1,583 matches
-
deflueze pe lateral. Miliția a fost lângă noi atunci. Puiu Constantinescu țin minte că a fost detașat special pentru asta. Am avut logistică de stare de urgență: walkie-talkie, frecvență cu Miliția, cu Salvarea, cu Pompierii, cu taximetriștii, miliție călare ș.a. "Cadranul politic" a avut întâlniri pe teme de politică internă și internațională cu Dumitru Mazilu. Trei oameni au fost la deschiderea Galelor "Amfiteatru" la Iași. Tudor Mohora a venit înainte cu câteva zile la Iași, că avea temeri, nu știa ce-
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și foarte generos în a aproba tot ce era inițiativa studențească), Cornel Dumitriu, Dumitru Mazilu și cu mine. Dumitru Mazilu a ținut o conferință pe tema amintită, după care programul a decurs în mod firesc. S. B.: Să revenim la "Cadran politic". D. T.: Gala a fost organizată pe amfiteatre, iar unul dintre acestea a fost "Cadran politic". În toate universitățile au fost organizate întâlniri sub genericul "Informări politice de sinteză, întâlniri cu specialiști în politică internă și externă". Cine a
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cu mine. Dumitru Mazilu a ținut o conferință pe tema amintită, după care programul a decurs în mod firesc. S. B.: Să revenim la "Cadran politic". D. T.: Gala a fost organizată pe amfiteatre, iar unul dintre acestea a fost "Cadran politic". În toate universitățile au fost organizate întâlniri sub genericul "Informări politice de sinteză, întâlniri cu specialiști în politică internă și externă". Cine a conferențiat la Iași? Ion Voicu, care era consilier în Ministerul de Externe, Ilie Ciurăscu, redactor-șef
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
generală. În ședința secretariatului Comitetului județean de partid din 29 septembrie 1980, s-a prezentat o informare cu privire la pregătirea sezonului estival 6. Erau remarcate: stagiunea estivală studențească, tabăra studentțească de creație "Iașii de ieri și de azi", popularizarea manifestărilor prin "Cadranul estivalei studențești" și foaia volantă "Orașul și noi". Documentul e semnat de adjunctul Dumitru Turtă. Unde se organiza această tabără de creație "Iașii de ieri și de azi"? Cine participa? A fost o constantă sau ceva efemer? D.T.: La Casa
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
să existe explicații clare ale tuturor termenilor folosiți. În modulul propus s-a folosit o analiză semi-cantitativă. Riscurile de securitate a informațiilor vor fi clasificate, în modulul propus, în funcție de probabilitatea de apariție și de impactul acestora. Astfel vor exista patru cadrane în care se va identifica riscul de securitate a informațiilor (vezi figura 5.7.). Figura 5.7. Spațiul probabilitate impact De menționat existența riscurilor triviale cu o probabilitatea mică de apariție, de obicei acestea sunt ținute deoparte, nu sunt luate
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
articole de critică literară în „Tribuna” (1967), unde a susținut rubrica „Ex libris”. A mai colaborat la „România literară”, „Steaua”, „Amfiteatru”, „Ramuri”, „Cronica”, „Almanahul literar” ș.a. În calitate de redactor la „Viața Buzăului”, a inițiat și susținut câteva rubrici („Să vină reporterul”, „Cadran cultural”, „Cadran istoric”) și a publicat texte privind valorile culturale și de civilizație ale așezărilor de la curbura Carpaților: rezultatele săpăturilor arheologice din zonă, evenimente cu rezonanță națională din trecutul țării, scriitori mai puțin sau chiar deloc cunoscuți de altădată, tradiția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289899_a_291228]
-
critică literară în „Tribuna” (1967), unde a susținut rubrica „Ex libris”. A mai colaborat la „România literară”, „Steaua”, „Amfiteatru”, „Ramuri”, „Cronica”, „Almanahul literar” ș.a. În calitate de redactor la „Viața Buzăului”, a inițiat și susținut câteva rubrici („Să vină reporterul”, „Cadran cultural”, „Cadran istoric”) și a publicat texte privind valorile culturale și de civilizație ale așezărilor de la curbura Carpaților: rezultatele săpăturilor arheologice din zonă, evenimente cu rezonanță națională din trecutul țării, scriitori mai puțin sau chiar deloc cunoscuți de altădată, tradiția sculpturii în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289899_a_291228]
-
muzicală”, Sandu Eliad la „Foileton teatral”, Vasile Scorțeanu la „Rubrica tineretului”, iar Al. Manoliu semnează rubrica „Polemici”. Al. Terziman propune o serie de articole despre Basarabia (Anchetele noastre în Basarabia, Între politică și cultură etc.). Alte rubrici sunt „Cronica științifică”, „Cadran”, „Viața politică”, „Cronica femeii”, „Ultima oră”, „Din toată lumea”. Alți colaboratori: Romulus Cioflec, Titu Mihăilescu, Silviu Herescu, Ella Negruzzi, Sergiu Milorian, Vasile Șova, Sigismund Maur, Stelian I. Constantinescu. L. Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290757_a_292086]
-
ineficiente din cauza deficitului de intervenție. IV. Nu pot rezulta câștiguri în urma schimbului. Nu există niciun stimul pentru specializare. III.b. Dacă beneficiile depășesc costurile, pot rezulta câștiguri din acest schimb. Sursă: Elaborare proprie. Tabelul 7.7 rezumă diversele scenarii posibile. Cadranul I prezintă cazul în care atât beneficiile, cât și costurile politicii sunt concentrate pe un anumit teritoriu. Să ne imaginăm că normele gramaticale din mai multe limbi comunitare ar fi stabilite în cadrul unui Parlament European. Atât costurile, cât și beneficiile
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
se întâmplă atunci când, atât costurile, cât și beneficiile sunt concentrate într-un anumit sector economic. În acest caz, cea mai eficientă soluție este aceea de a permite autoreglementarea respectivului sector, așa cum se întâmplă de multe ori cu normalizarea industrială. Așadar, cadranul I reprezintă scenariul în care repartizarea puterilor în cadrul UE ar fi o a doua opțiune secundară (second best), spre deosebire de devoluția competențelor teritoriilor sau sectoarelor afectate. Acest scenariu, totuși, ar trebui să fie puțin frecvent. Cadranul II, în schimb, reprezintă un
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
ori cu normalizarea industrială. Așadar, cadranul I reprezintă scenariul în care repartizarea puterilor în cadrul UE ar fi o a doua opțiune secundară (second best), spre deosebire de devoluția competențelor teritoriilor sau sectoarelor afectate. Acest scenariu, totuși, ar trebui să fie puțin frecvent. Cadranul II, în schimb, reprezintă un caz mai comun, în care beneficiile unei politici se concentrează geografic, în timp ce costurile îi revin întregii Uniuni. Să ne gândim, de exemplu, la cazul unui acord privind pescuitul cu Marocul, de care vor beneficia în
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
rezultatului va depinde, bineînțeles, dacă beneficiile concentrate în Spania depășesc costurile difuze ale UE (cazul II.a), caz în care repartizarea puterii produce un câștig de eficiență, sau dimpotrivă (cazul II.b), caz în care politica ar fi una excesivă. Cadranul III, la rândul lui, prezintă cazul opus celui din cadranul II. Costurile concentrate îi vor anima pe adversarii politicii să preia această arie de putere. Să ne gândim, de exemplu, la politica de demontare a centralelor nucleare vechi. Costurile de
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
costurile difuze ale UE (cazul II.a), caz în care repartizarea puterii produce un câștig de eficiență, sau dimpotrivă (cazul II.b), caz în care politica ar fi una excesivă. Cadranul III, la rândul lui, prezintă cazul opus celui din cadranul II. Costurile concentrate îi vor anima pe adversarii politicii să preia această arie de putere. Să ne gândim, de exemplu, la politica de demontare a centralelor nucleare vechi. Costurile de reconversie se vor concentra în țara sau țările care le
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
depășesc costurile, atunci rezultatul va fi un deficit de intervenție (cazul III.a). În schimb, dacă aceste costuri sunt mai mari decât beneficiile, repartizarea puterii va genera un câștig de eficiență, prin evitarea adoptării politicii. Și în cele din urmă, cadranul IV reprezintă un caz în care atât costurile, cât și potențialele beneficii ale politicii respective, sunt difuze. Astfel, preferințele statelor membre în ceea ce privește politica respectivă vor fi asemănătoare. În acest caz nu există un stimul important pentru ca un stat membru individual
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
domeniul respectiv, și nici nu există posibilitatea unui mare câștig de eficiență prin intermediul traficului de influență. Având în vedere toate aceste considerente, nu putem spune că segmentarea puterii este neapărat negativă. De fapt, în domenii politice ca cele reprezentate în cadranele II.a și III.b ale tabelului, repartizarea puterii poate aduce câștiguri de eficiență, deoarece se ține cont nu numai de sensul preferințelor statelor ci și de intensitatea acestora. Sunt un fel de câștiguri ale comercializării voturilor sau ale traficului
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
borfași de rând, cerșetori și prostituate”, „telali ofticoși, mâncați de rugina lentă a păduchilor”, „căruțele cu zdrențe, cu toate rămășițele civilizației”, „bordeiele pline de înecăciunea udă a funeraliilor în solitudine”, prietenii din „judecătoriile de ocoale”, cu „respirația scrisă dinainte pe cadranele de ceasornic”, care “încuiau în dosarele voluminoase cheia unei existențe ca o ușă cu țâțânile bine unse”; apoi, „colegul de bancă” cu „fața parcă mai limitată în spațiu”, „rostind o sentință”, „camarazii șcareț își făureau lanțurile utile”; în sfârșit, „viața
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ce trebuie explicate de teorie (delimitându-se astfel neorealismul și realismul neoclasic). Astfel, neorealismul ar reuni teoriile care încearcă să explice rezultatele internaționale - spre exemplu, probabilitatea războiului între Marile Puteri, durabilitatea alianțelor sau probabilitatea cooperării internaționale. Poate fi delimitat un cadran al neorealismului defensiv, cuprinzând teorii bazate pe asumpția că sistemul internațional oferă statelor stimulente pentru expansiune doar în anumite condiții. Aici se regăsesc, printre altele, teoria waltziană a balanței de putere sau teoriile preponderent structurale în privința dilemei securității. În cadranul
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cadran al neorealismului defensiv, cuprinzând teorii bazate pe asumpția că sistemul internațional oferă statelor stimulente pentru expansiune doar în anumite condiții. Aici se regăsesc, printre altele, teoria waltziană a balanței de putere sau teoriile preponderent structurale în privința dilemei securității. În cadranul neorealismului ofensiv, o poziție proeminentă este deținută de teoria lui Mearsheimer. Realismul neoclasic reunește teorii despre comportamentul statelor - spre exemplu, doctrina militară, preferințele în domeniul alianțelor, tipul de diplomație promovat. În cadranul defensiv se află teoria balanței de securitate sau
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sau teoriile preponderent structurale în privința dilemei securității. În cadranul neorealismului ofensiv, o poziție proeminentă este deținută de teoria lui Mearsheimer. Realismul neoclasic reunește teorii despre comportamentul statelor - spre exemplu, doctrina militară, preferințele în domeniul alianțelor, tipul de diplomație promovat. În cadranul defensiv se află teoria balanței de securitate sau teoriile (orientate spre agent) asupra balanței ofensivă-defensivă. De partea cealaltă, în zona ofensivă, întâlnim teoria hegemonică a politicii externe (William Wohlforth) sau realismul centrat pe stat al lui Fareed Zakaria (Taliaferro, 2000-2001
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
așa cum s-a discutat în secțiunile anterioare - de interpretarea implicațiilor anarhiei, delimitarea realismului neoclasic față de neorealism poate fi interpretată tot prin prisma relaxării asumpțiilor naturaliste și holiste găsite în versiunea structurală a lui Waltz. De asemenea, prin plasarea împreună, în cadranul neorealismului defensiv, a teoriei structurale waltziene și a versiunilor realist-defensive axate pe teoria jocurilor, se observă că și această tipologie reflectă ideea continuității între orientări. Și în studiile de securitate, neorealismul waltzian a constituit o bază de elaborare a unor
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fibromialgie, soldate cu decelarea palpabilă a unor zone nodulare, semiconsistente, situate În apropierea articulațiilor intervertebrale ușor deviate, sensibile la palpare. Aceste puncte sunt prezente În ariile mușchilor posturali. Definiția oficială a FMS presupune prezența punctelor sensibile În toate cele patru cadrane la corpului. Observația noastră s-a referit la faptul că aceste puncte au și consistență și nu reprezintă numai o zonă de hipersensibilizare, a cărei localizare În țesuturi nu este, de altfel, concret menționată În studiile de specialitate. De asemenea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
În jurul unei valori nominale a mărimii de măsurat. Exemplu: frecvențmetrele pentru măsurarea frecvenței rețelei. c) Suma modulelor limitelor de măsurare la aparatele având reperul zero În interiorul scării. Observații: 1) Pentru aparatele din aceste categorii clasa de precizie este Înscrisă pe cadranul lor printr-un număr 2) Eroarea absolută limită este: <formua/> 3) Valoarea reală X a mărimii de măsurat este cuprinsă În intervalul: <formua/> Eroarea relativă cu care se face măsurarea mărimii X1 < Xlim este: <formua/> În Graficul nr. 6.25
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
un fermecător și erudit eseu despre instrumentele de măsurat timpul. Chiar dacă nu ar fi decît atît, cartea lui Ernst Jünger ar constitui, cu siguranță, un punct de referință într-o eventuală istorie a discursului cultural despre timp și temporalitate. Nisiparnițe, cadrane solare, clepsidre, ceasuri mecanice, ceasuri ignice, cu toată aparența lor spectrală, de lucruri cu patină, cu istoriile și etimologiile lor (aflăm, de pildă, că în grecește klepsydra înseamnă hoț de apă, aluzie la picurarea imperceptibilă a lichidului dintr-un recipient
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
imaginea unui drum în formă de cerc, un drum care se întoarce mereu de unde a plecat, a cărui finalitate este de a duce nu nicăieri, cum ar spune filosofii, ci înapoi la locul de plecare. " De aici înapoi la imaginea cadranului solar pe care îl descria Jünger nu este o distanță prea mare... Ciprian Mihali - Sensus communis - pentru o hermeneutică a cotidianului. Editura Paralela 45, Pitești 2001. 210 pag., f.p.
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
împreună într-un suspin de despărțire dacă seara în timp ce afară în vînt catargele zornăiau și butoaiele serii se hurducau rostogolindu-se către casă Undeva foarte jos soarele lumina și eram atît de eu însumi încît puteam să citesc pe un cadran fără cifre și ace și puteam să-mi las gesturile și mișcările în grija unui balet mecanic cu titlul identitate fapt pe care oricum l-am constatat mai tîrziu cînd mă instalasem de-acum în fotoliu și puteam să privesc
Ernest Wichner - Un gând obosit în scrîșnetul universului by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11800_a_13125]