3,434 matches
-
Alice Creek în Portul Lockroy. Stația de cercetării științifice de aici a funcționat între 1944 și 1962. În 1996, Portul Lockroy a fost restaurat pentru turism. Patru funcționari permanent, vara, locuiesc în acest punct britanic. Au reconstruit în 2010 și cabanele Nissen pentru depozitarea materialelor. * Pașaportul, ștampilat cu... „visa” de Antarctica Port Lockroy, de la baza științifică britanică. Ne trimitem ilustrate poștale nouă înșine! „Greetings to myself from ANTARCTICA! December 19-28, 2015. ¡Viva la aventura!”. Cică o scrisoare expediată din Antarctica ajunge
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (5) – CUCERIND ANTARCTICA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376525_a_377854]
-
albaștri în apă, se prăbușesc. De la deșertul de nisip din New Mexico la deșertul de zăpadă, roci și gheață din Antarctica. Pe Insula Goudier, în Portul Lockroy, am vizitat Baza A (britanică), în care locuiesc patru cercetători. Baza are câteva cabane, dintre care Casa Bransfield a fost transformată în muzeu, păstrând intacte obiectele și documentele folosite. Casa conține câteva camere: o bucătărie, un dormitor, o mică bibliotecă, un atelier cu scule, și un oficiu poștal unde ne-am ștampilat pașapoartele cu
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (6) – CRĂCIUN ÎN ANTARCTICA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376543_a_377872]
-
ușor nici ploaia, nici lapovița: mă înbrăcam cum puteam și ieșeam pe tăpșanul muntelui, unde continuam să administrez obișnuitele mele porții de șicane animalelor și oamenilor din vale. Într-o zi, după o ispravă dintr-asta, m-am retras la cabană și am adormit buștean pe unul din paturile din încăperea cea mare, aproape de soba în care ardea focul. Nu era de mirare că mă cuprinsese somnul, căci afară ninsoarea îmbrăcase totul în puf alb, iar ramurile brazilor atârnau grele de
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]
-
am trezit zăpăcit, mi-am pus căciula pe cap și o haină pe umeri și am ieșit repede afară să văd de ce-i atâta zarvă. M-am lămurit repede: potaia de câine atacase niște inși care răzbătuseră prin zăpezi spre cabană. Erau năște tineri, doi băieți și două fete. Avusese dreptate bietul câine de se speriase în halul acela, deoarece cei patru tineri erau îmbrăcați prea pestriț: în costumele lor de schiori, cu bețe și schiuri în spinare, cu fesuri și
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]
-
ca un "nene". De! Poate că chiar așa și eram! Cum să nu fie așa? Cu căciula mea lălâie pe cap, cu ochii umflați de somn, cu părul în dezordine!... Îi poftesc pe neașteptații oaspeți în încăperea cea mare a cabanei, cea cu multe paturi, în care mă odihnisem și eu pănă au venit ei, să nu-i las prea mult în frigul de afară. Eu m-am scurs repede în camera mea ca să mă ferchezuiesc și eu un pic, așa cum
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]
-
plăcere! Dar așteptați însă să apară moș Bursuc, cabanierul!... M-am dus să-l caut pe cabanier în camera lui. Îl surprind în flagrant: cocea niște cozonaci! - Ce faci, moșule, aici? - Nu vezi? Cozonaci! - Ce-ți veni? Nu vii în cabană? Avem musafiri... - Știu, i-am văzut, de-aia și fac cozonaci. - Mare șmecher mai ești, moșule! Mă întorc în cabană să-i liniștesc pe băieți, problema lor era rezolvată, doar că trebuia să mai aștepte un pic. Ies afară și
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]
-
Îl surprind în flagrant: cocea niște cozonaci! - Ce faci, moșule, aici? - Nu vezi? Cozonaci! - Ce-ți veni? Nu vii în cabană? Avem musafiri... - Știu, i-am văzut, de-aia și fac cozonaci. - Mare șmecher mai ești, moșule! Mă întorc în cabană să-i liniștesc pe băieți, problema lor era rezolvată, doar că trebuia să mai aștepte un pic. Ies afară și aduc un braț de lemne și nu mi-a fost prea greu să ațâț focul în sobă, mai ales că
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]
-
devreme, pe când le povestisem că lucrez la Observator, observasem că fata cea cu părul auriu și cu ochii negri, Adelina, mă privea cu multă insistență, surprinzându-i lucirile din ochi. Până una alta însă, plec afară, fac obișnuitul ocol al cabanei ca să intru în camera mea, de unde mă întorc cu un săculeț de mălai, brânză, ouă și cu ce mai aveam ca rezervă de hrană. Pun totul pe masă, apoi trec pe la moș Bursuc să aduc ceaunul și câteva tacâmuri. Moșul
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]
-
încerc eu s-o mângâi cu vorbele. N-am zăbovit prea mult în Observator. Era frig, așa că am transmis cât mai repede prin telefon datele meteo la Vatra Dornei și am plecat, încuind bine totul în urma noastră. La intrarea în cabană, băieții s-au oferit să care și ei câteva brațe de lemne pentru focul de peste noapte. Am apropiat paturile de soba în care focul duduia voios. Apoi m-am retras în camera mea. (va urma) Referință Bibliografică: Puterea razei albastre
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]
-
fără să vrea, le scutură. Atunci, se întâmplă minune mare! Pasărea roșie se desprinse de pe pânză și își luă zborul iar șorțul fu ridicat de vânt și purtat departe de pădurea în care trăia vânătorul. Nu trecu mult și în fața cabanei vânătorului apărură cele două surori însoțite de soții lor. Vânătorul le povesti cum Zarahon dorise să le înrobească, cum mama lor le salvase și nu le trădase niciodată și cum pentru acest lucru fusese transformată în piatră. Plânseră cele două
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
Român din Stuttgart a desfășurat un proiect inedit: Amprente românești departe de țară - Pe urmele străbunilor. Tabăra de Vară în Regiunea Europeană IV - dintre Germania, Franta și Elveția, pentru tineretul originar din România rezident în Baden-Württemberg. Baza taberei a fost cabana "Prietenii Naturii", din nordul regiunii Pădurea Neagră în satul Erbersbronn. Nu departe se află orășelul Forbach în valea râului „Murg“, deci în feerica „Murgtal“ sau puțin mai departe în drum spre Freudenstadt - capitala Pâdurii Negre, orașul stațiune Baiersbronn. De la bază
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
Român din Stuttgart a desfășurat un proiect inedit: Amprente românești departe de țară - Pe urmele străbunilor. Tabăra de Vară în Regiunea Europeană IV - dintre Germania, Franta și Elveția, pentru tineretul originar din România rezident în Baden-Württemberg.Baza taberei a fost cabana "Prietenii Naturii", din nordul regiunii Pădurea Neagră în satul Erbersbronn. Nu departe se află orășelul Forbach în valea râului „Murg“, deci în feerica „Murgtal“ sau puțin mai departe în drum spre Freudenstadt - capitala Pâdurii Negre, orașul stațiune Baiersbronn.De la bază
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
în: Ediția nr. 2178 din 17 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Îmi aduc aminte, cum, pe când aveam vreo 9 ani, de abia așteptam să iau vacanță, să merg la sor*mea cea mare la Predeal; era pe atunci ospătăriță la Cabana 3 Brazi. Păi, după ce treceam de Orizont și Cabana Vânătorilor, nu mai era nimic altceva până la 3 Brazi, sau, în partea opusă, era doar Cioplea, Cabana Partidului, U.G.S.R.-ul și Meteor, până la trambulina de schi, fără vile și viloaie
AMINTIRI DIN PREDEAL de ARON SANDRU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376785_a_378114]
-
Articolele Autorului Îmi aduc aminte, cum, pe când aveam vreo 9 ani, de abia așteptam să iau vacanță, să merg la sor*mea cea mare la Predeal; era pe atunci ospătăriță la Cabana 3 Brazi. Păi, după ce treceam de Orizont și Cabana Vânătorilor, nu mai era nimic altceva până la 3 Brazi, sau, în partea opusă, era doar Cioplea, Cabana Partidului, U.G.S.R.-ul și Meteor, până la trambulina de schi, fără vile și viloaie, vorba la un amic de al meu: „Aroane, să
AMINTIRI DIN PREDEAL de ARON SANDRU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376785_a_378114]
-
să merg la sor*mea cea mare la Predeal; era pe atunci ospătăriță la Cabana 3 Brazi. Păi, după ce treceam de Orizont și Cabana Vânătorilor, nu mai era nimic altceva până la 3 Brazi, sau, în partea opusă, era doar Cioplea, Cabana Partidului, U.G.S.R.-ul și Meteor, până la trambulina de schi, fără vile și viloaie, vorba la un amic de al meu: „Aroane, să se oprească extinderea de construcții nocive naturii, care arată ca niște negi urâți pe chipul frumos al
AMINTIRI DIN PREDEAL de ARON SANDRU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376785_a_378114]
-
3 Brazi, mergeam înspre Pârâul Rece, cale de o oră și jumătate de mers, și nu de puține ori, Moș Martin, își ițea capul, de după câte o tufă de zmeură, iar eu împreună cu ceilalți copii, frații celor care lucrau la cabană, și cu nepoți doamnei Anastasia, șefa de complex, o femeie aprigă în felul ei, dar bună ca pâinea caldă, o rupeam la fugă prin păduri și goluri alpine, să scăpăm de lighioană, dar el își vedea liniștit de treaba lui
AMINTIRI DIN PREDEAL de ARON SANDRU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376785_a_378114]
-
turismul. Peisajul este magnific, natura fiind darnică pentru această națiune. Trecem pe lângă localitatea Bicaz, cu tot ce înseamnă energetică și plonjăm în raiul din jurul muntelui Ceahlău, plin deja de zăpadă. Durău pare o insulă abandonată, lipsind inclusiv indicatoarele. Ajungem la Cabana Pelerinului, situată în centrul stațiunii, vizavi de mănăstirea ce poartă denumirea stațiunii, în vecinătatea a două supermarketuri cu rafturi pline, dar fără cumpărători. E sărăcie lucie în zonă, ceva agitație fiind doar vara. Este Sesiunea Științifică de Toamnă 2016 a
SĂRUTĂRI PE SUFLETUL A.O.Ş.R. de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376225_a_377554]
-
am propus să mergem în oraș, să-l cunoaștem și să vedem dacă se organizau excursii. După micul dejun, am parcurs destul de repede cei aproape doi kilometri până în centru, unde ne-am înscris la o agenție pentru o excursie la Cabana Trei Brazi și cum excursia avea loc a doua zi la ora nouă, ne-am propus să vizităm împrejurimile. Am trecut pe sub pod, spre stația de telescaun de la Clăbucet-Sosire. Aveam timp suficient până la ora mesei, așa că am luat telescaunul și
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376182_a_377511]
-
fiind dependenți de masa de la cantină, la ore fixe, căci posibilitățile noastre financiare limitate nu ne permiteau să mâncăm la un restaurant. Ne-am hotărât, din această cauză, să alegem o altă zi pentru revenirea pe Clăbucet și coborârea la cabana Gârbova. Când mă gândesc cu ce puțini bani puteai să faci în acea perioadă un om fericit, oferindu-i un bilet de douăsprezece zile de odihnă și relaxare cu doar optzeci și șase lei, fără cheltuielile de transport, căci restul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376182_a_377511]
-
ne-au produs o foame de lup, așa că nu am mai mers în cameră să ne schimbăm, ci direct la cantină, unde am servit cina. A doua zi ne-am grăbit să ajungem în fața agenției de turism pentru excursia la Cabana Trei Brazi. Grupul nostru nu era prea numeros, cam douăzeci de persoane, însă era destul de vesel și comunicativ. Noi eram cei mai tineri din grup, iar când s-a aflat că suntem proaspăt căsătoriți în luna de miere și veneam
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376182_a_377511]
-
sau ai avut vreun accident. Dar n-a fost cazul de așa ceva, am avut noroc că nu mi s-a întâmplat nimic, însă acum, când îmi amintesc de imprudența și ignoranța mea față de eventualele pericole, mă înfior. Ajunși la vechea cabană, după vreo două ore de mers, obosiți, mai ales eu, care mă zbenguisem înotând prin tot felul de nămeți, am servit câte o cană fierbinte cu vin fiert cu scorțișoară, apoi ghidul ne-a făcut poze cu grupul. Drumul de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376182_a_377511]
-
cum se spune astăzi, în limbajul romantic de lemn, simțeam un fel de fluturi în stomac. Era o modă atunci, care circula prin mintea tinerilor, că o noapte romantică, cu o ființă plăcută, iubită, etc . este aceea petrecută într-o cabană de munte, izolată de lume, în care la căldura produsă de lemne, pe niște blănuri, la lumina unei lumânări, după șoptirea unor cuvinte tainice, să adormi într-o îmbrățișare ce cu greu va fi ștearsă din memoria afectivă, a ei
BROASCA, TOCUL, COŞUL.. de GELU ODAGIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379654_a_380983]
-
ta. Pentru a fi în pas cu moda, am propus frumoasei mele, după ce, în prealabil pregătisem aventura până în cele mai mici detalii, să mergem la munte. A răspuns afirmativ(era și ea în pas cu moda) și iată-ne la cabană. Am ajuns așa cum gândisem eu “prealabilul”, pe înserate. Eu, bărbatul, am aprins lemnele din soba țărănească(numită astăzi șemineu), Am șoptit noi câte ceva și... Fata era într-o relație cu un alt băiat, poate puțin mai demodat decât mine, foarte
BROASCA, TOCUL, COŞUL.. de GELU ODAGIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379654_a_380983]
-
din soba țărănească(numită astăzi șemineu), Am șoptit noi câte ceva și... Fata era într-o relație cu un alt băiat, poate puțin mai demodat decât mine, foarte gelos(toate astea le-am aflat mai târziu), care ne-a urmărit până la cabană. Aventura privită din unghiul băiatului gelos a arătat cam așa: Unde naiba se duce iubita mea cu tipul ăla? Ia să-i urmăresc eu! Doamne, ce caută ea cu ăla, la ora asta pe munte, la cabana asta părăsită? Ia
BROASCA, TOCUL, COŞUL.. de GELU ODAGIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379654_a_380983]
-
a urmărit până la cabană. Aventura privită din unghiul băiatului gelos a arătat cam așa: Unde naiba se duce iubita mea cu tipul ăla? Ia să-i urmăresc eu! Doamne, ce caută ea cu ăla, la ora asta pe munte, la cabana asta părăsită? Ia să privesc eu pe fereastră! A văzut cum eu am aprins focul, a văzut și că pe coș nu iese fum, apoi ne-a văzut cum am căzut secerați, parcă de oboseală, deși nu apucasem să... obosim
BROASCA, TOCUL, COŞUL.. de GELU ODAGIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379654_a_380983]