1,181 matches
-
prevăzută la art. 71 din Legea nr. 237/2015 ; (ii) testele de stres indică un nivel scăzut de risc care ar putea avea un impact destul de ridicat asupra fondurilor proprii; acțiunile conducerii sunt credibile; (iii) asigurătorul deține un plan de capitalizare care îndeplinește, în mare parte, obiectivele programate; c) pentru categoria 3 - risc mediu: ... (i) nivelul fondurilor proprii de bază eligibile nu respectă prevederile art. 71 alin. (2) sau (4) din Legea nr. 237/2015 ; (ii) testele de stres indică un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269106_a_270435]
-
alin. (2) sau (4) din Legea nr. 237/2015 ; (ii) testele de stres indică un nivel mediu de risc care ar putea avea un impact ridicat asupra fondurilor proprii; acțiunile conducerii nu sunt credibile; (iii) asigurătorul deține un plan de capitalizare care îndeplinește parțial obiectivele programate; d) pentru categoria 4 - risc ridicat: ... (i) nivelul fondurilor proprii de bază eligibile nu respectă prevederile art. 71 din Legea nr. 237/2015 ; (ii) testele de stres indică un nivel ridicat de risc care ar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269106_a_270435]
-
prevederile art. 71 din Legea nr. 237/2015 ; (ii) testele de stres indică un nivel ridicat de risc care ar putea avea un impact uriaș asupra fondurilor proprii; acțiunile conducerii nu sunt credibile; (iii) asigurătorul nu deține un plan de capitalizare credibil care să îndeplinească obiectivele programate. Articolul 11 Cu privire la adecvarea lichidității, direcția care exercită funcția de supraveghere evaluează dacă resursele de lichiditate disponibile acoperă riscurile la care este expus sau ar putea fi expus asigurătorul, utilizând 4 categorii de riscuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269106_a_270435]
-
efectueze o analiză de risc a solicitantului, prin aplicarea propriului set de criterii de evaluare, stabilite pe baza unor indicatori economici și financiari obiectivi, precum ratingul (evaluarea solvabilității), raportul dintre EBIT și dobânzile de plată, veniturile operaționale, totalul datoriilor față de capitalizare, valoarea activelor corporale nete, comportament de plată. Analiza de risc urmărește, în principal, stabilirea limitei de creditare care poate fi aplicată în raport cu solicitantul respectiv. Articolul 20 Criteriile de evaluare se vor aplica în mod identic și nediscriminatoriu tuturor solicitanților. În funcție de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265559_a_266888]
-
conceptului de rutinizare / 182 Căile rutinizării / 186 Formele de rezistență / 195 Partea a patra: Politicile / 197 Capitolul 9: Politizarea "culturalului" / 199 Indicatorii politizării / 199 Activitatea de legitimare și controversele ei / 207 Capitolul 10: Cei trei timpi ai acțiunii politice / 223 "Capitalizarea" / 224 Protejarea / 235 Valorizarea / 239 Partea a cincea: Paradigmele / 243 Capitolul 11: Cultura ca "piață" / 245 Actorii și logicile lor / 245 Producerea valorii / 252 Elemente de dispută / 258 Capitolul 12: Cultura în calitate de "câmp" / 269 Procesul istoric de autonomizare a "culturalului
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
deține, în același timp, și pe acela al consacrării legitime. Aici, decizia și alegerea politice ne plasează în zona proceselor și a operațiilor, adică a patrimoniului pe cale de constituire prin acțiunea statului. Trei timpi și trei dispozitive sunt specific culturale: capitalizarea, protejarea și valorizarea. Acestea funcționează ca idealurile tipice weberiene. Și, la fel ca acestea din urmă, nu se întâlnesc niciodată în stare pură, ci formează îmbinări. Nu există capitalizare fără protecție și valorizare; conservare fără protejare; protejare fără valorizare. Acești
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
prin acțiunea statului. Trei timpi și trei dispozitive sunt specific culturale: capitalizarea, protejarea și valorizarea. Acestea funcționează ca idealurile tipice weberiene. Și, la fel ca acestea din urmă, nu se întâlnesc niciodată în stare pură, ci formează îmbinări. Nu există capitalizare fără protecție și valorizare; conservare fără protejare; protejare fără valorizare. Acești trei timpi constituie o metaregulă de conduită a statului, care, ca urmare a descentralizării, se găsește reluată și împărtășită de colectivitățile locale în căutarea unei definiri a bunurilor și
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
protejare fără valorizare. Acești trei timpi constituie o metaregulă de conduită a statului, care, ca urmare a descentralizării, se găsește reluată și împărtășită de colectivitățile locale în căutarea unei definiri a bunurilor și obiectelor care fac parte din propria identitate. "Capitalizarea" Modelul patrimonial al capitalizării Mult timp, în societățile tradiționale nu s-a vorbit decât despre moștenire (în momentul în care erau scoase în evidență marile descendențe agrare, în raport cu o țărănime lipsită de pământ), apoi, prin individualizarea raportului cu proprietatea, cuvântul
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
trei timpi constituie o metaregulă de conduită a statului, care, ca urmare a descentralizării, se găsește reluată și împărtășită de colectivitățile locale în căutarea unei definiri a bunurilor și obiectelor care fac parte din propria identitate. "Capitalizarea" Modelul patrimonial al capitalizării Mult timp, în societățile tradiționale nu s-a vorbit decât despre moștenire (în momentul în care erau scoase în evidență marile descendențe agrare, în raport cu o țărănime lipsită de pământ), apoi, prin individualizarea raportului cu proprietatea, cuvântul "capital" (sub toate formele
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
semnificația din aceste două surse semantice (moștenire de drept și muncă acumulată), fără să se confunde nici cu receptarea (statutul), nici cu dobândirea (meritul). • De la capitalul privat la patrimoniul public: transmiterea fără obligativitatea posesiei Sunt ușor de identificat modalitățile de capitalizare ale unui particular în regim capitalist: "Capitalul se formează prin constrângerea ascetică de a face economii, [în timp ce] năzuința spre câștig golită de sensul ei etico-religios încearcă astăzi să se asocieze cu pasiunile pur mondene care nu arareori îi imprimă de-
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
proprietatea cuiva. În schimb, mult mai delicată este conceperea formelor și modalităților specifice patrimonializării și transmiterii bunurilor colective capitalizate, când o colectivitate precum statul ar putea fi subiectul juridic și, prin urmare, actorul principal (protector, conservator, restaurator). Din perspectiva acestuia, capitalizarea și patrimonializarea bunurilor nu implică obligatoriu posesia (în Franța, numeroase bunuri clasate și protejate rămân proprietatea privată a deținătorilor lor). În afară de asta, "Pe transmitere se fondează toate analogiile patrimoniale: se spune despre un monument public că este un patrimoniu deoarece
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
care, neintrând pe piața cererii și ofertei și neputând fi nici înstrăinat intuitu personae, se înscrie în domeniul național, contribuie la extinderea, reproducerea și valorizarea acestuia. Totul se întâmplă ca și cum o forță colectivă ("mana") ar acționa în spatele anumitor operațiuni de capitalizare patrimonială, arătându-se drept singura capabilă să efectueze o astfel de extindere. Tocmai prin acest fapt, procesul respectiv are drept consecință inserarea bunurilor într-o nouă dimensiune temporală și într-o nouă legitimitate. "Patrimoniul este o miză pentru puterile publice
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o veritabilă deturnare a sensului și un fel de captare oficială a bunurilor de origine privată și de origine publică, exprimate limpede în diferitele legislații privitoare la monumentele istorice, începând din 1887 și 1913". Ibidem, 1996, p. 11. Procesul de capitalizare a operelor și, prin extensie, a tuturor bunurilor culturale capătă formă prin intermediul diverselor operațiuni administrative precise, precum clasarea și înscrierea, inventarierea și arhivarea, comanda, colecția și testamentul. Asta presupune că, în acțiunea culturală, statul desemnează și califică drept culturale anumite
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ce permite, în același timp, clasarea într-un statut administrativ și juridic, dar și anticiparea și crearea utopiei printr-o mobilizare, în afara sa, în jurul mizelor cărora le este deopotrivă origine, ocazie, mobil și obiect. Altfel spus, primul acționează statul prin capitalizare, apoi actorii, cărora le revine să-și însușească simbolic un patrimoniu, patrimoniul "lor", fiindcă niciodată nu-l găsesc în întregime format și oarecum închis în autonomia unei esențe. Dimpotrivă, dinamica sa proprie este de a se manifesta printr-o neîncetată
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
organismelor culturale ca FNAC, RMN, FNAM, FRAC și al muzeelor "clasate și controlate" de stat. A constitui o colecție înseamnă, în fapt, a defini juridic muzeul ca o misiune de serviciu public. Tabelul 1. Inventar, clasare, înscriere, arhivare Moduri de capitalizare 1985 1995 Rata de creștere Înscrieri (număr cumulat) 22 358 29 449 31,7 % Clasarea obiectelor mobiliare (număr cumulat) 111 202 131 516 18,2 % Inventar (comune incluse) 6 637 Situri arheologice repertoriate 219 985 Arhive naționale (în kilometri liniari
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Naționale a Franței, artiștilor din "1 %" (Aguilar, 1999), muzicienilor de la IRCAM și lui Pierre Boulez, lui Buren și lui Pei pentru a adăuga creațiile lor la monumente istorice existente (Palatul Regal și Luvru). Punerea în practică: comisii și concursuri Orice capitalizare adoptă căi specifice. Ea se concretizează în "forme" durabile și se investește în acestea (Thévenot, 1986). • Forma "comisii" Aceasta permite dobândirea bunurilor prin clasare, inventar sau achiziție în cazul Fondurilor Regionale de Artă Contemporană (FRAC), studiate de Pierre-Alain Four (1993
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pasionante, în măsura în care este în joc identitatea actorilor. În fine, există surse de disfuncționalitate ce nu pot fi negate: "Doisprezece concurenți pe patru locuri... Este imposibil de știut ce i-a departajat pe concurenți" (Champy, 1998, p. 74). În definitiv, timpul capitalizării are ca efect deschiderea timpului protejării. Statul capitalizează în vederea protejării și valorizării care urmează. Protejarea Motivațiile Protejarea înseamnă o deturnare a finalității în beneficiul altui obiectiv și al altei utilități: protejarea face trecerea de la economic la cultural și simbolic, prin intermediul
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
300 Câmp, 7, 9, 11, 14, 48, 64, 70, 72, 115, 139, 145, 171, 174, 203, 206, 208, 215-216, 253, 260, 263, 269-279, 283-285, 295, 301, 303-305, 307, 309-311. Capital cultural / economic / social / simbolic, 74, 150, 270, 272-274, 282, 287. Capitalizare, 224-227, 230, 232-233, 235-236, 240. Carieră, 104, 177, 192, 247-248, 250, 260, 289, 302. Carte, 75, 96, 127, 204, 241. Categorii (sociologia ~), 40. Charismă, 12, 166, 174, 181-184, 186-187, 192-193, 271. Chestionar, 95-96, 98, 118, 309. Chicago (Școala de la ~), 60
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și preeminențe. Este, în esență, un joc al oportunităților contextuale regăsite în strategii ce combină perspective intensive și/sau extensive pornind de la situația concretă, mai ales de consistență, dar și de convenție extraeconomică, raportată la funcțiile muncii sau la funcțiile capitalizării, chiar și la regimurile lor normativizate social. Multifactorialitatea și funcțiile multiple ale sale solicită o perspectivă extrem de nuanțată în descrierea stărilor modelului, care, de exemplu, privit prin prisma semnificațiilor spectrului de culori, indică discordanțe de intensitate, de nivel și de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a acțiunilor individuale. Actorii fac investiții În resurse sociale (adoptând, de exemplu, un comportament prosocial) dând astfel posibilitatea celuilalt să reciprocheze și să-și manifeste credibilitatea, consolidând relația socială. Astfel, rețelele sunt depozitarele resurselor sociale produse de actori și permit capitalizarea și mobilizarea lor În sprijinul acțiunii intenționale. Subscriind diferenței sesizate de Lin, am putea spune că rețelele sociale sunt rezultatul macrosocial al investițiilor sociale ale actorilor, În timp ce capitalul social este beneficiul obținut de aceștia de pe urma propriilor investiții. Resursele implicate În
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
incertitudine În proiectele de dezvoltare socială. Capitalul social implicat În rețele poate așadar bloca capitalul cultural implicat În instituții; din această inconsecvență a capitalurilor rezultă patternuri incoerente de mobilizare a acțiunii și dezvoltare socială. Rețelele sociale facilitează cooperarea socială, permițând capitalizarea resurselor sociale necesare mobilizării acțiunilor individuale și colective. Ele facilitează fluxul informațional și reduc costurile tranzacționale În schimburile dintre actori. Capitalul social astfel constituit activează resursele de Încredere strategică, cu grad mare de specificare interacțională Între actori. Instituțiile presupun asigurarea
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sociale structurate. Cooperarea socială organizată În interiorul cîmpurilor are o dublă Întemeiere: social-relațională și culturală. Astfel, cooperarea organizată este un proces prin care actorii atribuie un sens spațiului interacțiunilor sociale, valorizând anumite resurse/relații În dauna altora; este un proces de capitalizare culturală a anumitor practici și strategii de acțiune. Cooperarea dezvăluie o Întemeiere relațională obiectivă similară unui proces de capitalizare socială: relațiile sociale produc Încredere și reciprocitate ce fac posibilă stabilirea de Înțelesuri și așteptări comune. Piața, În concepția neoclasică, presupune
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
proces prin care actorii atribuie un sens spațiului interacțiunilor sociale, valorizând anumite resurse/relații În dauna altora; este un proces de capitalizare culturală a anumitor practici și strategii de acțiune. Cooperarea dezvăluie o Întemeiere relațională obiectivă similară unui proces de capitalizare socială: relațiile sociale produc Încredere și reciprocitate ce fac posibilă stabilirea de Înțelesuri și așteptări comune. Piața, În concepția neoclasică, presupune relaționări temporare ghidate de interes și utilitate și ordonate doar de mecanismul prețurilor. Interacțiunea este indirectă și mediată de
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
temperament" și "voință". E clar că "dezinteresul" față de aspectele practice ale existenței, cu etica subiacentă a refuzului și non-participării la viața socială, camuflează, în cazul de față (e vorba de psihologia artistului), ambiția afirmării individuale în plan pur spiritual prin capitalizarea unei puteri simbolice, activate de principiul ascetic. Drept urmare, nici cea mai pesimistă "filosofie" (shopenhauerianismul, de pildă) nu va reuși să anihileze cu totul "voința de putere (expresie a individualității)" pentru că "imperialismul e adevăratul principiu al personalității omenești". Ca atare, sentimentul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o economie reală de piață și în care proprietatea particulară să fie efectiv garantată, nu doar ocrotită. Un stat și un tip de societate în care structurile de tip comunist-colectivist să fie desființate sau cât mai reduse posibil, prin descentralizare, capitalizare și privatizare reală. Exprimarea acestor idei a fost făcută (cel puțin în intenție) într-un stil cât mai accesibil, limpede și simplu cu putință. N-am scris nici eseuri, nici politologie savantă, ci doar un anume gen de publicistică ideologică
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]