator. În viziunea lui, poezia este altceva decât literatura, pe care o caracterizează prin artificialitatea și estetismul unei conștiințe căzute, pe când poezia e un mod de existență, o etică a participării la cosmic și la universalele divine. Perspectiva mistică face din sacrificiu o cale de cunoaștere și din poezie soluția identificării cu obiectul liric care este divinitatea. Goticul moldovenesc ar
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
tot mai mari de noi deșeuri. Gazele, lichidele, deșeurile solide, deșeurile menajere și apele reziduale poluează mediul și în unele locuri nivelele de poluare sunt periculos de ridicate. Într-un mediu ecologic echilibrat, deșeurile putrezesc producând materiale noi utile: frunzele căzute creează un îngrășământ natural care îmbogățește solul; excrementele animalelor sunt descompuse de insecte și organisme mai mici, eliminând din nou în aer și în sol elementele importante. Un asemenea mediu, în care prosperă multe forme de viață, ar trebui să
Noi împotriva noastră? Până când ?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Canureci Veronica-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1200]
-
al bătrânului soare; vântul rotea în văzduh frunze ude și ramuri; vântul a furat hainele copacilor; vârteje de frunze arămii; toamna a rumenit frunzele plopilor tremurători; frunzișul copacilor s-a făcut de un roșu strălucitor; va trezi din somn frunzele căzute; toamna a spălat frunzele cu ploaia rece; ultimele frunze de mesteacăn străluceau pe crengile goale ,ca niște monede de aur; stejarul bătrân și gros a fost îmbrăcat într-o platoșă de aramă; vântul răscolește pădurile; o adiere rece înfioară crengile
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
și comparată individualizează concepția și metoda de lucru încă de la primul volum, Mitologie romantică. Dată fiind vocația pentru eseu, T. plonjează în literatura universală, derivând „universalitatea romantismului românesc din trăsăturile sale distinctive”. În acest scop alege șase mituri romantice: îngerul căzut, strigoiul, melancolia, ruinele și domul, curgerea timpului și iubita moartă, ale căror ipostaze filosofico-literare și semnificații sunt comentate istoric și comparatist, cu unele trimiteri complementare la artele plastice. Se învederează astfel, de fiecare dată, organicitatea romantismului românesc, elementele care îl
TACCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]
-
reflexul „pregătirea pentru săritură”; se poate ridica în „patru labe”; - 10 luni: stă bine în poziția șezând, fără sprijin; stă în picioare susținut și merge greoi susținut; mănâncă cu mâna; ascultă ceasul; emite sunete repetitiv; încearcă să recupereze un obiect căzut; reacționează când i se pronunță numele; se poate roti fără să‑și piardă echilibrul; se deplasează după jucării; flutură mâna în semn de rămas‑bun, bate din palme; - 11 luni: se ridică singur în picioare, mestecă; își suge degetul; emite
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Ovidiu Constantinescu, Ferestre întredeschise, pref. edit., Cluj-Napoca, 1997 (în colaborare cu Ion Vartic); C. Rădulescu-Motru, F.W. Nietzsche. Viața și filosofia sa, postfața edit., Cluj-Napoca, 1997; Locatarii de la Ciucea: Veturia și Octavian Goga, Cluj-Napoca, 1998 (în colaborare); Arthur Dan, Mituri căzute, pref. Ion Negoițescu, Ion Vianu, Al. Paleologu, Cluj-Napoca, 1999; D.D. Roșca, Introducere la „Viața lui Iisus”. Mitul utilului, tr. Dumitru Țepeneag, postfața edit., Cluj-Napoca, 1999; Radu Petrescu, Corespondență. Sinuciderea din Grădina Botanică, pref.edit., Cluj-Napoca, 2000 (în colaborare cu Ana
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]