1,465 matches
-
pe loc și începe la comanda „pas alergător marș”, respectiv „pe loc pas alergător - marș”. La comanda prevestitoare se îndoaie coatele iar la comanda săvârșitoare se pornește în alergare începând cu piciorul stâng. Brațele se mișcă liber pe lângă corp în cadența pasului alergător. Trecerea de la pasul alergător pe loc la cel cu deplasare se realizează prin comanda „înainte - marș”. Comanda săvârșitoare se dă pe piciorul stâng, se mai execută un pas pe loc cu piciorul drept și cu stângul se pornește
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
dorm puțin, în insomnii explorez teritorii insolite. Evadez în domenii extraliterare de teama anchilozării și asta îmi mănâncă din timp ca și cum el n-ar fi finit pentru cei vii. Știu, o să-mi pară rău după timpul pierdut, dar îmi respect cadența. Nu suport reumatismul formelor fixe, migrez, alunec, iscodesc. Am conceput bijuterii, pictez icoane pe sticlă, dau și cu pensula, șofez pe distanțe lungi, înot, repar, zidesc, fac gimnastică, nu beau nici o picătură de alcool, doar cafea, sunt un excelent bucătar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Această școală trup Cu suflet de aur este. Și toate aduc aminte de el: ferestrele, scările culoarele, clasele, Și toate amprentă de spirit poartă: ușile, unghiurile, tavaneele, cărțile Și-un glas adânc, mlădiat în bronz,răsună, Și-un pas în cadență De vers latin, străbate spațiu 20 Valeriu Birlan, mai 2013 Dan Cătănuș (născut în anul 1971) Cea mai tânără personalitate a Olteniței este domnul Dan Cătănuș. După profesorul Donea Șerbănescu și Barbu Ionescu este al treilea istoric al municipiului nostru
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
singur în spațiul sonor aceste diviziuni ritmice? Dacă un fenomen natural îi sugerează ritmul, nu mai are nevoie să-l preia de la alți oameni. Însă zgomotele pe care le receptăm de la natura însăși nu se succed după vreo măsură sau cadență. Ritmul este un produs al vieții în societate. De unul singur, individul n-ar fi capabil să-l inventeze. Cîntecele de muncă, de pildă, rezultă din repetarea acelorași gesturi, dar de către oameni care lucrează împreună: de altfel, ei nu ar
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Liceul de Muzică din Suceava. În această casă, în seri de vară, când spuza stelelor din Calea Lactee desenează brâu feeric pe bolta limpede a cerului, între viile și livezile de la Doi Peri răsunau acorduri de pian, acompaniind glas feciorelnic sau cadența versurilor în primă lectură. Iată câteva din personalitățile care au călcat în această casă: frații Bobescu, Constantin Stroescu, Antonin Ciolan, Achim Stoia, George Pascu, George Vintilă, Ion Voicu, Ion Baciu, Ion Pavalache, Nicolae Labiș, Nicolae Tăutu, Radu Boureanu, Ion Istrati
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
sau cu tensiunea. Omul zice că are temperatură sau tensiune numai când acestea au întrecut măsura normală și, implicit, se fac simțite. Tot astfel, despre o societate se spune că se află în tranziție numai atunci când ritmul prefacerilor a depășit cadența „normală“, care până atunci le făcea insesizabile. Nu ne putem scălda, spune Heraclit, de două ori în același râu. Și nici nu ne putem plimba, adaug eu, de două ori pe același mal. Totuși, de pe mal, putem contempla curgerea râului
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
a națiunii, constituită pe seama atîtor experiențe nefaste, nici temeiurile geopolitice 37. Polemica pe tema naționalismului, în zona amintită, pare mai mult o ceartă de cuvinte, fiindcă nici un protagonist nu neagă opțiunea fundamentală, europenismul ca perspectivă istorică. Diferă însă modalitatea, stilul, cadența integrării. Uniunea Europeană nu poate fi doar un club select, ci o "națiune a națiunilor" (Montesquieu), o realitate complexă, care nu trebuie să anihileze particularismele naționale. Numai în acest sens, funcțional, se poate vorbi de o "națiune europeană" (J. Benda). Unitatea
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
versurile exprimă dorința de a regăsi vârsta inocenței, se simte și aici apăsarea unui sentiment tragic, a disperării, a singurătății ("Se va aprinde o lampă și-n depărtare/ va striga un copil", În singurătatea luminii). Grotescul, țipătul, stridențele introduse în cadența versului, toate disonanțele acestea conturează un univers al decăderii, postapocaliptic (contextul istoric - perioada celui de-al Doilea Război Mondial - justifică aceste imagini, ele însă rămân și în lirica ulterioară ca semn al unui spațiu coșmaresc în care poetul este prins
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
21) La aceeași festivitate au asistat Panaite Topliceanu și Gheorghe Jovianu, acesta de asemenea profesor al lui Bacovia.22) Lascăr Veniamin vorbea și scria în graiul moldovenesc („omienește”, „dovidesc”, „rîdica”, „disvolte”, „apusană” etc), dar cu substanță, coerent și într-o cadență atent studiată, de veritabil orator. în 1985 am pregătit pentru tipar cuvîntarea sa din 1900, exemplu de pedagogie optimistă, dar nu i s-a găsit loc în paginile revistei. Ar fi fost un „cap de pod” spre un viitor volum
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
codrule?”, „Steluța”); melodii/ cîntece/ arii populare („Pentru tine, Jano”, „Două fete spală lînă”, „Am un leu și vreu să-l beu” etc.) 4. Ultimele două citate sînt dintr-o singură frază a „Impresiilor de roman”: „Deodată, o tobă repetînd o cadență andante, apoi fluiere și completări base, făcu de a trezi convivii; tineret din aceeași curte alerga în stradă”. (Opere, p. 386). 5.Versuri din „Jurnal”, „Idei III”, „Deși nimic”. Particule poetice 1.Dimitrie Cantemir, „Scara numerelor și cuvintelor streine tîlcuitoare
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ar sta în putere, sunt convins că domnul Talpalaru ar reintroduce de urgență, în tabăra de la Eforie Sud, regulamentul din vremea când mergeam eu acolo, și când tabăra se numea "Cravata Roșie": atunci ne roteam precum frigăruile pe jar, în cadența fluierului, câte 15 minute pe burtă, apoi pe o coastă, apoi pe spate, iar în apă se intra pe detașamente, pe rând, sub supraveghere strictă. Deși, recunosc, nu a fost vreodată măcar gândul că un copil s-ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și demolări cu program, în turma de casandre înăcrite sau de agenți spilcuiți și perfizi, se mai strecoară, câteodată, și chestii interesante care nu sunt analizate cu atenția care merită. Nu numai pentru că scandalurile mediatice se succed deja cu o cadență infernală, ci și pentru că, parafrazând o vorbă celebră a filosofului Ludwig Wittgenstein, "despre lucrurile despre care nu poți vorbi e mai înțelept să păstrezi tăcerea". Bunăoară, scandalul cu aparatura specifică de interceptare montată în birourile vicepreședinților CJ de la Iași a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de a răbda de foame și de frig în mod echitabil. Supraviețuirea acestor populații este legată de folosirea calului rezistent la intemperii, iute pe întinderile necuprinse ale stepei și a unei arme redutabile: arcul și săgeata. Perfecționarea arcului și sporirea cadenței proiectilelor explică, în mare măsură, succesele inițiale ale asiaticilor în fața europenilor. Până târziu, în scrierile cronicarilor noștri, se vorbește de mulțimea săgeților care întuneca văzduhul. Afirmația pornește dintr-o realitate: cavaleria ușoară a migratorilor semăna panică în armatele feudale europene
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cu cosmicul, cu absolutul, cu ilimitatul”. O versificație liberă de orice constrângere ajută magistral la Închegarea acestei atmosfere. Două procedee de versificație sunt caracteristice pentru poemul „Gorunul”: ingabamentul și enumerația realizată cu „și” având valoare adverbială. Prin cele două procedee, cadența are o curgere lentă, cu Înălțime de ton egală, fără ridicări sau coborâri spectaculoase. Șoapta versurilor potențează aura de mister În care se implică automat receptorul. Versurile au un număr foarte diferit de picioare metrice, de la 15 silabe („că stropi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
poezie și proză. Poeziile sale au apărut În volumele: „Cuvinte potrivite” (1927), „Flori de mucigai” (1931), „Versuri de seara” (1935), „Hore” (1939), „Una sută una poeme” (1947), „1907-Peizaje” (1955), „Cântare omului” (1956), „Stihuri pestrițe” (1957), „Frunze” (1961), „Poeme noi” (1963), „Cadențe” (1964), „Silabe” (1965), „Ritmuri” (1966), „Noaptea” (1967). În aceste poezii scriitorul abordează o tematică vastă și diferită.. Creația În proză a fost adunată În volumele: „Icoane de lemn” (1929), „Poarta neagră” (1930), „Tablete din Țara de Kuty” (1933), „Bilete de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
într-o carte. Figurile omenești își găsesc un corespondent livresc printr-o lectură a realității atât de personală, încât își înstrăinează cu totul referentul. Faptul că „insul cu sabie ninja/ coboară direct din Murakami“ sau că un altul sforăie în cadențe eminesciene nu instituie vreo corespondență cu realitatea, decât cu scopul de a o amenda imediat prin ironie. O ironie zdrobitoare, mai ales că recurge la repere de care prezumtivele sale ținte nici n-au habar. Ca atitudine existențială, grozavul sarcasm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
unui lucru pentru ca degetul să dobândească semnificație 88. Pentru o analiză semantică a gestului, care se referă la studierea relației cu referentul cuvânt, ne referim la exemplul din analiza sintactică. Gestul chemării cuiva cu degetul arătător este un gest ,,de cadență" care poate ritma sau accentua cuvâtul ,,Vino!", îmbrăcându-l cu tonuri și nuanțe afective în funcție de parametrii gestului și ai cuvântului. Congruența dintre limbajul verbal, paraverbal (de exemplu, tonul vocii cu care rostește) și gestual îi conferă emițătorului forță de pătrundere
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acțiunile sale sunt verbalizate. 3) Pictografe (pictographs): gesturi care permit descrierea referenților concreți sau abstracți, completând comunicarea verbală prin detalierea celor prezentate. Același semnificant gestual poate trimite și la sensul propriu și la cel figurat. 4) Bastoane (batons) / gesturi de cadență 115 / gesturi de punctare sau de subliniere 116: gesturi care ritmează sau accentuează cuvintele profesorului cu scopul de a atrage atenția elevilor asupra elementelor esențiale în comunicarea didactică, de a sublinia importanța anumitor cunoștințe sau de a puncta cuvintele cheie
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sunt stări speciale ce îi permit să asculte „chemarea de-nceput de lume” (Lacrima din Paradis, 18), sau liniștea „pe-alei de viață milenară” (ibid., 5). Așadar, teama de „pierdere” și „rătăcire” se rezolvă prin „restructurarea” ființei în cuvânt, în cadențele versului. Poezia este un fel de „terapie”, calea ideală (și idealizată!) a înălțării de la teluric (lacrima) la celest (Paradisul). Tăcerea fumegândului cuvânt, Ed. Pim, Iași, 2010 După ce, prin culegerea de versuri intitulată Lacrima din Paradis (2009), își definea modalitățile discursului
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
sunt stări speciale ce îi permit să asculte „chemarea de-nceput de lume” (Lacrima din Paradis, 18), sau liniștea „pe-alei de viață milenară” (ibid., 5). Așadar, teama de „pierdere” și „rătăcire” se rezolvă prin „restructurarea” ființei în cuvânt, în cadențele versului. Poezia este un fel de „terapie”, calea ideală (și idealizată!) a înălțării de la teluric (lacrima) la celest (Paradisul). Tăcerea fumegândului cuvânt, Ed. Pim, Iași, 2010 După ce, prin culegerea de versuri intitulată Lacrima din Paradis (2009), își definea modalitățile discursului
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
în număr finit în sistemul limbii; sunetul reprezintă concretizarea unui fonem, fonemul reprezintă o clasă de sunete care îndeplinesc aceeași funcție (vezi supra, valoarea funcțională a fonemului). I.1.2. Unități fonetice/ fonologice suprasegmentale 10 Accentul, intonația, pauza și ritmul/ cadența sunt reperabile la nivel suprasegmental, având funcții specifice în comunicare. Accentul 11 pronunțarea mai apăsată a unei vocale dintr-un cuvânt are rol în diferențierea unor unități de tipul: * silabă: silabă tonică (cea care conține vocala accentuată: accent) vs. silabă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Robu, 1978, p. 175), marcă a diferențierii unităților comunicative ale mesajului; în comunicarea scrisă, pauza este reprezentată prin blanc. În afara rolului obișnuit, pauza facilitează decodarea corectă de către interlocutor a structurilor omofone: cumsecade cum se cade, cu minte cuminte etc. Ritmul/ cadența 13 reflectă, în principiu, contextual, anumite particularități ale locutorului (stare fizică/ psihică, raportarea la timpul alocat transmiterii mesajului, intenție comunicativă etc.); vezi, de exemplu, ritmul vorbirii unui locutor care, implicat în actul comunicativ, încearcă să-l convingă pe interlocutor vs.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Apoi, de la ferestrele camerei marelui Frederic, am văzut un regiment care își înapoia drapelul, căci toate drapelele imperiului se păstrează în acest palat. În vechea curte interioară am văzut un spectacol ciudat, oferit de acest regiment care a evoluat în cadența sunetelor de fluiere și tobe. Era ca un bal arhaic, atât de vechi încât te cuprindea amețeala, o senzație de întoarcere în timp, trecând prin moarte. Pentru a ne recâștiga veselia am alergat ca niște copii pe parchetul marilor săli
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
în pas de paradă, faimosul pas de gâscă, cu o precizie mecanică, ritmată de trompete și cimbale. Este un balet, corpul de balet al unui biet rege, Frederic Wilhelm... Este un spectacol ciudat, pentru mine, acest regiment care evoluează în cadență, în vechea curte pătrată, care o imită pe cea de la Luvru, la picioarele unei statui ecvestre înnegrite de vreme care reprezintă un suveran necunoscut mie, prins între zidurile severe ale bătrânului Schloss din Berlin; ofițerul, ca un zeu pe sprintenul
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
echilibrată, intro-ul de neuitat, rafalele de tobe ce nu-ți taie respirația, ci o liberează, vocea cu timbru ideal, chitara dezlănțuită, synth-ul și bassul împletite învăluitor - totul de-o simplitate școlărească, aș spune, în cuvinte lipsite de pretenții. Textul, în cadența unui articol de ziar, vorbește despre un fals războinic împotriva injustiției sociale ajuns în fruntea unei companii ce cumpără totul (lucru obișnuit de la un timp și pe plaiurile noastreă. Tocmai acest amănunt să fi fost ingredientul necesar succesului trupei? Rush
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]