1,940 matches
-
Sava" ("Junimea", 2004). Dosarul a mai fost consultat doar de câțiva cercetători, între care N. Barbu, V. Râpeanu, Mihaela Tonitza-Iordache, V. Petrovici, Const. Paiu, Leonid Cemortan), care s-au ferit să-l comenteze. El pune în evidență mecanismul tradițional al calomniei și "lucrăturilor" subterane. Nimic nou sub soare: când se pretinde efortul deosebit necesitat de performanța "la vârf" într-un cuvânt, muncă "la cataramă", sclavii prezumtivi ripostează, coalizându-se exemplar întru căutarea paiului și ascunderea bârnei. Ce se întâmpla pe scena
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
dat roluri ingrate" nu apare ca întemeiată la o cercetare mai atentă, petiționarii figurând cu partituri consistente în distribuțiile unor spectacole ca "O noapte furtunoasă", "Romanțioșii", "Azilul de noapte", "Avarul", "Noaptea regilor", "Cercul de cretă" ș.m.a. Ei, și? Înjurătura rămâne! Calomnia crește și se înfoaie conform ariei: Și tot suflă și tot suflă / Răscolește, răscolește / Și la om pe negândite / Prin ureche se strecoară / Și în creier se înfige..." Rezultatul? N-o fi fost Maican chiar îngeraș, dar... "Și la urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Trăiască, împăratul tuturor românilor. -Trăiască, România Mare. Știind că Rusia a fost adversarul cel mai hotărât al Unirii și Principelui străin, nu ne surprinde atitudinea antimonarhică atât de înverșunată a comuniștilor din România. Presa comunistă, neobosită, intoxica populația cu... „aria calomniei și minciuni”, cântată cu obstinație de comuniști că: „poporul știe din tată în fiu..despre Hohenzollerni care șiau atras antipatia plină de revoltă a poporului... și.. care îi stăteau ca un ghimpe în inimă...”. „Calomniază... calomniază... că până la urmă tot
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
2. Osândiții la pepepsa criminală. 3. Osândiții la o pedepsa corecționala pentru delictele urmatore: a) Falsificare, spargere de peceți și luare (sustragere) de acte depuse în locuri publice. ... b) Furtisagu. ... c) Înșelăciune. ... d) Abusu de încredere. ... e) Mărturie mincinosa. ... f) Calomnie. ... g) Atentat la bunele moravuri. ... h) Abusu de putere. ... i) Mituire. Articolul 3 Aceia cârii au luat de la o facultate de dreptu din străinătate o diplomă de licență, sau de doctoru, potu fi admiși în functiunlie judecatoresci dacă diplomă este
LEGE nr. 710 din 1 ianuarie 1864 pentru admisibilitate şi înaintări în funcţiuni judecatoresci. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125699_a_127028]
-
comun: a) Delictele ce s-ar comite împotriva Suveranilor Țării, Principelui Moștenitor, membrilor Familiei Regale și Dinastiei, Șefilor Statelor Străine și reprezentanților lor; ... b) Îndemnurile directe la omor și rebeliune, în cazurile cînd nu au fost urmate de execuțiune; ... c) Calomniile, injuriile, difamațiile aduse particularilor sau funcționarilor publici oricărei ar fi, atinși în viața lor particulară sau în cinstea lor personală. Arestul preventiv în materie de presă este interzis. Articolul 27 Secretul scrisorilor, telegramelor și al convorbirilor telefonice este neviolabil. O
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
și elaborarea misivelor anonime; prin ele se pot urzi intrigi, se compromite, incrimina, jigni etc. Când nu este persoană publică, care să-și joace febril rolul, eroul lui Caragiale preferă anonimatul ca formă de manifestare nu a modestiei, ci a calomniei. Antologie surprinde, În Țesătura intrigii mărunte, proteicele perpective asupra aceleiași probleme; când e destinatara scrisorii, o mamă e „preastimată” și „devotată”, fiica ei - „Așa de castă, dar totuși orbită de un amor nenorocit”. Individul cu care urmează să se mărite
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
în lupta pentru boală, și nu lupta împotriva ei. Refuzul (iar justificat) al medicului de a răspunde solicitărilor aberante ale pacientului poate naște conflicte. Reclamațiile și chiar intentarea de procese (așa cum s-a întâmplat și în cazul nostru „proces de calomnie” și „proces de lovire”) reprezintă elementele de presiune pe care pacientul le face pentru a-și justifica „statutul de bolnav”, la care nici nu vrea și nici nu poate să renunțe. Trebuie avut în vedere că perspicacitatea și viclenia pacientului
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92224_a_92719]
-
vizat. Acesta era probabil și motivul pentru care, în cadrul unei întruniri electorale din 24 septembrie, deputatul G. Mârzescu ținea să aprecieze că cei care făcuse legătura între "Comitetul central" și evrei nu făceau decât să le aducă celor dintâi simple calomnii, mai ales că, în opinia lui, textul Constituției elimina posibilitatea ca cineva să lucreze în interesul evreilor așa cum spuneau adversarii celor care făceau parte din "Comitetul central" de la Iași640. Acesta era motivul pentru care, la sfârșitul anului 1866, existau încă
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani, iar dacă s-a produs vătămarea corporală gravă, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi." 103. Articolul 239 va avea următorul cuprins: "Ultrajul Articolul 239 - Insultă, calomnia ori amenințarea săvârșită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă contra unui funcționar public care îndeplinește o functie ce implică exercițiul autorității de stat, aflat în exercițiul funcțiunii ori pentru fapte îndeplinite în exercițiul funcțiunii, se pedepsesc cu închisoare de la
LEGE Nr. 140 din 5 noiembrie 1996 pentru modificarea şi completarea Codului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114759_a_116088]
-
Articolul UNIC Se autorizează trimiterea în judecată penală a senatorului Corneliu Vadim Tudor pentru infracțiunile de comunicare de informații false, insultă, calomnie și ofensa adusă autorității, prevăzute la art. 168^1, 205, 206 și 238 din Codul penal, în dosarele Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție nr.: 135/P/1996; 471/P/1997; 671/P/1997; 713/P/1997; 719/P/1997
HOTĂRÂRE nr. 7 din 23 martie 1999 privind autorizarea trimiterii în judecata penală a senatorului Corneliu Vadim Tudor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123285_a_124614]
-
îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, se acordă cuvântul, pe fond, reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției. În susținerea concluziilor se arată că, în speță, Sandu Mircea este trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de calomnie prevăzute la art. 206 din Codul penal. Se mai susține că, în raport cu specificul răspunderii penale și cu faptul că acesta nu poate fi reprezentat, nu se poate considera că sunt încălcate dispozițiile art. 21 alin. (2), care prevede că nici o
DECIZIE nr. 34 din 4 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124698_a_126027]
-
În conformitate cu dispozitile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, au fost solicitate punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului. Președintele Camerei Deputaților, în punctul de vedere exprimat, arată că "prin cuantumul pedepsei calomnia a fost exclusă de legiuitor de la posibilitatea reprezentării, prezența inculpatului în instanță fiind obligatorie", si, prin urmare, consideră că "excepția ridicată este neîntemeiată". În punctul de vedere comunicat de Guvern se susține că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 174
DECIZIE nr. 34 din 4 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124698_a_126027]
-
după desființarea hotărârii în apel sau după cașare de către instanță de recurs, numai dacă pedeapsă prevăzută de lege pentru faptă supusă judecății este amendă sau închisoarea de cel mult un an". ... Art. 206 din Codul penal, care incriminează infracțiunea de calomnie, pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, stabilește o pedeapsă alternativă, si anume închisoarea, al cărei maxim este de 3 ani, sau amendă. I. Din cuprinsul dosarului rezultă că inculpatul, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de calomnie, nu
DECIZIE nr. 34 din 4 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124698_a_126027]
-
de calomnie, pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, stabilește o pedeapsă alternativă, si anume închisoarea, al cărei maxim este de 3 ani, sau amendă. I. Din cuprinsul dosarului rezultă că inculpatul, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de calomnie, nu a fost prezent la judecarea cauzei în primă instanță, cănd apărătorul sau a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală. În aceste condiții, Curtea reține că apărătorul inculpatului nu
DECIZIE nr. 34 din 4 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124698_a_126027]
-
președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului. În punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților se arată că excepția este neîntemeiată, deoarece nu ridică probleme de ordin constituțional, ci o problemă de interpretare a legii, respectiv aprecierea că excluderea calomniei de la posibilitatea aplicării unei sancțiuni cu caracter administrativ ar fi discriminatorie în raport cu alte categorii de fapte penale. Obiectul excepțiilor de neconstituționalitate nu poate fi constituit însă de situatii sau aspecte juridice pe care legiuitorul, potrivit atribuțiilor sale, le-a omis
DECIZIE nr. 22 din 11 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 alin. 1 lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124064_a_125393]
-
Obiectul excepțiilor de neconstituționalitate nu poate fi constituit însă de situatii sau aspecte juridice pe care legiuitorul, potrivit atribuțiilor sale, le-a omis în mod voit. În concluzie, în punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților se arată că neincluderea calomniei în categoria infracțiunilor pentru care legea prevede posibilitatea aplicării unei sancțiuni cu caracter administrativ este un atribut al legiuitorului, astfel încât normă constituțională nu a fost încălcată, faptă de calomnie fiind considerată că o gravă atingere adusă onoarei sau reputației unei
DECIZIE nr. 22 din 11 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 alin. 1 lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124064_a_125393]
-
punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților se arată că neincluderea calomniei în categoria infracțiunilor pentru care legea prevede posibilitatea aplicării unei sancțiuni cu caracter administrativ este un atribut al legiuitorului, astfel încât normă constituțională nu a fost încălcată, faptă de calomnie fiind considerată că o gravă atingere adusă onoarei sau reputației unei persoane. Guvernul României, în punctul său de vedere, arată ca excepția este neîntemeiată, textul art. 90 din Codul penal neavând nici o legătură cu dispozițiile art. 16 alin. (1) din
DECIZIE nr. 22 din 11 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 alin. 1 lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124064_a_125393]
-
motivarea excepției de neconstituționalitate se face în mod greșit referire la art. 18^1 din Codul penal. Așa cum rezultă din actele dosarului, autorul excepției, inculpat în speță, a ridicat problema lipsei gradului de pericol social al infracțiunii săvârșite, aceea de calomnie, pentru care nu este posibilă înlocuirea răspunderii penale. Curtea constată că aprecierea privind excluderea infracțiunii de calomnie de la aplicarea unei pedepse, pentru motivul că această faptă are un grad de pericol social redus, nu este o problemă de ordin constituțional
DECIZIE nr. 22 din 11 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 alin. 1 lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124064_a_125393]
-
Așa cum rezultă din actele dosarului, autorul excepției, inculpat în speță, a ridicat problema lipsei gradului de pericol social al infracțiunii săvârșite, aceea de calomnie, pentru care nu este posibilă înlocuirea răspunderii penale. Curtea constată că aprecierea privind excluderea infracțiunii de calomnie de la aplicarea unei pedepse, pentru motivul că această faptă are un grad de pericol social redus, nu este o problemă de ordin constituțional, ci una de politică legislativă. Or, așa cum s-a statuat prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1
DECIZIE nr. 22 din 11 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 alin. 1 lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124064_a_125393]
-
ale Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Potrivit art. 144 lit. c) din Constituție, Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competența să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată. Conform art. 239 alin. 1 din Codul penal, "insultă, calomnia ori amenințarea săvârșită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă contra unui funcționar public care îndeplinește o functie ce implică exercițiul autorității de stat, aflat în exercițiul funcțiunii ori pentru fapte îndeplinite în exercițiul funcțiunii, se pedepsește cu închisoare de la
DECIZIE nr. 26 din 23 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 239 alin. 1 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123603_a_124932]
-
fapte, tratamentul penal este diferit. Prin această se încalcă principiul egalității în drepturi prevăzut la art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție. Examinând această susținere, Curtea constată că art. 205 și 206 din Codul penal incriminează insultă și, respectiv, calomnia, fapte care aparțin categoriei de infracțiuni contra demnității unei persoane, iar art. 193 din Codul penal prevede amenințarea în cadrul acelor infracțiuni care aduc atingere libertății persoanei. Spre deosebire de acestea, obiectul juridic al infracțiunii de ultraj nu vizează în exclusivitate insultă, calomnia
DECIZIE nr. 26 din 23 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 239 alin. 1 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123603_a_124932]
-
calomnia, fapte care aparțin categoriei de infracțiuni contra demnității unei persoane, iar art. 193 din Codul penal prevede amenințarea în cadrul acelor infracțiuni care aduc atingere libertății persoanei. Spre deosebire de acestea, obiectul juridic al infracțiunii de ultraj nu vizează în exclusivitate insultă, calomnia și amenințarea. De această dată, valoarea socială ocrotita prin incriminarea faptelor de insultă, calomnie ori amenințare o reprezintă exercitarea autorității de stat. Între accepțiunile noțiunii "autoritate de stat" este și aceea de persoana investita cu anumite atribuții și care se
DECIZIE nr. 26 din 23 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 239 alin. 1 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123603_a_124932]
-
din Codul penal prevede amenințarea în cadrul acelor infracțiuni care aduc atingere libertății persoanei. Spre deosebire de acestea, obiectul juridic al infracțiunii de ultraj nu vizează în exclusivitate insultă, calomnia și amenințarea. De această dată, valoarea socială ocrotita prin incriminarea faptelor de insultă, calomnie ori amenințare o reprezintă exercitarea autorității de stat. Între accepțiunile noțiunii "autoritate de stat" este și aceea de persoana investita cu anumite atribuții și care se află în exercițiul funcțiunii. În cazul acestei autorități nu poate exista o disociere între
DECIZIE nr. 26 din 23 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 239 alin. 1 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123603_a_124932]
-
privilegiate sau discriminatorii. Acestea sunt argumentele care stau la baza constituționalității prevederilor art. 239 alin. 1 din Codul penal. 3. O altă critică formulată în susținerea excepției constă în faptul că persoanele care săvârșesc infracțiunea de ultraj prin insultă sau calomnie nu pot face proba verității afirmațiilor sau a imputațiilor, conform art. 207 din Codul penal. Examinând această susținere, Curtea constată că art. 239 din Codul penal califica drept infracțiune de ultraj insultă, calomnia ori amenințarea săvârșită împotriva unui funcționar public
DECIZIE nr. 26 din 23 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 239 alin. 1 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123603_a_124932]
-
săvârșesc infracțiunea de ultraj prin insultă sau calomnie nu pot face proba verității afirmațiilor sau a imputațiilor, conform art. 207 din Codul penal. Examinând această susținere, Curtea constată că art. 239 din Codul penal califica drept infracțiune de ultraj insultă, calomnia ori amenințarea săvârșită împotriva unui funcționar public care îndeplinește o functie ce implică exercițiul autorității de stat, aflat în exercițiul funcțiunii, ori pentru fapte îndeplinite în exercițiul funcțiunii. Rezultă deci că pentru a se putea reține existența acestei infracțiuni trebuie
DECIZIE nr. 26 din 23 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 239 alin. 1 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123603_a_124932]