1,863 matches
-
care luptă în zadar "eul" personajului). 136 Nuvela scriitorului francez a inspirat muzica genialei opere a lui Georges Bizet, elogiată de Nietzsche ca model absolut al artei cu ecouri adânci în sensibilitate (e vorba de melodramă și de tradiția bel canto-ului), împotriva lui Wagner, care intelectualizase excesiv "drama muzicală", subminând tradiția cu mare succes la public a teatrului "liric" (vezi Friedrich Nietzsche, Cazul Wagner, traducere și prefață de Alexandru Leahu, Editura Muzicală, București, 1983 și Richard Wagner, Opera și drama
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
la pătimaș, de la jalnic la exuberant, de la grațios la impetuos), folosește schimbările de ritm și de măsură, sincopa (tonul sacadat și fraza prelungită), repetiția și tehnica variațiunilor, În unele spații geografice (Spania, Portugalia), prelucrează elemente de ritm arabe preluate din „canto flamenco” din Andaluzia, din alte zone (Balcani), combină armonios ritmul impus de muzica autohtonă cu „flori” de stil orientale, mai ales turcești, de genul „manea” și „meterhanea” (cântece originar turcești, de dragoste, predominant instrumentale, cântate rar, sacadat, În ritm de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
familia*proiecte care*să ne*solicite atât*mintea cât*și trupul.* Dacă*ne-a plăcut*cândva *să jucăm*șah, de*exemplu, ar*fi bine*să reluăm*acest sport*al minții;*dacă ne a*plăcut să*cântăm, să*reluăm lecțiile*de canto*sau să*exersăm zilnic.* Dacă ne*plac florile,*să ne*amenajăm o*mică grădină*sau să*avem grijă*de câteva*plante de*apartament. Dacă*ne place*sportul, să*ieșim în*aer liber*și să l*practicăm*cu*toată *familia. Televizorul
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2934]
-
Șerban) Hârtie Cristinel 1976 Pictor, compozitor, interpret Născut în data de 12 februarie 1976 în localitatea Vlădeni, județul Botoșani. Studii: Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt”, Botoșani; Școala Populară de Artă, Botoșani, secția pictură, clasa prof. Victor Hreniuc, 1991-1994, secția canto clasic, profesor Cojocaru Maria. Debut artistic - 2006 Bibliografie și reprezentare grafică: Tradiții culturale botoșănene - editat de Centrul Județean pentru Conservarea și promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, Ed. Axa, Botoșani, 2008, pag. 74. Lucrare publicată: Autorul unui album musical intitulat Gara cântecelor
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
profesor-asociat la Catedra de regie de teatru muzical din cadrul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, iar din 1991 are aceeași calitate la Departamentul de teatru al Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai”. Din 1995 devine profesor la Facultatea de Canto și Artă Scenică a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”. Concomitent, în calitate de consilier artistic la Teatrul Național clujean (din 1994), organizează festivaluri (câteva ediții din Gala Teatrelor Naționale). Este membră activă a Asociației Oamenilor de Teatru (din 1977) și a Biroului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
10.V.2008) în interiorul unei case locuită de... (Național TV, 5.V.2008) reducerea poluării produsă de sistemele de încălzire (Național TV, 9.V.2008) în cadrul unei ceremonii desfășurată la... (Radio România Actualități, 7.V.2008) concert al clasei de canto guvernată de... (Radio România Cultural, 6.V.2008) potrivit acestei legi aprobată marți (Europa FM, 23.V.2008) destrămarea coaliției aflată la guvernare (TVR 1, 16.IX.2008) pe marginea moțiunii de cenzură depusă de PNL (Antena 3, 8.IX
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Oros) și al lui Vasile Cordoș. Își schimbă numele de familie la împlinirea vârstei de paisprezece ani. Urmează școala generală la Arad și Liceul de Muzică la Cluj și la București. Devine student la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din capitală, secția canto clasic, al cărei absolvent este în 1970. Activează că solist în Ansamblul „Doina” al Armatei (1970-1972) și la Filarmonica „George Enescu” (1972-1996). Timp de două decenii a fost solistul Catedralei „Sf. Iosif” din București. Specializat în muzică vocal-simfonică și sacra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289822_a_291151]
-
fost recunoscut de mari artiști de operă, precum Mario Del Monaco, Gino Becchi și Giuseppe Di Stefano, cu care, de altfel, a susținut și câteva recitaluri. Din 1992 a fost și conferențiar la Facultatea de Teatru din cadrul Universității „Hyperion”, specialitatea canto clasic. După vârsta de cincizeci de ani se înscrie la Academia de Teologie Greco-Catolica de la Blaj. Moartea neașteptată l-a surprins că doctorand la Academia de Diplomație Ecleziastica de sub egida UNESCO din București. Debutează la revista „Amfiteatru”, în 1968, colaborând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289822_a_291151]
-
Sévigné din Paris, își lua bacalaureatul în litere la Sorbona, înscriindu-se apoi la facultate și frecventând, concomitent, École des Hautes Études. Studia limbile clasice, literatura clasică și modernă, istoria, filosofia. Lua lecții de desen, pictură, muzică (făcuse armonie și canto și la Conservatorul din București). Scria mult, de obicei în limba franceză, proiectele literare, conservate cu sfințenie spre a fi desăvârșite și date tiparului, impresionând prin precocitate, orizont, amploare și varietate. Pe când își pregătea teza de licență (despre filosofia nescrisă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287417_a_288746]
-
din comuna Hudești la 20 februarie 1926, unde a absolvit și școala generală, în satul Mlenăuți, având director pe învățătorul Alexandru Asăvoaie. în anii 1952-1956 a urmat cursul seral la Liceul „Matei Basarab din București. După absolvirea liceului a studiat canto clasic la Conservatorul din București având profesori pe Constantin Stroescu și Mihail Vulpescu (fost prim-solist al Operei Române) precum și pe profesorul Nicolae Oancea pentru partea muzical-teoretică. în anul 1951, la înființarea Teatrului Muzical din Constanța a fost angajat ca
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
variațiune leopardiană pe un material străvechi. Sebastiano Timpanaro și Luigi Blasucci s-au întrebat în ce constă influență exercitată de versurile safice asupra operei romanticului italian și au conchis că nu există niciun element integrat filologic de Leopardi în Ultimo canto. Cu toate acestea, consideră Lonardi, este de datoria noastră să ne întrebăm ce legătură există între lipsa acelei integrări filologice și un fapt evident: poetul a scris această operă păstrând vie imaginea poetei din antichitate.495 Fascinația exercitată de ea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
patriarchi o de' principii del genere umano: (...) quando le rupi e le deșerte valli / precipite / l'alpina onda feria / d'inudito fragor; quando gli ameni / futuri seggi di lodate genți / e di cittadi romorose, ignota / pace regnava; (vv. 27-32) Ultimo canto di Saffo: Placida notte, e verecondo raggio / della cadențe luna; e tu che spunti / fra la tacită selva în șu la rupe, / nunzio del giorno; oh dilettose e care / mentre ignote mi fur l'erinni e îl fâțo, / sembianze agli
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sale antiche, / al chiaror delle nevi, intorno a queste / ampie finestre sibilando al vento, / rimbombaro i sollazzi e le festose / mie voci al tempo che l'acerbo, indegno / mistero delle cose a noi și mostră / pien di dolcezza; (vv. 67-73) Canto notturno di un pastore errante dell'Asia: Vecchierel bianco, infermo, / mezzo vestito e scalzo, / con gravissimo fascio în șu le spalle, / per montagna e per valle, / per sassi acuți, ed altă rena, e fratte, / al vento, alla tempesta, e quando
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
più solo, / battere fondo del vento: / di notte. Curva minore: E fammi vento che naviga felice, / o seme d'orzo o lebbra / che sé esprima în pieno divenire. Foce del fiume Roia: Un vento grave d'ottoni / mortifica îl mio canto, / e tu soffri a grembo aperto / la voce disumana. Dormono selve: Dormono selve / di verde serene, di vento, / pianure dove lo zolfo / era l'estate dei miti / immobile. Convalescenza: Îl vento s'innesta / docile al mio sangue, / ed è già
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
reale e salda / ți parve îl nulla, e îl mondo / inabitata piaggia. Al tardo onore / non sorser gli occhi tuoi; mercè, non danno, / l'ora estrema ți fu. Morte domanda / chi nostro mal conobbe, e non ghirlanda. (vv. 128-135) Ultimo canto di Saffo: E tu cui lungo / amore indarno, e lungă fede, e vano / d'implacato desio furor mi strinse, / vivi felice, se felice în terra / visse nato mortal. Me non asperse / del soave licor del doglio avaro / Giove, poi che
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
prendi / da cui male mi trassi / e paure d'ombre e di silenzi, / rifugi di dolcezze un tempo assidue / e morte d'anima. Alla mia terra: Io qui infermo mi desto, / d'altra terra amaro / e della pietà mutevole del canto / che amore mi germina / d'uomini e di morte. Convalescenza: Farsi amore un'altra morte sento / ignota a me, mă più di questa tarda, / che mi spinge sovente alle sue forme. Canto di Apòllion: Mio amore, io qui mi dolgo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
altra terra amaro / e della pietà mutevole del canto / che amore mi germina / d'uomini e di morte. Convalescenza: Farsi amore un'altra morte sento / ignota a me, mă più di questa tarda, / che mi spinge sovente alle sue forme. Canto di Apòllion: Mio amore, io qui mi dolgo / senza morte, solo. Nel senso di morte: (...) nel senso di morte, / eccomi, spaventato d'amore. Lettera: La vită / non è în questo tremendo, cupo, battere / del cuore, non è pietà, non è
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ideologia letteraria di Giacomo Leopardi, Liguori, Napoli, 1968. Bazzocchi, Marco Antonio, Leopardi, Îl Mulino, Bologna, 2008. Bellio, Anna, Cigni, leopardi e altri poeți, Percorsi di letteratura tra sette e novecento, ISU Università Cattolica, Milano, 2000. Bigi, Emilio, La genesi del Canto notturno e altri studi sul Leopardi, U. Manfredi, Palermo, 1966. Bigongiari, Pietro, Elaborazione della lirica leopardiana, Marzocco, Firenze, 1937. Binni, Walter, La nuova poetica leopardiana, Sansoni, Firenze, 1997. Blasucci, Luigi, I tempi dei Cânți, Einaudi, Torino, 1996. Blasucci, Luigi, Lo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Tipografia Barbera, Romă, 1880. Moretti, Marino, Leopardi. Documenti e studi leopardiani, vol. 4, Centro Nazionale di studi leopardiani, Recanati, 1970. Morlino, Elio, Leopardi, Pascoli, Gozzano: saggi critici, con una prefazione di Saverio La Sorsa, Milillo, Bari, 1957. Natale, Massimo, Îl canto delle idee: Leopardi fra Pensiero dominante e Aspasia, presentazione di Alberto Folin, con una notă di Gilberto Lonardi, Marsilio, Venezia, 2009. Negri, Renzo, Leopardi nella poesia italiană, Le Monnier, Firenze, 1970. Noferi, Adelia, Îl gioco delle tracce, La Nuova Italia
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
io non credea / Torna per ușo a contemplarvi.. svelano îl fatto che Quasimodo ha superato gli schemi dell'ermetismo, reputando contemporaneamente una vittoria contro Leopardi: Scrivo ai fratelli Cervi, / non alle sette stelle dell'Orsa. Îl rifiuto di rivolegere îl canto verso le stelle implică la rinuncia a tutta la stagione oscura, chiusa della sua poesia e riconferma îl proprio modo di considerare Leopardi, con un mischio di ammirazione e rigetto. Questo atteggiamento ambivalente s'iscrive nelle tipologie comportamentali di una
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Vittorio Santoli, în 1904, acum în Cesare de Lollis, Scrittori d'Italia, îngrijit de Riccardo Ricciardi, Milano-Napoli, 1968, pp. 193-220 și Emilio Bigi, Dal Petrarca al Leopardi studi di stilistica storica, Riccardo Ricciardi, Milano, 1954 și în La genesi del Canto notturno e altri studi sul Leopardi, Manfredi, Palermo, 1966, pp. 273-279. 65 Karl Vossler, Leopardi, Ricciardi, Napoli, 1925. 66 Remarcabil și studiul din 1914, Collaborazione alla poesia. Conți con me stesso unde Giuseppe de Robertis aprofundează legătură dintre poezie, viața
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de Stefano, Un ignoto disperato messaggio di Quasimodo a D'Annunzio în http://www.salvatore-quasimodo.it/ermetismo 5.htm. 81 Noi gli fummo avversi non per inerzia o per carenza d'amore, mă per sostanza della nostră natură impegnata al canto (...) La poetica che noi abbiamo perseguito è orientată verso i valori di "quantità" della parolă assoluta, e del sentimento di essa. La nostră prova sulla parolă fu în antitesi con quella dannunziana, Salvatore Quasimodo, răspuns la chestionarul despre D'Annunzio
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
strutturali di alcune liriche: Albero, Inverno, I morți, e per un certo modo di accennare appena e di toccare e di sfumare îl disegno, mă i richiami formali non possono avere significato, quando vi sono profonde differenze spirituali. D'altro canto è da notare che anche questi accostamenti tra Quasimodo e i poeți moderni non risaltano, spontanei e immediati, mă bisogna cercarli, perché Quasimodo, anche nell'aspetto formale dei suoi componimenti rivela una personalità propria, distinta e inconfondibile. Sergio Palumbo în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
che aspettava bovi e greggi / m'è dentro îl male vostro / che mi scava. (Terra); Quando le rupi e le deșerți valli (...) ignota / pace regnava; (...) e gl'inarati / colli (Inno ai patriarchi); Non muggito di buoi per li prati în Canto del gallo silvestre, Giacomo Leopardi, "Canto del gallo silvestre", Operette Morali del Conte Giacomo Leopardi, Stella e figli ed., Milano, 1927, p. 229. 230 Non dire fra persone di buon gusto che conosci le poesie di Quasimodo, (L'Antipatico, Almanacooper
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
è dentro îl male vostro / che mi scava. (Terra); Quando le rupi e le deșerți valli (...) ignota / pace regnava; (...) e gl'inarati / colli (Inno ai patriarchi); Non muggito di buoi per li prati în Canto del gallo silvestre, Giacomo Leopardi, "Canto del gallo silvestre", Operette Morali del Conte Giacomo Leopardi, Stella e figli ed., Milano, 1927, p. 229. 230 Non dire fra persone di buon gusto che conosci le poesie di Quasimodo, (L'Antipatico, Almanacooper, 1960) apud Rosario Castelli, op. cît
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]