5,189 matches
-
pildă, după acest simpatic acces paranoid intră în scenă nici mai mult, nici mai puțin decât, concurând titlul, sindromul Gogu, numit așa, aflăm, după un bun prieten din copilărie. Gogu Boltanski, al cărui nume are o sonoritate parcă importată din Cafeneaua Pas-Parol, devine, dintr-un adolescent extrem de înzestrat, un locuitor de prisos, chiar dacă erudit, al Rădăuților: "Cu cât mă zbăteam eu mai mult în viață, cu atât Gogu ducea o viață mai comodă Cu cât îmi lărgeam eu cercul contactelor și
Editoriada by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7563_a_8888]
-
Matei Vișniec, un indiciu ontologic concludent. Comparativ cu oblomovismul acestui bucovinean, autorii sterili din Parisul domnului Cambreleng par să ilustreze, motrice, agitația particulelor browniene. Diferența dintre cele două romane - apropiate stilistic - rezidă în decalajele dinamice existente între personaje. Dacă din Cafeneaua Pas Parol se puteau cita cu delicii două sau trei scene (aceleași cu cele evidențiate de Mircea A. Diaconu în prefață), în ceea ce privește Sindromul de panică, fiecare capitol selectează asemenea pasaje memorabile. Viețile se scurg mult mai repede, iar evenimentele se
Editoriada by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7563_a_8888]
-
edificiului." (pag. 290) Sindromul de panică în Orașul Luminilor e o grozavă utopie a stilului și o exemplară antiutopie a cărții. Unde, prin amândouă, Vișniec nu uită să-și înțeleagă, printre altele, beckettian, propria literatură, de la poemul Corabia la romanul Cafeneaua Pas-Parol.
Editoriada by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7563_a_8888]
-
pe cetățeanul care o însoțește în ipostaze jenante și oferindu-i replici halucinante. Un scenariu diabolic, pus la cale, din umbră, de gazdele show-ului, Vlad Craioveanu și Andrei Coman, care în fiecare ediție aleg câte un “complice” dintr-o cafenea sau un restaurant, care va trebui să respecte cu strictețe indicațiile, care de care mai năstrușnice, oferite de cei doi, în cască. În cazul în care “complicele” își joacă bine rolul și trece cu brio cele 5 praguri ale concursului
Adelina Pestrițu, diabolică la o întâlnire de afaceri by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72966_a_74291]
-
curs de apariție la Editura Humanitas. În anexa volumului sunt publicate fragmente din jurnalul lui Wofgang Kraus referitoare la Emil Cioran. Iată, în avanpremieră, o parte din aceste fragmente în traducerea aceluiași George Guțu. 7.4.1973, Café Mozart. La Cafeneaua Mozart citesc în colțul cel mai retras, acolo unde stăteam mereu cu Zbignev Herbert, corecturile la Demiurgul cel rău de Cioran. O carte mare, copleșitoare, în ciuda faptului că e un volumaș. Acasă, studiez tehnica eseistică a lui Sperber din Zeit
Wolfgang Kraus despre Emil Cioran () [Corola-journal/Journalistic/7297_a_8622]
-
-o, ei ar fi trebuit s-o păstreze și s-o mărească, dar, începând cu Primul Război Mondial, au ruinat-o. Niciodată n-ar fi trebuit să fie trimis Lenin la Moscova, nici să fie finanțat. Eu relatez povestea de la Cafeneaua Central referitoare la domnul Troțki. Ca om important, Clemenceau a jucat și el un rol catastrofal - Hitler a fost și un produs al lui Clemenceau. În cel de-al Doilea Război Mondial, Occidentul a făcut totul pentru a se autodistruge
Wolfgang Kraus despre Emil Cioran () [Corola-journal/Journalistic/7297_a_8622]
-
propun vizitatorilor și participarea la un proiect special, organizat în scop caritabil: "Stele pentru viitor". Asociația Română de Pachwork oferă un quilt tradițional, realizat din sute de petice, de mărime 2,25/1,80 metri, care va fi expus în cafeneaua de la Dalles. Toți vizitatorii vor avea șansa să câștige această lucrare, cumpărând bilete de participare la tombola organizată in acest scop. Tragerea la sorți va avea loc în data de 24 decembrie la ora 12:00 iar câștigătorul va fi
Cosmetice bio sau ceaiuri pentru meditaţie, la Târgul Cadourilor de Crăciun de la Sala Dalles () [Corola-journal/Journalistic/70963_a_72288]
-
din 2016 vor avea loc în Brazilia, la Rio de Janeiro și brazilienii vor să rămână în istorie, intenționând să construiscă o megastructură pe insula Cotonduba. În acest orășel, construit pe verticală, oamenii vor putea să se relaxeze la o cafenea sau vor putea face cumpărături în magzine. De asemnea, turnul va conține și un auditorium. Lifturile vor duce vizitatorii pe acoperiș, unde panorama va fi fantastică. Nici amatorii de senzații tari nu vor fi neglijați, pe acoperișul clădirii va fi
Vezi megastructura pe care vor să o construiască brazilieni pentru Jocurile Olimpice din 2016 () [Corola-journal/Journalistic/71114_a_72439]
-
interbelică, aflat nu prea departe de Via Butera, a fost distrus în timpul celui de-al doilea război mondial, ceea i-a provocat o mare durere. Pe locul lui a fost ridicat un imobil nou, la parterul căruia am descoperit o cafenea plină cu cărți și amintiri literare care îi evocau personalitatea. Memoria sa este păstrată și la Santa Margherita di Belěce - în apropiere de Agrigento - unde strămoșii săi pe linie maternă, familia princiară Filangeri di Cutň, avuseseră o mare proprietate funciară
Căutându-l pe Bălcescu la Palermo by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7623_a_8948]
-
ce va să bea./ Cine poate să priceapă?" Firește, inacceptabila situație, hélas, se va repeta... În această odă a apei, a vinului e doar amintirea... Și ce-o să spună Capșa auzind că Păstorel bea Sprudel? "Să nu mă spui la cafenea" e ultima cochetărie, rămasă din vechea, bahică, ființă. Ciroza, tratată la Karlsbad, de unde răzbat, spre "conclav", aceste urări jelite, i-a împuținat posibilitățile, dar i-a lăsat un jind în stare să reducă lumea la două principii. Apa-apă, și apa
Între pahare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7632_a_8957]
-
pitic - cutie de vioară - / Cu inima ca pasărea ușoară/ A plecat." O Seară de toamnă e momentul locului în care obiceiurile (rele) se sfîrșesc în tabieturi: "Degeaba mai încurci pământul/ Ducând povara ta de vise! Pe Alte-Wiese suflă vântul/ Și cafenelele-s închise." Cea mai caracteristică, totuși, simțirii de sanatoriu, pe care Păstorel nu o trăiește cu durerea mată a marilor bolnavi, în stare să aprindă inimi cu inimile lor în care abia mai mocnește cîte ceva, e Scrisoare amărâtă. Adresată
Între pahare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7632_a_8957]
-
un imens cîștig de cunoaștere, iar pe de alta, cu neglijarea frumoasei sale iubite Ariane, care va nutri la rîndul ei o admirație crescîndă față de spiritul acestui Diogene modern. Într-o zi, din întîmplare, Philippe îi zărește la masa unei cafenele pe Ariane și Stauff. Cuprins de gelozie, imaginîndu-și chiar o scenă amoroasă între cei doi, pune la cale planul uciderii maestrului. O călătorie împreună cu Ariane în sudul Franței, pe același traseu străbătut odinioară de Cioran cu bicicleta, un popas pe
„Ora închiderii în grădinile Apusului“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/7631_a_8956]
-
la țară, în care elegantă, înțeleaptă și îndrăgostită Șasa îl învăța pe Matei să joace: "Șasa întinse tablele pe masa și-i arată cum se așează pietrele, cum se aruncă zarul, cum umblă jocul, cu înlesnirea unui adevărat stîlp de cafenea", sau cea a jocului în desfășurare pe care îl găsește Felix, în casa rudelor sale, în Enigmă Otiliei. De dragul acestei istorii culturale, tind să cred că tablele vor rămîne table și tablagiii nu se vor transforma integral în jucători de
Despre table by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7645_a_8970]
-
biblic al unei misiuni de cucerire și convertire duse în numele unor porunci fără drept de apel." O viziune, desigur, care poate fi discutată. Unul dintre cele mai captivante eseuri ale acestei cărți este Fin-de-siécle cafč: Modernismul vienez și intelectualul de cafenea. Autorul, Sorin Tomuța, începe prin a contempla acuarela Café Griensteidl a lui Reinhold Völkel, pentru a dezvolta tema importanței pe care au avut-o în atmosfera culturală și în orientarea artistică a Vienei cafeneaua și foiletonul, inseparabile, considerate ca adevărate
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
cafč: Modernismul vienez și intelectualul de cafenea. Autorul, Sorin Tomuța, începe prin a contempla acuarela Café Griensteidl a lui Reinhold Völkel, pentru a dezvolta tema importanței pe care au avut-o în atmosfera culturală și în orientarea artistică a Vienei cafeneaua și foiletonul, inseparabile, considerate ca adevărate instituții ale vremii. Recurgând și d-sa la bine alese intruziuni anecdotice, Sorin To-muța distinge patru "funcții" definitorii ale cafenelei vieneze: "(I) nucleu al noutății, adică, în contextul respectiv, al modernismului; (II) substitut al
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
pe care au avut-o în atmosfera culturală și în orientarea artistică a Vienei cafeneaua și foiletonul, inseparabile, considerate ca adevărate instituții ale vremii. Recurgând și d-sa la bine alese intruziuni anecdotice, Sorin To-muța distinge patru "funcții" definitorii ale cafenelei vieneze: "(I) nucleu al noutății, adică, în contextul respectiv, al modernismului; (II) substitut al unui sistem de învățământ anchilozat și rupt de prezent; (III) agent al culturalizării nediscriminate social; (IV) promotor al comuniunii intelectuale." Dar, dincolo de aspectul "solar" al cafenelei
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
cafenelei vieneze: "(I) nucleu al noutății, adică, în contextul respectiv, al modernismului; (II) substitut al unui sistem de învățământ anchilozat și rupt de prezent; (III) agent al culturalizării nediscriminate social; (IV) promotor al comuniunii intelectuale." Dar, dincolo de aspectul "solar" al cafenelei, urmărit și regăsit mereu în literatură, Sorin Tomuța analizează și partea umbroasă a fenomenului, manifestată prin concentrarea în acest mediu a estetismului asocial cultivat de mișcarea Jung-Wien, apatia socială a artiștilor săi, preocuparea lor excesivă de "tematica psihologică". Concluzia sub
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
săi, preocuparea lor excesivă de "tematica psihologică". Concluzia sub acest aspect e generalizatoare și gravă, dar veridică: "Imaginea Vienei unitare și surâzătoare, metropolă a culturii și a traiului nepăsător, este pur și simplu un mit, o ficțiune înjghebată de artiștii cafenelelor, rupți de frământările cotidiene." Că lucrurile stăteau într-adevăr astfel și Viena nu era doar un tărâm al Gemütlichckeit-ului și valsului, al cafenelei cu capucino și tort Sacher, o dovedesc și ultimele două eseuri ale culegerii, consacrate analizei a două
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
a culturii și a traiului nepăsător, este pur și simplu un mit, o ficțiune înjghebată de artiștii cafenelelor, rupți de frământările cotidiene." Că lucrurile stăteau într-adevăr astfel și Viena nu era doar un tărâm al Gemütlichckeit-ului și valsului, al cafenelei cu capucino și tort Sacher, o dovedesc și ultimele două eseuri ale culegerii, consacrate analizei a două fenomene sumbre: Prostituția și piața dorințelor de Domenico Jacomo și Sinucigașul sau vremea nihilismului de editorul volumului, Ciprian Vălcan. Ambii autori constată că
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
Lumea lui Gambrinus și a țal-ului. O lume care, dînd zațul pe spumă, găsește, așa, soluții anti-criză. Idealul ei nu e nici beția (cu bacoviana justificare de mai tîrziu că "altfel e greu pe pămînt"), nici tipicul angoaselor de cafenea, descîntate aristocratic, lîngă o ceașcă în care se arată destinul. Ce vrea lumea asta a bărbaților - damele sînt, de obicei, obstinate băutoare de ceai... - e răcorirea. Luarea de pe suflet, cu o lejeritate în bună parte jucată, a problemelor care supraîncălzesc
Carul cu bere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7510_a_8835]
-
singur, ponchourile care s-au țesut fără fire chitara care te iubește mereu filmele îndrăznețe și nerușinate de duminică viața care a luat-o un picuț înainte celelalte inimi care s-au rezemat una de alta îmbrățișările de sub felinerul stins cafenelele care incendiază silueta hohotele de plâns care nu varsă lacrimi supărarea de a nu mai vedea soarele nici luna făcută din dragoste tristețea că un drum pleacă de sub ochii tăi furia și necazul stomacului privirea goală a curții toate m-
Supraviețuirea prin cultură a indienilor quechua by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/7234_a_8559]
-
văzut-o niciodată Mama tânărului fotbalist negase anterior că fiul său și Anda Adam ar forma un cuplu. Am vorbit cu el și mi-a zis că nu are nicio treabă cu Anda Adam. L-a dus ea într-o cafenea. Să-i fie rușine, dar băiatul meu nu bea, nu fumează. Eu nu am cunoscut-o în Italia, ci în România, când am și rugat-o să stea departe de baiatul meu", a spus Carmen Țîră la Acces Direct.
Anda Adam, relație cu un fotbalist de 18 ani. Ce spune mama acestuia by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/72533_a_73858]
-
selecția de poezii grupate în acest număr. Aceeași impresie a avut citind pagina de poezie semnată de Marina }vetaeva, al cărei destin tragic continuă să ne cutremure și astăzi, pentru a se delecta apoi cu eruditul eseu al Danielei Șontică - "Cafeneaua Capșa, în vremuri de boemă literară" - despre farmecul interbelic al localului bucureștean. În privința anilor interbelici, despre o Capșa trăită ne-a lăsat mărturii scriitorul Camil Baltazar: ŤParcă văd și acum lăcașul Capșa, înnegurat de fum gros de tabac și de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7258_a_8583]
-
al Parisului este impresionant, chiar și pentru micul cerșetor abia ieșit din marasmul economic și social al României de la începutul anilor '90: Orașul ăsta care stă să se dărâme pe tine, să te strivească sub poduri și ziduri de catedrale, cafenele cu mesele scoase afară pe trotuare, șiruri nesfârșite de mașini unduind prin valuri de caniculă, femei și bărbați cu brațele și spinările goale, tricouri și cămăși de toate culorile și ochelari de soare, chelneri cu tăvi încărcate de bu-nătăți și
Fără iluzii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7155_a_8480]
-
am mers și... Augustin Constantin Murgoci: Tu nu știi mai bine... esențele tari în sticluțe mici se țin!? Denunțătoare: Da! Augustin Constantin Murgoci: ...[neinteligibil]... Ă, te duc către tine, nu? Denunțătoare: Da! Acolo... Dacă nu mai vreți să mergem la cafenea nu e nicio problemă că... mai, mai restrâns așa, adică, nu vreau să... [Bogdan Alexandru Filip continuă conversația telefonică] Augustin Constantin Murgoci: Mai bine ieșim altădată dacă... dacă e, știi? Denunțătoare: Da, da! Ieșim altădată! Îhî! [Bogdan Alexandru Filip continuă
Stenograme: Cum lua șpagă șeful Finanțelor Ilfov: "Mie îmi este dor de tine. Aștept un semnal. Te pup!" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/71677_a_73002]